RePatriot: Zilele Diasporei, in peste 20 de administratii locale

Aug 16,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Zilele Diasporei s-au extins în peste 22 de administrații locale din România care sunt hotărâte să aprecieze românii plecați și să-și articuleze propria politică de atragere a acestora mai aproape de casă
RePatriot a adresat încă de anul trecut un apel către autoritățile locale pentru a acorda o atenție mai mare Diasporei ca parte a României, ca o bogăție importantă care poate susține dezvoltarea locală (http://repatriot.ro/administratia-locala/)

În urma conceptului lansat de RePatriot în 2016, anul acesta s-a triplat numărul de localități din România care sărbătoresc Zilele Diasporei printr-o serie de evenimente pentru românii de peste hotare (http://repatriot.ro/zilele-diasporei-2017/).

Scopul lor este să aducă românii de pretutindeni mai aproape de comunitățile locale, să ofere oportunități de afaceri, să-i facă să se simtă doriți acasă și să-i cheme efectiv să se implice în viața comunităților natale. Cunoștințele, relațiile, capitalul și experiența acumulată în țările de adopție, alături de bagajul civic important pot aduce un mare plus de valoare comunității din care au plecat.

”Zilele Diasporei deja au debutat cu succes la Suceava și Timișoara. Anul acesta au o intensitate de trei ori mai mare decât anul precedent. În 2018, de Centenar, vrem ca acest mesaj să fie transmis din cel puțin 100 de localități din România către conaționalii noștri aflați peste tot în lume. Noi vrem să eliminăm și cauza plecării și a înstrăinării. Ne dorim ca românii să plece în vizită, la studii, experiențe, să cucerească lumea, să se dezvolte, dar să rămână cu sufletul acasă și să vadă oportunitățile din țară”, a declarat Marius Bostan, antreprenor și inițiator al proiectului RePatriot.

RePatriot Business Summit va avea loc anul acesta între 4-8 octombrie la București și Poiana Brașov, unde sunt așteptați peste 300 de oameni de afaceri români din toată lumea.

Obiectivele majore ale Summit-ului sunt fructificarea oportunităților de investiții oferite de România în acest moment, facilitarea dialogului dintre cele două grupuri de investitori și lansarea de parteneriate strategice și de noi afaceri. România oferă oportunităţi de afaceri și acestea pot fi folosite mai bine prin puntea făcută între mediul de afaceri local și cel din Diaspora. Anul trecut au fost prezenți peste 100 de oameni de afaceri din străinătate alături de peste 150 din țară, au fost inițiate parteneriate în high-tech, turism, energie, servicii, au fost evaluate investiții și s-au legat prietenii prin petrecerea împreună a unui timp valoros în Delta Dunării. Membrii Echipei RePatriot au declarat în mai multe rânduri că își doresc acasă vecini la fel ca ei și au invitat pe cei plecați să vină cât mai aproape de țară.

Valoarea economică adusă de Summit-ul RePatriot din 4-8 octombrie este foarte mare și din perspectiva investițiilor private noi, românești sau străine. “RePatriot îi va implica pe românii din Diaspora să ajute firmele românești să se internaționalizeze și să atragem investitori străini pe piața locală. Românii din diaspora cu experiență în mediul de business sunt cel mai potrivit catalizator pentru atragerea de investiții străine noi. Avem deja în comunitatea RePatriot povești de succes cu români din străinătate, atașați emoțional de patrie și cu puternice legături personale și profesionale, care investesc în țară sau care recomandă firmelor străine să își mute producția în România. Aceste povești pot fi multiplicate prin extinderea comunității noastre”, a declarat consultantul și antreprenorul Claudiu Vrînceanu, care s-a alăturat Echipei RePatriot.

Deficitul forței de muncă se află pe primul loc în ierarhia problemelor identificate de antreprenorii din cadrul Fundației României Business Leaders ca piedică în dezvoltarea afacerilor.

Echipa RePatriot consideră că atragerea antreprenorilor din Diaspora este primul pas pentru consolidarea economică a României și pentru asta ar trebui eliminate barierele legate de încrederea în clasa politică și administrativă, de birocrație și corupție și o cât mai mare predictibilitate a cadrului fiscal.

