Economy Works: diferenta intre vorbarie si argumente rationale

Apr 7,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]A[/dropcap]nul trecut, pe vremea asta, mi-am petrecut ca membru al juriului o zi de sambata alaturi de cativa liceeni interesati de mecanismele unei piete si societati libere in cadrul unui proiect care seamana cu o veritabila olimpiada de economie: Economy Works.

Vestea buna este ca Societatea pentru Libertate Individuala (SoLib) organizeaza, pentru al treilea an consecutiv, Economy Works, concursul care face diferenta intre vorbarie si argumente rationale.

Competitia se adreseaza elevilor de liceu pasionati de economie, care isi pot folosi cunostintele pentru a castiga premii in bani, excursii la scoli de vara in Germania si Statele Unite, dar si o bursa integrala de studiu in cadrul Universitatii Romano-Americana.

Economy Works este un concurs destinat elevilor de liceu si face parte dintr-o campanie de e-learning menita sa prezinta elevilor notiuni de baza de economie si economie politica si sa-i ajute sa inteleaga mai bine mecanismele unei piete si societati libere. In cadrul acestui proiect a inceput dezvoltarea unei baze cuprinzatoare de texte, videoclipuri, benzi desenate si materiale audio care trateaza subiecte economice diverse.

Peste 400 de elevi au participat la editiile anterioare ale concursului Economy Works, iar organizatorii anticipeaza un numar mare de concurenti si pentru acest an.

Concursul se va desfasura in perioada 1 aprilie – 26 mai 2013. Valoarea totala a premiilor pentru aceasta editie se ridica la peste 3000 de euro.

Elevii care doresc sa participe la concurs se pot inscrie pe siteul www.economyworks.ro.

Economie Featured

FISCAL 2013: ce vor antreprenorii si ce pregatesc guvernantii

Apr 4,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]I[/dropcap]eri am organizat impreuna cu colegii mei (bravo, Razvan, Marius, Bianca, Mihai, Liana si Iulia!) Conferinta „Fiscal 2013”, in parteneriat cu Niculeasa Law Office, Mazars si KPMG. Am aflat de la vorbitorii evenimentului ca Ministerul de Finante este in dialog cu oamenii de afaceri pentru a rescrie Codul Fiscal, in timp ce comunitatea de business vrea predictibilitate si stabilitate fiscala prin eliminarea “zidului” dintre decidentii politici si consultantii financiari.

Cateva declaratii ale speakerilor de la Conferinta „Fiscal 2013”

Dan Manolescu, secretar de stat in Ministerul de Finante: „Oricum va fi implementat impozitul forfetar, tot va genera pentru ca orice masura fiscala adoptata de minister nu este bine primita. Orice taxa noua ii multumeste pe unii, dar ii supara pe altii. (…) Am aratat o dorinta de deschidere pe care mediul de afaceri o asteapta de mult timp, pentru ca suntem toti de aceeasi parte a baricadei. Ne dorim un mediu fiscal usor de aplicat si predicitibil. Daca aceste obiective sunt realizate, va avea atat statul de castigat cat si mediul de afaceri. (…) Antreprenorii simt si interpreteaza legea mai mult la nivel macro, altfel decat un consultant fiscal, si nu cred ca la acest moment ar fi oportuna o intalnire cu ei. In schimb, consultantii fiscali pot oferi o analiza de profunzime”.

Madalin Niculeasa, fondatorul casei de avocatura Niculeasa Law Office: „Specialistii din Ministerul de Finante discuta despre echitate in aplicarea impozitelor, iar noi ne lovim cu probleme de birocratie. Daca mergem in instante, o sa vedem ca cele mai multe probleme pe care contribuabilii le confrunta se leaga de suprapunerea Codului Fiscal cu normele metodologice ale acestuia. Recunosc ca mie, ca avocat, imi este foarte greu sa stau la masa cu un client, acesta sa imi puna o intrebare, si eu sa nu pot sa ii raspund pe loc, pentru ca trebuie sa analizez normele.”