Pe termen scurt, soluția la criza de forță de muncă stă în deschiderea pieței muncii pentru țările din jur, mai ales pentru românii din Serbia, Ucraina și Republica Moldova, iar pe termen mediu și lung, soluția este atragerea profesioniștilor și a meseriașilor români din Diaspora înapoi în țară. Mărirea numărului de burse pentru liceenii și studenții de origine română din afara granițelor ar fi o măsură necesară în următorul an.

“Românii din Diaspora au etica muncii din societățile vestice, au dor de țară, dar pun în balanță calitatea vieții de azi din România cu cea din țara adoptivă, mai ales legat de educația copiilor, serviciile de sănătate, iar politicile statului român pentru Diaspora trebuie gândite în sensul de a încuraja repatrierea și nu de a încuraja acomodarea definitivă în țările de adopție, de a îmbunătăți vizibil educația și sănătatea în România, cu efecte benefice pentru absolut toți românii”, a declarat Felix Pătrășcanu, co-fondator al companiei FAN Courier și unul dintre liderii proiectului RePatriot.
Despre RePatriot și RBL

RePatriot, un proiect al Fundației Romanian Business Leaders, este o platformă de inspirație, consiliere și informație, care își propune să faciliteze accesul românilor din străinătate la oportunitățile din țară.

SPLIT TVA – care este efectul asupra cresterii gradului de colectare la buget?

Aug 9,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Forțat să facă “vrăji” pentru creşterea gradului de colectare a TVA la buget, guvernul vine cu un nou subiect “hot”: proiectul de Ordonanţă prin care se doreşte implementarea unui nou sistem de plată defalcată a TVA. S-au spus deja multe pe marginea acestui subiect, cum funcţionează, cine îl aplică, ce penalităţi ne aşteaptă dacă nu ne conformăm. Întrebarea care rămâne, totuşi, este cum ne ajută plata defalcată? Mai precis, care este efectul, în cifre, asupra creşterii gradului de colectare a TVA la buget? Care ar fi “răsplata” pentru un astfel de efort de implementare? Adică, merită sau nu să ne apucăm să angajăm costuri semnificative pentru schimbarea sistemelor informatice, personal suplimentar pentru a putea urmări (zilnic) încasările şi plăţile în conturile distincte?

Evident că acest mecansim este “promovat” ca o măsură de combatere a evaziunii fiscale şi fraudei prin creşterea conformării voluntare şi gradului de colectare a TVA. Se pare că “evazioniştii” declară, totuşi, TVA, dar nu îl mai plătesc! (De aici, diferenţa foarte mare între TVA colectată şi TVA efectiv încasată de bugetul statului.) Şi, iată cum, peste noapte (nimic nou!) am găsit metoda cea mai bună să îi facem să şi plătească. Sistemul de plată defalcată a TVA! Cum se vede, însă, “în piaţă” această soluţie? Ca o măsură luată în grabă, nefundamentată tehnic şi economic, care nu respectă tehnica legislativă şi, mai ales, care nu respectă contribuabilii de bună-credinţă, pe care intenţionează, teoretic, să îi protejeze (sic!).

Termenul pentru implementarea acestei măsuri, opţional de la 1 septembrie şi obligatoriu de la 1 octombrie, este nerealist de scurt şi arată că nu s-a ţinut cont de nevoile mediului de afaceri privind, de exemplu, adaptarea sistemelor informatice şi identificarea de soluţii operaţionale (şi nu în ultimul rând, materiale). Deşi în Nota de fundamentare se menţionează că impactul asupra mediului de afaceri este “favorabil”, această concluzie nu este documentată printr-un studiu de impact care să arate cifre concrete privind, pe de o parte, avantajele aduse bugetului de stat şi, pe de altă parte, impactul asupra mediului de afaceri.

Contrar celor susţinute în Nota de fundamentare, implementarea acestui mecanism încalcă prevederile comunitare, în primul rând prin neobținerea unei autorizări specifice de la Consiliul European pentru o derogare de la Directiva de TVA privind plata TVA. Or, pentru a obţine o astfel de derogare, România ar fi trebuit să prezinte un studiu de impact temeinic şi, mai mult, să demonstreze că mecanismul nu ar afecta valoarea globală a încasărilor din TVA, colectată în stadiul consumului final. Ne exprimăm pe această cale îndoielile privind îndeplinirea acestor criterii.

Dacă, într-adevăr, mecanismul românesc de defalcare a plăţii ar fi inspirat de cel italian (aşa cum susţin autorii), exemplul ar trebui urmat până la capăt. Totuşi, diferenţele faţă de modelul italian sunt semnificative, începând de la obţinerea derogării impuse de legislaţia comunitară, persoanele şi sectorul de activitate care sunt avute în vedere (respectiv, livrările de bunuri şi prestările de servicii către autorităţi publice, în urma dovezilor statistice privind practicile frauduloase din acest domeniu), mecanismul de funcţionare şi aplicarea temporară (ca, de altfel, orice măsură menită să combată fenomenul de evaziune fiscală şi fraudă, ce derogă de la regula generală). Ar fi fost de interes opinia Comisiei Europene cu privire la impactul la nivelul României a acestei măsuri, însă aceasta nu este disponibilă, având în vedere că nu s-a realizat nicio consultare în acest sens.

Continuând lista exemplelor pozitive (evident din alte ţări ale Uniunii Europene), sistemul de defalcare a plăţii implementat de Polonia este, de asemenea, diferit faţă de cel românesc, fiind unul opţional şi temporar. Mai mult, la această formă s-a ajuns în câţiva ani de analiză, studii şi adaptare la mediul economic polonez.

Scopul declarat al sistemului este eliminarea sau reducerea semnificativă a concurenţei neloiale din partea evazioniștilor. În practică, sistemul înseamnă “pedepsirea” contribuabililor de bună-credinţă prin blocarea resurselor financiare (având consecinţele financiare şi comerciale negative aferente) în conturile dedicate TVA şi restituirea lor (dacă este cazul) doar în baza autorizării ANAF. Nu ştim, însă, cum şi în cât timp.

Prin urmare, sistemul presupune indisponibilizarea resurselor contribuabililor şi punerea lor la dispoziţia Bugetului de stat înainte de termenul legal, fără dobândă sau vreun alt fel de motivaţie fiscală (cum ar fi, de exemplu, acordarea unui calificativ bun în vederea reducerii riscului fiscal şi accelerarea rambursărilor de TVA).

Pe partea administrativă, pe lângă costurile uriaşe (la nivelul sutelor de mii de euro, în funcţie de dimensiunea companiei) ce ar trebui mobilizate pentru adaptarea sistemelor informatice şi financiar-contabile, monitorizarea plăţilor defalcate va deveni mult mai complexă şi va antrena resurse suplimentare din partea companiilor. Să ne gândim la un operator din domeniul telecomunicaţiilor, care realizează încasări de la diverşi beneficiari (persoane impozabile sau nu, înregistrate în scopuri de TVA sau nu, pentru operaţiuni supuse unor cote diferite de TVA), atât prin numerar cât şi transfer bancar (că să nu mai vorbim de cartele “multipurpose” sau alte tipuri de vouchere), având disponibile conturi bancare deschise la cinci bănci comerciale (cel puţin). După intrarea în vigoare a mecanismului de plată defalcată a TVA, pe lângă investiţia în adaptarea sistemului ERP, o astfel de companie ar trebui să înfiinţeze un departament care să se ocupe exclusiv de monitorizarea plăţilor TVA realizate de benficiari, ceea ce ar însemna o reală piedică în desfăşurarea activităţii sale de bază. Ce să mai vorbim de companiile care folosesc un centru de servicii externalizate (SSC)? Din India!!

În plus, inclusiv persoanele nerezidente înregistrare în scopuri de TVA în România vor avea obligaţia de deschidere a conturilor de TVA. O astfel de obligaţie se adaugă la numeroasele obligaţii administrative (menţionăm aici doar declaraţia 394) care fac, oricum, România un mediu de afaceri neatractiv pentru investitorii străini.