Ramona Jurubita, partener KPMG: „Evaziunea fiscala este estimata la 10-14% din PIB, dar o varianta mai aproape de adevar este de circa 20% din PIB, in timp ce gradul de conformare volunatara este de 80%.”

Gabriel Sincu, partener Mazars: „Dialogul dintre decidentii politici si consultantii financiari este foarte important, deoarece in ultimii sapte ani de zile am vazut ca ne lovim de un zid. Vrem mai multa deschidere din partea guvernelor. O singura data am fost consultati, in urma cu zece ani, cand a fost scris Codul fiscal.“

Felix Patrascanu, fondator Fan Courier: „Predictabilitatea este cea mai importanta pentru mine si imi doresc o factura sau un desfasurator pentru fiecare taxa pe care o platesc. (…) Era o taxa de 100.000 de dolari, pusa de inspectoratul general pentru telecomunictatii (actualul ANCOM), pe care toate firmele ce vroiau sa faca curierat trebuiau sa o plateasca. In conturile firmei se gaseau atunci 350 milioane lei (vechi), iar taxa insuma 1,5 miliarde lei. Iata ce inseamna o lege in viata unei firme si cat de mult inseamna predictabilitatea fiscala.”

Dumitru Dragomir, CFO Profi: „Presiunea impozitarii creste pe masura ce noi dezvoltam businesul. Avem, asadar, o impozitare exagerata pe munca. Astfel, in mediul de afaceri, fiscalitatea este vazuta desori dintr-o perspectiva negativa. Exista si parti pozitive, iar noi le-am implementat, care pentru un retailer ce lucreza cu mii de furnizori inseamna eficienta, dar anumite modificari fiscale nu fac decat sa adanceasca si mai mult ecartul dintre rata efectiva de impozitare si rata nominala. (…) Autoritatile ar trebui sa renunte la ajustarea TVA dedusa la achizitie pentru bunurile lipsa din gestiune, intrucat firma nu mai are nicio posibilitate de a elimina costul cu TVA aferenta acestor bunuri.

Multumesc, Mircea Dragos, pentru fotografii!

Economie

Big Brother: educatia cu tele-ecrane

Feb 4,2013 / By Claudiu Vrinceanu / 1 Comment

[dropcap]R[/dropcap]ecitirea unei carti iti poate ridica anumite intrebari particulare, speciale, asa cum mi s-a intamplat zilele astea dupa relectura cartii “1984”, de George Orwell.

“Treaba asta, se gandeste, parca e copiata dintr-un manual de scoala. Partidul pretinde, bineinteles, ca i-a eliberat pe proli din robie. Inainte de Revolutie, ei ar fi fost crunt exploatati de capitalisti, lasati sa moara de foame si biciuiti, femeile ar fi fost silite sa munceasca in minele de carbuni si ca unii copii erau bagati in fabrici de la varsta de sase ani”.

Intelegem inca din primele pagini ale cartii “1984” ca principiile sistemului de invatamant din statul descris de Orwell se bazeaza pe incarcerarea si indoctrinarea indivizilor. “Pana la urma, Partidul va anunta ca doi cu doi fac cinci si fiecare va fi obligat sa si creada ca fac cinci. Este inevitabil sa vina si cu afirmatia asta, mai devreme sau mai tarziu; legea pozitiei lui o cere.” (Partea I, Cap. 7). Analizam aici problematica lui Winston Smith, care crede cu tarie ca libertatea inseamna libertatea de a spune ca doi si cu doi fac patru, si ne intrebam daca nu cumva statul, prin constructia sa institutionala, incalca si in prezent libertatea cetatenilor de a-si folosi indemanarile. Spre exemplu, priceperea de a vedea “- Cum pot sa vad altceva decat ce am in fata ochilor? Doi si cu doi fac patru. – Uneori, Winston, uneori. Alteori fac cinci, alteori fac trei. Si sunt situatii cand le fac pe toate in acelasi timp.” (Cap. 2, Partea a III-a).