Nu trebuie să uităm nici de sancţiunile disproporţionate, care ajung până la 50% din suma de TVA nevirată, nivel ce contravine în mod flagrant principiului proporţionalităţii. Reiterăm, pe această cale, că principiile generale de interpretare a legislaţiei comunitare, dezvoltate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, reprezintă legislaţia europeană secundară şi trebuie luate în considerare în mod obligatoriu (fiind mai presus de legislaţia naţională).

Pe de altă parte, ne întrebăm (din nou) dacă instituţiile statului (de exemplu, ANAF) sunt în mod real pregătite să facă faţă acestei modificări, atât din punct de vedere administrativ, cât şi de control. Următoarea întrebare care vine (în mod legitim) este: care va fi sancţiunea în sarcina ANAF dacă nu va fi capabilă să gestioneze acest mecanism şi aprobările pentru retragerea de numerar din conturile distincte de TVA nu vor fi date într-un timp rezonabil (cum ar fi 3 zile, dacă am aplica reciprocitatea).

Aspectele menţionate mai sus ne fac să concluzionăm că impactul “favorabil” asupra mediului de afaceri, menţionat în nota de fundamentare, ar fi o idee minunată, dacă nu ar fi teoretică şi nerealistă, în timp ce mecanismul de plată defalcată a TVA necesită îmbunătăţiri semnificative pentru a ajunge să aibă impactul dorit de legiuitor. Faptul că numeroasele măsuri implementate în această direcţie nu au funcţionat (România deţinând un record negativ în ceea ce priveşte necolectarea TVA, conform celor menţionate chiar de autorităţile fiscale în Nota de fundamentare), este un puternic semnal de alarmă care arată că direcţia ar trebui schimbată şi accentul ar trebui pus pe măsuri solide şi sănătoase de impulsionare a comportamentului loial şi conformării voluntare, în locul măsurilor poliţieneşti de confiscare a banilor contribuabililor. Cu riscul de a deveni plictisitori, amintim aici ca potenţiale astfel de măsuri: legarea caselor de marcat la sistemul ANAF, implementarea auditului standardizat şi, de ce nu?, un sistem de taxare inversă generalizat.

Autor: Ioana Iorgulescu (foto), director executiv, Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România

Antreprenoriat Economie Featured

Split TVA genereaza birocratie si creeaza probleme pentru cash-flow-ul companiilor, adica “sangele care iriga orice afacere”

Aug 7,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Obligarea românilor corecți de la 1 octombrie 2017 să-și deschidă câte un cont separat pentru plata taxei pe valoare adaugată (TVA) va crea un mecanism birocratic care va îngreuna și mai mult activitatea antreprenorilor de familie, mici mijlocii și mari.

Prin mecanismul Split TVA/split payments, aplicat obligatoriu de la 1 octombrie printr-un proiect de Ordonanță al Guvernului, firmele vor fi obligate să-și deschidă cont separat de TVA, la Trezorerie sau la bănci, din care să nu poată retrage bani, ci doar să primească de la clienți.

În mod concret, contul defalcat de TVA (split payments) va forța sute de mii de români să facă două plăți pentru fiecare factură achitată prin bancă: prima plată în contul deja existent pentru valoarea fără TVA a bunurilor sau serviciilor cumpărate și cea de a doua plată în contul defalcat de TVA. Măsura introdusă de Guvern îi va încărca pe românii onești cu mai multă birocrație și va genera blocaje în economie. Am identificat 10 mijloace prin care mecanismul Split TVA lovește firmele corecte care reprezintă coloana vertebrală a economiei.

1. Afaceri de familie afectate

Sute de mii de oameni de afaceri corecți vor fi afectați, iar businessurile lor de familie, mici, mijlocii și mari vor deveni mai birocratice, ba chiar se vor închide pe termen mediu și lung.

2. Lipsa de timp pentru implementare

Introducerea unei plăți fracționate a TVA, sub denumirea de split payment, este realizată fără o consultare publică reală, totul fiind făcut în pripă, în mijlocul verii, fără niciun fel de predictibilitate astfel încât antreprenorii să aibă răgaz să își exprime poziția și să se adapteze unei obligativități care schimbă peste noapte viața afacerii.

Astfel, firmelor, care sunt, practic, obligate să aplice noi reguli, le va fi aproape imposibil să introducă sistemul split payment, ba chiar există riscul să fim sancționați de Bruxelles. Pentru a intră în vigoare, proiectul de lege trebuie să obțină avizul Comisiei Europene și o derogare de la Directiva 112 / TVA. În acest sens, Guvernul trebuie să prezinte Comisiei un studiu complex care să demonstreze că firmele care funcționează în România se fac vinovate de o fraudă semnificativă care afectează într-un procent uriaș încasările la buget. Acest studiu nu există și este imposibil de realizat profesionist în mai puțin de două luni.

3. Costuri mai mari pentru firme și pentru angajați

Mecanismul plăților defalcate de TVA va împovăra antreprenorii prin costuri suplimentare. Estimez o dublare a numărului de plăți, creșterea numărului de comisioane bancare, îngreunarea activității zilnice a angajaților din firme și blocarea activității firești din viața unei afaceri. Astfel, preconizez o creștere de cel puțin trei ori a anumitor cheltuieli pentru afacerile de familie mici și mijlocii, coloana vertebrală a unei economii, prin faptul că întreprinzătorii vor fi obligați să plătească comisioane suplimentare și prin faptul că se vor mări, de asemenea, nevoile de resurse umane în relația cu partenerii de afaceri, băncile și cu Trezoreria.

4. Scade încrederea între actorii economici

Într-o perioadă în care vorbim tot mai mult despre necesitatea creșterii încrederii oamenilor de afaceri în economie și, mai ales, despre încrederea între oameni, între operatori economici, guvernul intervine cu o măsură care, în opinia mea, generează efecte în lanț, scade încrederea între indivizi din cauza amenințării permanente a penalităților contractuale care vor apărea în condițiile în care furnizorii de bunuri și servicii pot să nu mai fie plătiți la timp.

5. Cresc costurile IT, cheltuieli care nu au fost bugetate de către întreprinzători

Contul de TVA, introdus în mod obligatoriu peste noapte, va genera costuri IT suplimentare pentru că antreprenorii să se adapteze și să-și reconfigureze sistemele informatice interne. În mod normal, astfel de schimbări se produc din timp și sunt bugetate la început de an întrucât antreprenorii vor predictibilitate fiscală pentru a se concentra pe dezvoltarea afacerii, și nu pe problemele birocratice.

6. Campionii naționali, companiile cu activitate complexă, vor fi sufocați de birocrație

România are nevoie de creșterea ecosistemului format din “campioni nationali”, adică firmele mari, active, cu creșteri constante ale cifrei de afaceri. Aceste firme au, în mod normal, multe contracte și au de achitat zilnic sute de facturi. Introducerea mecanismului Split Payments îi va obliga pe angajații acestor firme să achite TVA pentru sute de facturi într-o zi, ceea ce înseamnă o birocrație excesivă și timp pierdut.

7. Mai puțin timp pentru dezvoltare

Contul defalcat de TVA îi va dezorienta pe antreprenori, care sunt obligați din octombrie să aloce mai mult timp cu birocrația, astfel încât dezvoltarea afacerii și inovarea în business să fie mai greu de produs. Cred că introducerea mecanismului de TVA split payment va retrograda România în clasamentul Doing Business 2018 al Băncii Mondiale, ierarhie care analizează 10 capitole privind începerea și desfăsurarea unei afaceri.

8. Probleme mari pentru cash-flow-ul companiilor, adică, “sangele care irigă orice afacere”

Măsura Split TVA va genera probleme de cash-flow pentru companiile corecte întrucât blocarea banilor din TVA într-un cont separat poate opri fluxurile de plată ale firmei, astfel încât clienții, furnizorii și mai ales salariații vor fi afectați în mod direct. Practic, doar controlul fiscal poate debloca o sumă “prinsa” în contul de TVA, ceea ce înseamnă întârzieri de luni de zile, perioadă în care antreprenorii nu vor dispune de banii care, teoretic, le aparțin.