Oamenii, atat cei din “1984”, cati si cei din zilele noastre, au anumite abilitati, iar libertatea lor consta in a le folosi. Insa, statul incalca libertatea cetatenilor de a-si folosi abilitatile si prin educatie. Cu totii suntem la un moment dat in viata inscrisi intr-un proces de educatie in care statul ne spune ce trebuie sa facem, ce materii si cursuri sa studiem. Chiar si in studiile universitare e la fel.

[dropcap]R[/dropcap]aman in sfera educatiei si ma voi referi la o alta tendinta orwelliana dezvoltata in scoli in zilele noastre. Asa cum Winston lua in mana manualul de istorie si “se uita la portretul Fratelui cel Mare de pe pagina intai, iar ochii cei hipnotici se uita fix in ochii lui”, la fel se intampla in prezent ca elevii care merg la baie sa nu fie cu adevarat singuri. Daca folosirea camerelor de supraveghere pentru examene ramane o masura cotroversata in Romania, chiar o tema centrala in strategia noului ministru al Educatiei (“camerele de supraveghere raman”, declaratie a ministrului Educatiei, Remus Pricopie, pentru Agerpres), peste 200 de licee din Marea Britanie au echipamente de inregistrare instalate in toalete si in vestiare.

Mai mult, in Statele Unite ale Americii elevii sunt urmariti la domiciliu de catre birocratii sistemului de invatamant public. Controlul etatic se mareste in spatiul educational si suntem fortati sa trecem in plan secund familia, care este cu adevarat institutia capabila realmente sa educe sau sa decida non-agresiv care este educatia potrivita pentru copii, astfel incat statul incepe sa semene cu cel descris de George Orwell: “Parca este o forta imensa care te copleseste – ceva ce iti patrunde sub teasta, nimicindu-ti creierul, infricosandu-te pana intr-atat, incat sa renunti la propriile tale pareri si sa te lasi convins sa negi evidenta simturilor tale.”

Va recomand sa cititi Ce au facut libertarienii cu aptitudinile mele si un articol relevant pe aceeasi tema: Scoala ca Big Brother.

Economie Featured

Agenda obligatiilor fiscale: mai e loc de alte taxe?

Jan 25,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]I[/dropcap]mediat dupa publicarea bugetului si a modificarilor pe care Guvernul le-a anuntat in sfera fiscalitatii, am luat pulsul economistilor, alaturi de care am dezbatut plusurile si minusurile bugetului, perspectivele politicii monetare, dar si cei mai “aratosi” indicatori macroeconomici ai momentului in cadrul Intalnirilor Wall-Street.ro.

Au fost conturate doua opinii diferite (le gasiti argumentate pe larg aici):

“Opinia mea este ca taxele sunt acolo unde ar trebui sa fie. Mai mult decat atat, eu cred ca exista spatiu fiscal pentru cresteri de taxe si sunt pro crestere de taxe.” Adrian Mitroi, secretar general la CFA Romania

VERSUS

“Legat de impozitul pe proprietate, acesta are doua probleme. Proprietatea mea deja a fost obtinuta din sume impozitate greu. Mi se pare absolut nedrept ca statul sa puna o taxa mare pe apartament ca in urmatorii 10 ani sa mai platesc inca o data valoare apartamentului. Practic, eu l-am cumparat din venitul net. In SUA, omul este ca o firma individuala. Proprietatea respectiva nu este neproductiva. Eu, ca sa muncesc, trebuie sa am unde sa fac un dus, sa dorm, sa pot sa ma duc la serviciu. Desi apartamentul meu nu participa direct la functionarea societatii, acesta are un rol util.” Cristian Paun, profesor de economie

Cred ca antreprenorii stiu cel mai bine cum e cu taxele. In fapt, ei depun tot felul de declaratii lunar. Pentru ei este acest document: Agenda Fiscala_Jan 2013 (PDF) pentru toate lunile din acest an, realizata de consultantii Ernst&Young Romania.

Economie Featured

Libertate economica: cum stam fata de restul lumii

Jan 20,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]E[/dropcap]conomia privata fundamentata pe principiile libertatii economice este o conditie elementara a dezvoltarii rapide. Semnele care reflecta un deficit considerabil de libertate economica au fost semnalate aici de catre economistul Lucian Croitoru, iar la nivel guvernamental non-actiunile din ultimul an de zile au aratat ca initiativa privata in materie de proprietate lipseste cu desavarsire.