9. Vor crește costurile statului, ceea ce înseamnă taxe mai mari pentru antreprenori

Contul separat pentru plata va crea un mecanism birocratic și de control care va crește costurile statului, ceea ce înseamnă taxe mai mari pentru antreprenori: mai mulți angajați la stat, mai ales la Fisc, care vor oferi servicii pentru situațiile de blocaj din cauza noului model de colectare a TVA.

10. Contravențiile vor “ingropa” activitatea întreprinzătorilor corecți și îi vor descuraja pe tineri să deschidă afaceri

Efectele amenzilor vor fi uriașe și vor face că unii antreprenori corecți să-și închidă afacerile. Ba chiar întreprinzătorii aflați la început de drum și viitorii antreprenori vor fi descurajați de contravențiile uriașe, care vor sancționa antreprenorii cu amendă egală cu 50% din sumă reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/ prestatorului, sau, după caz, cu amendă cuprinsă între 2000 lei și 4000 lei, ori se vor pedepsi cu o amendă egală cu 10% din sumă reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului.

Antreprenoriat Featured

Internationalizarea businessurilor romanesti: analiza comparativa a regiunii. Lectii de invatat

Jul 24,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate merită analizat sistematic pentru a înțelege locul țării noastre în diplomația economică regională.

O comparație cu alte țări din regiune, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Polonia, ne arată că România mai are mult de lucru. Foarte mult. Astfel, fluxul investițiilor românești în străinătate se ridică la doar 241 milioane de dolari, o erodare puternică față de valoarea de 562 milioane de dolari din 2015, potrivit celor mai recente date publicității.

În ceea ce privește stocul investițiilor românești în străinătate, acesta a crescut la 910 milioane de dolari în 2016, potrivit datelor UNCTAD. Dacă România a atras într-un an 4.128 investiții străine de tip greenfield, numărul proiectelor similare ale companiilor românești lansate în 2016 este de doar 57, în comparație cu 273 investiții greenfield în 2015 și 538 în 2014.

Bulgaria: un nivel comparabil cu al nostru la proiecte greenfield peste hotare

Fluxul investițiilor bulgărești peste hotare este comparabil cu cel al României: doar 190 milioane de dolari, în timp ce pe stoc lucrurile stau net superior (un nivel dublu – 2,11 miliarde dolari). Investițiile greenfield ale bulgarilor în străinătate sunt aproape inexistente: doar 29 în 12 luni.

Datele statistice și comportamentul de business arată că firmele de la sud de Dunăre nu au un apetit ridicat pentru internaționalizare, ci mai degrabă preferă să se extindă în țările balcanice decât în țările dezvoltate din Uniunea Europeană. O explicație ține, ca în cazul României, de ADN-ul investițional, prin faptul că bulgarii preferă să se dezvolte local decât să riște în alte țări.

Și în Bulgaria este invocat sprijinul redus al statului, ca explicație pentru ieșirea timidă pe piețele externe. Pe acest palier, un rol important îl are agenția guvernamentală The Bulgarian Small and Medium Enterprises Promotion Agency (BSMEPA), creată în 2004 în cadrul Ministerului Economiei și al Energiei. Responsabilitățile agenției de promovare sunt similare cu cele ale Departamentului de Comerț Exterior din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat din România și se concentrează mai mult asupra programelor de promovare a exporturilor și participarii la târgurile internaționale.

Cehia: peste 2.000 de proiecte greenfield internationalizate

În schimb, Cehia, o țară cu un PIB comparabil cu al României, dar cu o populație de două ori mai mică, se laudă cu un flux de investiții în străinătate de 984 milioane de dolari, un stoc de 18,6 miliarde de dolari și, o cifră surprinzătoare, 2050 de proiecte de investiții greenfield internaționalizate, de 70 ori mai multe decât cele românești.

Cehia are o prezență solidă prin care sprijină internaționalizarea firmelor pe piețele externe. Spre exemplu, agenția guvernamentală CzechTrade pentru promovarea comerțului din Republica Cehă are un Birou în București din 2006, și de atunci susține în permanență firmele din Republică Cehă și România.