“Foarte frecvent oamenii nu-i inteleg sensul, crezand ca libertatea economica este complet separata de alte libertati si ca aceste alte libertati – pe care ei le socotesc mai importante – ar putea fi prezervate chiar si in absenta libertatii economice. Intelesul libertatii economice este acesta: individul este in masura sa aleaga felul in care doreste sa se integreze in ansamblul societatii. Individul isi poate alege cariera, el este liber sa faca ceea ce doreste sa faca.”

von Mises, “Politici economice. Ganduri pentru cei de azi si cei de maine”.

Varianta din acest an a Indexului libertatii economice cuprinde 185 de state prin monitorizarea a 10 indicatori economici. Romania a obtinut un scor de 65,1 in ceea ce priveste libertatea economica si se pozitioneaza pe pozitia 59 in clasamentul Heritage Foundation. Scorul Romaniei este cu 0,7 puncte mai mare in acest an, cu imbunatatiri la gestionarea cheltuielilor guvernamentale si libertatea muncii, care compenseaza o scadere modesta in libertatea fata de coruptie. Romania se afla astfel pe locul 28 dintr-un total de 43 de tari din regiunea Europei, iar scorul sau general este mai mare decat media globala.

Unul dintre criteriile dupa care este evaluata libertatea economica este libertatea fiscala:

Read more about Romania Fiscal Freedom. See more from the 2013 Index.

Un indicator la care trebuie sa ne uitam atent sunt cheltuielile guvernamentale, pentru ca stim ca mai multi bani pentru acestea inseamna mai putini pentru consumul privat si pentru investitiile private.

In functie de indicatorul economic drepturi de proprietate, Romania este sub media mondiala, insa am facut progrese in ultimii ani.

Read more about Romania Property Rights. See more from the 2013 Index.

Din pacate, este vizibila reducerea libertatii in fata coruptiei. Cauza? Ne arata institutia americana Heritage Foundation: sistemul judiciar ineficient, ceea ce afecteaza fundamentele libertatii economice si oportunitatile de crestere economica pe termen lung.

La final, este interesanta situatia din Europa: nordul este mai liber din punct de vedere economic, in timp ce sudul este mai etatist si interventionist.

Books Economie Featured

Capitalismul. Logica Libertatii: o investitie pe termen lung

Jan 13,2013 / By Claudiu Vrinceanu / 1 Comment

[dropcap]N[/dropcap]ici ca se putea sa dau asa usor peste prima investitie personala din 2013. Nu e vorba despre un plasament financiar ori tablou valoros, ci despre prima carte de economie aparuta in librariile din Romania anul acesta: “Capitalismul. Logica Libertatii”. Este o investitie pe termen lung, caci e una din acele carti de pastrat in biblioteca, o lucrare din care ai vrea sa citeasca si urmasii copiilor tai. De fapt, sa aleaga ei singuri, dar sa aiba de unde: sa le fie la indemana cat mai multe titluri economice si autori, economisti de calibru, nu cum am patimit multi dintre noi, intr-o lume didactica cu gandire economica stapanita de manualele si cartile inspirate din celebrul “Economics” al lui Paul Samuelson. La inceputul lui 2013, dupa cinci ani de criza in care editurile romanesti au publicat constant si cu “pofta” keynesiana titluri semnate de Paul Krugman, Johan A. Lybeck, Joseph Stiglitz ori Nouriel Roubini, o lucrare de talia “Capitalismul. Logica Libertatii”, semnata de cinci profesori universitari romani, soseste la momentul oportun. Intr-o perioada in care starurile librariilor si campionii citarilor in presa economica sunt aparatorii guvernelor activiste si ai statului bunastarii, o carte care apara capitalismul, ca sistem eminamente de piata, bazat pe cooperare sociala, este, fara indoiala, un titlu adecvat si de citit mai ales de tinerii aflati in cautarea adevarului economic.

Suporteri sinceri ai economiei de piata si ai libertatii economice, cei cinci autori ai cartii – Cosmin Marinescu (coordonator), Bogdan Glavan, Gabriel Staicu, Marius-Cristian Pana si Octavian-Dragomir Jora – propun cititorului in cele aproape 400 de pagini o cunoastere corecta cu privire la ce anume este piata. In timpuri in care capitalismului i se pun etichete naive, iar dezamagirea fata de economia de piata (culmea, ceva ce nu am trait inca) este in crestere (vezi clasica majoritate a romanilor care considera comunismul o idee buna, dar prost aplicata), opozitia avocatilor pro-piata libera demasca in “Capitalismul. Logica Libertatii” limitele acelor aranjamente institutionale, precum securitatea sociala de tip welfare state, sanatatea publica si educatia de stat, impozitarea, impunerea salariului minim, care continua sa-i incite pe amatorii de miracole economice si in Romania anului 2013.

Celor familiarizati cu ideile Scolii de gandire austriece (literatura economica cuprinde multe traduceri in limba romana de exceptie) cartea de fata va completa si actualiza continutul acumulat in cautarea adevarului economie, iar celor aflati la inceput pe drumul logicii economice sanatoase lucrarea se armonizeaza perfect gratie calitatii scrisului celor cinci profesori care au contribuit cu texte economice. Continutul cartii care se bucura de referinte ale unor mari economisti – Pascal Salin, Leszek Balcerowicz, János Kornai, Walter Block – este scris cu discernamant si rigurozitate in cercetarea stiintifica.

Fiecare cititor va lectura cartea “Capitalismul. Logica Libertatii” in cheie proprie. Un tanar antreprenor se va identifica cu paginile care analizeaza procesul de piata care se deruleaza “in virtutea armoniei intereselor participantilor la piata” si vor tresari cand argumentele economice explica o realitate pe care o cunosc pe propria piele: eroarea este o trasatura inerenta actiunii umane, iar unii dintre noi se pot dovedi mai multi decat altii sa anticipeze nevoile viitoare. Studentii vor descoperi ca gradul de libertate economica se reduce intr-o economie atunci cand taxele, cheltuielile guvernamentale si reglementarile birocratice cresc si inlocuiesc alegerile personale. Pasionatul de istorie si relatii internationale va citi cu nesat istorioarele despre socialismul cu caracteristici chineze, modelul chilian de “privatizare a pensiilor ori progresul Georgiei in ierarhia libertatii economice. Cititorul clasic, observatorul treburilor economice, va intelege si va imbratisa realitati simple bazate pe explicatii sanatoase: de pilda, ca regimul fiscal pe care trebuie sa il suporte o firma de dimensiuni medii este unul foarte dur. Ce poate fi mai interesant in literatura economica contemporana decat o carte scrisa cu mare atentie academica ce deconspira consecintele pe care le genereaza birocratia “excesiva” in planul actiunilor antreprenoriale?

“Capitalismul. Logica Libertatii”

Autor(i):
Cosmin Marinescu (coordonator)
Bogdan Glavan
Gabriel Staicu
Marius-Cristian Pana
Octavian-Dragomir Jora
Editura: Humanitas
Anul aparitiei: 2012
Numar de pagini: 403

Capitalismul. Logica libertații, aparuta la Editura Humanitas, a beneficiat de susținerea morala și de girul epistemic ale unor respectați intelectuali din mediul universitar și de cercetare internațional, dovada a faptului ca „logica libertații” ramane o veritabila lingua franca in societatea ideilor, indiferent de istorii sau geografii. Redam in continuare cuvintele de intampinare a acestui proiect editorial venite din partea economiștilor Pascal Salin, Leszek Balcerowicz, János Kornai, Aurelian Dochia, Walter Block și Vasile Ișan, așa cum se regasesc opiniile lor și pe coperțile carții.