Agenția CzechTrade (au biroul din București in centru, chiar la Universitate), de altfel, organizează evenimente targetate bazate pe conceptul B2B (business to business) pentru producătorii români, care își prezintă interesul în acest sens. Fie organizează „Sourcing Days“, ce au loc pe teritoriul Republicii Cehe, sau evenimente B2B Matchmaking la sediul companiilor din România. O alternativă reprezintă bazele de date specializate, care pun la dispoziție informații despre asociațiile corespunzătoare domeniilor solicitate.

Scorul Ungaria – Romania: 140-57

Dacă analizăm stocul de investiții străine efectuate de firmele românești în străinătate, concluzionăm că suntem departe față de valorile similare ale companiilor din Ungaria. Stocul de ISD al firmelor maghiare se ridică la 25 miliarde de dolari, față de cele 910 milioane de dolari ale firmelor românești. Dacă ne uităm la numărul de investiții greenfield peste hotare, raportul este mai echilibrat: 140 (Ungaria) – 57 (România).

Lectia Poloniei: triunghiul bursa-banci-stat ajuta companiile sa se internationalizeze

Până la urmă, cifrele bune ale internaționalizării sunt date și de forța externă a companiilor mari, chiar și cele de stat.

Spre exemplu, în primele zece companii din regiune se găsesc patru firme poloneze, trei din Ungaria, două din Cehia și una din Slovacia. Compania Dacia, prima din România, se găsește de abia pe poziția a 17-a și are o cifră de afaceri de 4,23 miliarde euro, de cinci ori mai mică decât cea a primei companii clasate, gigantul polonez din petrochimie, compania de stat Orlen.

Una din trei companii prezente în clasamentul cel mai mari firme din regiune este poloneză. De aici și forța polonezilor pe alte piețe: investițiile polonezilor în străinătate s-au ridicat într-un singur an la 6,436 miliarde de dolari, de 26 ori mai mult decât portofoliul de investiții românești peste hotare.

Susținerea de către bănci este dublată de suportul statului în Polonia, prin politici și strategii care să creeze un mediu de afaceri predictibil. Este cunoscută în acest sens povestea de succes a PARP, Agenția poloneză de dezvoltare a antreprenoriatului. Un proiect al PARP dedicat internaționalizării este Programul de Promovare pentru industria de IT&C care este bugetat până în iunie 2019.

Obiectivul programului este de a promova sectorul IT&C polonez în străinătate și include, în principal, promovarea proiectelor antreprenoriale prin standuri în târguri selectate și conferințe, precum și difuzarea informațiilor despre firmele locale din IT&C prin social media și publicații în străinătate.

De asemenea, dezvoltarea pieței de capital este unul din vectorii care facilitează internaționalizarea capitalului polonez. Ultimul deceniu a adus o triplare a numărului de investiții poloneze peste hotare, iar un studiu prezentat la Warsaw School of Economics arată că un sfert din companiile poloneze listate la Bursa de la Varșovia au fost implicate într-un proiect pe piețele externe, iar 72% plănuiesc o extindere internațională mai ales datorită mixului de experiență dintr-o piață în dezvoltare cu legăturile avute cu țările mai dezvoltate.

Strategia pe care companiile poloneze listate la bursă o aleg pentru a-și construi o poziție pe piețele externe depinde în mare măsură de structura acționariatului. Companiile cu un acționar majoritar major utilizează de obicei strategii mai agresive decât cele cu un actionarat dispersat. Acest lucru poate explica și de ce unele companii private care nu sunt listate la Bursa din Varșovia folosesc strategii de expansiune relativ agresive, dar eficiente.

Cel mai bun exemplu este Maspex, grupul polonez din industria bunurilor de larg consum prezent și în România. Grupul polonez este extrem de agresiv și se află la a treia achiziție pe piață locală, fiind prezent pe piața din România din 1996 și are în portofoliu branduri precum Tedi, Tymbark (suc), La Festa, Ekland, Coffeeta (băuturi instant) și Salatini (snacksuri).

Follow-up: ce ar avea Romania de facut

Cifrele și comparația cu alte țări din Europa Centrală și de Est arată limitele României în calea devenirii unei forțe regionale, în contextul în care capitalul românesc trece granițele cu mare greutate.