“Capitalismul. Logica libertatii este o carte exceptionala, iar eu sunt incantat de faptul ca publicul roman beneficiaza de ea. Confruntarea dintre capitalism si interventionism constituie dezbaterea esentiala a epocii noastre, prin efectele pe care le are asupra vietii fiecaruia dintre noi. Bazandu-se pe o analiza economica dintre cele mai riguroase, precum si pe principii etice universale, acest volum ne pune la dispozitie instrumentele intelectuale cu ajutorul carora poate fi inteleasa functionarea unei societati a oamenilor liberi. Cartea trece in revista, cu o preocupare constanta pentru claritate si rigoare, majoritatea problemelor economice fundamentale. Orice cetatean care isi doreste cu adevarat sa inteleaga ceea ce se intampla atat in lume, cat si in Romania ar trebui sa parcurga aceasta carte, care poate deveni un real companion intelectual.”

Pascal Salin, profesor emerit de economie la Universitatea Paris-Dauphine, fost presedinte al Societatii Mont Pèlerin

“Colapsul socialismului de tip sovietic nu a eliminat nevoia de a apara libertatea individuala si mai ales libertatea economica. In orice tara independenta si democratica exista numerosi indivizi si grupuri de indivizi care demonizeaza piata si care cer tot mai apasat interventia statului. Daca ar avea castig de cauza, si libertatea, si dezvoltarea economica ar avea de suferit. Autorii acestei carti, pe de o parte, denunta anumite concepte si idei care justifica expansiunea statului, iar pe de alta parte lanseaza o temeinica aparare a libertatii economice. Sunt exponenti ai Scolii austriece de economie, adevaratul curent de gandire pro piata libera din stiintele economice si filozofia politica.”

Leszek Balcerowicz, profesor de economie la Warsaw School of Economics, fost guvernator al Bancii Nationale a Poloniei

Economie Featured

Tinere, te asediez! Cum te ataca statul prin majorarea salariului minim

Jan 7,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]D[/dropcap]iriguitorii tarii vin cu propuneri aparent generoase la inceput de an pentru a aduce prosperitate societii: la discutiile cu FMI ei vor solicita majorarea salariului minim pe economie de la 700 de lei la 800 de lei, crestere care sa fie aplicata imediat dupa aprobarea proiectului de buget. Mai mult, continua aceasta nationalizare a salariilor, care ar trebui sa fie dependente exclusiv de productivitatea muncii specifice a salariatului: programul de guvernare prevede pentru perioada 2013-2016 cresterea salariului minim la 1.000 de lei.

Care sunt, insa, efectele economice ale acestei interferente a statului in economie? Fundamentata pe argumente economice utilitariste (bunastarea angajatilor va creste), politica salariului minim afecteaza anumiti angajati prin cresterea somajului. Ma voi referi doar la o anumita categorie de persoane afectate de impunerea salariului minim: tinerii. In Occident, indeosebi in Statele Unite, se discuta foarte mult despre “The Millennials”, generatia Y, formata din tinerii nascuti intre 1980 si 2000. Acest grup de tineri, printre care se numara subsemnatul si probabil multi cititori Wall-Street.ro, care incearca sa invinga cat mai repede criza actuala, ar trebuie sa devina un segment prioritar pentru guvernantii de pretutindeni. Din contra! Tocmai acest grup va suferi cel mai mult ca urmare a reactiei antreprenorilor la cresterea salariului minim.

Fara dubii, cresterea salariului minim duce la somaj si, asa cum explica autorii unei carti de calibru scoasa zilele acestea din tipar (“Capitalismul – Logica Libertatii”), motivul pentru care tinerii vor suferi printre primii este acela ca ei “formeaza categoria celor mai putin experimentati, cu cele mai reduse competente si aptitudini si implicit cu cea mai mica performanta in activitatea economica.”

Nu voi mai insista asupra mecanismului prin care se intampla acest lucru: economisti mari (Walter Block, “In apararea indezirabililor”, si Henry Hazlitt, in „Economia intr-o lectie”) ne-au explicat cum crearea somajului in masa este obtinuta prin inaltarea salariul minim pe economie, in timp ce reducerea somajului este obtinuta prin desfiintarea acestuia. Eu raman preocupat de amenintarea politicilor economice care vor prelungi o boala crunta a societatii romanesti: dezastrul somajului in randul tinerilor.

Vrei sa citesti despre alte canale prin care statul intervine in economie? Citeste Careul de prostie economica: agresati tinerii prin salarii minime si taxe forfetare. Si cu asta-basta!

Economie Featured

Teme economice de urmarit in 2013

Jan 3,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]C[/dropcap]are sunt subiectele interne ce vor conta cu adevarat in 2013? Le-am scris mai jos, insa lista temelor economice relevante ramane deschisa: va invit sa o completam impreuna. Veti observa ca toate ideile se invart in jurul unei realitati tot mai evidente: guvernele nu au cum sa finanteze intruna refacerea economiei.

Vom plati mai multe plati la stat in 2013?

Este foarte posibil! Taxele vor creste in 2013, caci, nu-i asa, am trecut de marele an electoral, in care politicienii ne-au “scutit” de salturi consistente ale taxelor. In primul rand, pentru a-i oferi unui angajat un salariu net de 1.000 euro, un antreprenor va plati in continuare dari de 820 euro si, mai subtil, statul va actiona in continuare intr-un mod foarte creativ prin taxe care nu apar in Codul Fiscal, cum sunt taxele parafiscale, fixate de institutiile care le percep.

In conditiile in care impozitarea diferentiata a veniturilor nu va fi probabil introdusa in acest an, ramane totusi o certitudine pentru mediul de business: firmele vor fi obligate sa achite anual 40 de plati, iar timpul necesar conformarii cu legislatia fiscala va fi de aproximativ 216 de ore anual (vezi graficul PwC de mai jos).

Vom atrage mai multe investitii straine?

Da. Ca urmare a efectului de baza, dupa un an 2012 care a fost slab din perspectiva investitiilor straine, ar trebui sa avem o crestere. Insa, anticipez ca mediocritatea va caracteriza procesul de atragere a investitiilor straine.

In primul rand, predictibiliatea fiscala va fi subreda. In al doilea rand, daca vom cauta grupul fata de care guvernantii sunt in mod constant impotriva, acesta este format din investitorii straini. Nu este sustenabil si suficient sa ai o oarecare stabilitate economica si sa mentii cota unica de impozitare pentru a atrage mai multe investitii straine, mai ales in contextul in care presedintele Traian Basescu ataca Petrom, spre exemplu, si continua sa-i urecheze pe bancheri, iar premierul Victor Ponta ataca sistematic Fondul Proprietatea. Antreprenorul roman si investitorul sunt perceputi ca raufacatorii tarii. Ne-am obisnuit deja ca acest cuplu sa fie abordat prin politici de agresiune, adica prin controale, supraimpozitari si prin penalizari. De cate ori ati auzit din gura politicenilor in campania electorala ca investitorii straini sunt cei mai importanti pentru economie? Cat despre potential, acesta exista! Suntem (inca) in topul european al atractivitatii pentru investitii straine (E&Y). Romania are note mari la potentialul sau investitional, insa aceasta realitate trebuie completata cu o doza mai mare de competenta la nivel decizional ca lucrurile sa se miste mai repede. Este momentul sa scapam de populism pentru business.

Citeste lista temelor economice propuse de mine in editorialul publicat astazi pe Wall-Street.ro.

Economie Featured

Macro Santa: un film de vazut in familie despre ce pune in miscare economia

Dec 25,2012 / By Claudiu Vrinceanu / 2 Comments

[dropcap]D[/dropcap]aca filmul de mai jos, o parodie despre miturile Craciunului, ar avea 100.000 de vizualizari in Romania, daca guvernantii nostri ar intelege ca adevaratul motor al economiei este economisirea, daca economistii nostri l-ar cita/citi mai mult pe Hayek decat pe Keynes, probabil ca ne-ar fi mai usor sa simtim pe propria piele ce anume este vital pentru cresterea economica.

Pe cat de amuzante, pe atat de educative, cele 4 minute de mai jos trebuie urmarite si sharuite.

Masele sunt induse in eroare de asertiunile pseudo-expertilor, dupa care banii ieftini pot asigura prosperitatea fara nici un fel de cost. Acestia nu inteleg ca investitiile nu pot fi extinse decat in masura in care se acumuleaza capital suplimentar, prin economisire. (…) Realitatea nu este o poveste de adormit copiii; ceea ce conteaza este atitudinea oamenilor. Daca populatia nu este dispusa sa economiseasca mai mult, reducandu-si din consumul curent, atunci mijloacele unor extinderi substantiale ale investitiilor lipsesc. Aceasta inseamna ca ele nu pot fi furnizate prin tiparirea de bancnote sau prin imprumuturi acoperite numai de o trasatura de condei in conturile bancare. “ (Ludwig von Mises – Economia in sapte lectii)

Am scris si in articolul de opinie Vine Mos Craciun! 5 ganduri economice: o economie bazata pe consum nu genereaza crestere economica sanatoasa. Logica economica ne convinge ca pentru a consuma constant si mai mult in viitor, trebuie sa ne limitam cheltuielile in prezent.

Avansul prosperitatii trebuie sa fie produsul economisirii unei parti din castigurile actuale, iar ce se intampla inaintea Craciunului se impotriveste de multe ori tocmai acestui comportament sanatos. Productia si investitiile private, doua dintre ingredientele de care economia romaneasca are nevoie ca de aer, nu vor fi relansate fara economisiri sanatoase.

Economie Featured

Sfarsitul lumii a venit. Are si un nume: politica economica

Dec 21,2012 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Fie ca se numesc “impozite”, “reglementari”, “nationalizari”, “inflatie”, “birocratie” sau “impuneri fiscale”, rezultatele politicii distructiviste le simtiti pe propria piele si nu e nevoie sa asteptati ziua de 21. 12. 12 pentru a intelege ca distrugerea societatii provine tocmai din interventia guvernamentala.

Daca asa-zisul sfarsit al lumii a fost o nascocire, finalul lumii bazate pe logica economica sanatoasa se produce chiar acum. Este un proces continuu. Singura forma de distructivism, asa cum o inteleg eu, se rezuma la urmatoarea afirmatie simpla si de neclintit cu argumente:

“Amestecul statului in viata economica, care se autointituleaza „politica economica”, nu a facut nimic altceva decat sa distruga viata economica”. (Ludwig von Mises – “Socialismul. O analiza economica si sociologica”).

Despre aceste lucruri am scris un articol la inceputul saptamanii si ma bucur ca este bine citit: Cum imi petrec sfarsitul lumii: ADEVARATUL final. Notele din articol, arata, in fapt, expresii ale distructivismului si se impart in doua spete: unele sunt imaginare, dar neindoielnice, iar altele sunt autentice. Ambele au un lucru un comun: relatia cu statul.

1 … 11 12 13 14

Category : Economie

Cateva declaratii ale speakerilor de la Conferinta „Fiscal 2013”

Unul dintre criteriile dupa care este evaluata libertatea economica este libertatea fiscala:

Un indicator la care trebuie sa ne uitam atent sunt cheltuielile guvernamentale, pentru ca stim ca mai multi bani pentru acestea inseamna mai putini pentru consumul privat si pentru investitiile private.

In functie de indicatorul economic drepturi de proprietate, Romania este sub media mondiala, insa am facut progrese in ultimii ani.

Din pacate, este vizibila reducerea libertatii in fata coruptiei. Cauza? Ne arata institutia americana Heritage Foundation: sistemul judiciar ineficient, ceea ce afecteaza fundamentele libertatii economice si oportunitatile de crestere economica pe termen lung.

La final, este interesanta situatia din Europa: nordul este mai liber din punct de vedere economic, in timp ce sudul este mai etatist si interventionist.

“Capitalismul. Logica Libertatii”

Pascal Salin, profesor emerit de economie la Universitatea Paris-Dauphine, fost presedinte al Societatii Mont Pèlerin

Leszek Balcerowicz, profesor de economie la Warsaw School of Economics, fost guvernator al Bancii Nationale a Poloniei