O radiografie a investițiilor românești peste hotare a fost publicată recent și de către BNR, care arată că 134 de companii cu capital autohton au trecut granița în perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investiții în PIB este de 0,18%, România fiind ultima economie din regiune la acest indicator.

„Pe fondul tendințelor protecționiste în extindere, care se pare că vor caracteriza pe viitor relațiile comerciale internaționale, autoritătile ar trebui să monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele românești în străinătate, precum este monitorizat volumul ISD sosit în economia României din străinătate și să promoveze o evoluție mai echilibrată între cele două tipuri de ISD”, avertizează studiul BNR.

Foarte probabil, viitorul va readuce rolul firmelor de pe stat pe un trend ușor ascendent, estimează analiștii BNR: “O asemenea evoluție nu va avea efecte negative asupra economiei românești, atâta timp cât guvernanța corporatistă a acestor întreprinderi se va menține adecvată (ceea ce este valabil și pentru sectorul privat).”

Specialiștii UNCTAD au identificat trei abordări diferite în ceea ce privește extinderea externă a companiilor mari de stat (în engleză: SO-MNE)

(i) guvernul, ca obstacol în calea internaționalizării (de exemplu, în Italia, unde au existat în repetate rânduri îngrijorări cu privire la efectele internaționalizării firmelor mari de stat asupra șomajului);
(ii) guvernul că susținător al internaționalizării (de exemplu, politica “Go Global” a Chinei);
(iii) guvernul ca indiferent la internaționalizarea SO-MNE, dar care oferă indrumări cu privire la impactul dezvoltării ISD exterioare (de exemplu, extinderea în Africa a companiei suedeze Vattenfall).

CONCLUZIE: Contextul în care ne aflăm arată că, în perspectiva următorilor ani, autoritățile, presa, finanțatorii și consultanții sunt chemați să asigure firmelor autohtone care efectuează investiții străine peste hotare cel puțin aceeași atenție acordată firmelor străine care realizează investiții directe la noi în țară.

Antreprenoriat Featured

Companiile din Romania au pierdut 90.000 de salariati

Jul 7,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Numarul salariatiilor din companiile care au depus situatiile financiare aferente anului 2016 a scazut cu 90.000 la finalul anului 2016 fata de anul precedent, de la 4 milioane in anul 2015 la 3,91 milioane anul trecut, se arata intr-un studiu Creditinfo, companie specializata in furnizarea produselor si serviciilor de management al riscului comercial. Majoritatea covarsitoare a companiilor din Romania (91,5%) o reprezinta micro-intreprinderile, adica au cel mult 9 angajati, 8,19% au intre 10 si 49 de angajati, 1,49% au intre 50 si 249 de angajati, iar 0,29% (putin peste 1.600 de companii) au peste 250 de angajati.

Totul, in contextul in care numarul companiilor inregistrate in Romania care au desfasurat activitate a crescut cu 19.000 fata de anul precedent, ajungand la 556.000, fata de 537.000 in 2015. A scazut in schimb cifra de afaceri, de la 1,2 mii de miliarde lei in anul 2015 la 1,195 mii de miliarde lei in anul 2016, se mai arata in studiul Creditinfo. Ponderea companiilor care au cifre de afaceri de pana la 2 milioane lei este de 91%, intr-o usoara crestere fata de anii precedenti. A scazut in schimb ponderea companiilor care au inregistrat cifre de afaceri de peste 49 de milioane lei, de la 0,53% in anul 2015 la 0,5% anul trecut.

Totusi, desi sunt mai putine companii si au mai putini salariati, profitul inregistrat de ele se afla pe un trend crescator: 96 de miliarde lei in 2016, fata de 89 de miliarde in 2015 si 83 de miliarde in 2014. Totodata, pierderile inregistrate de companiile romanesti au fost din ce in ce mai mici in ultimii trei ani: de la 54 miliarde lei in 2014, la 44 miliarde in 2015, respectiv 34 miliarde anul trecut.

„Profitabilitatea companiilor din Romania inregistreaza un trend pozitiv, atat in cazul in care se ia in calcul doar profitul obtinut de acestea, cat si atunci cand in ecuatie este introdusa si pierderea inregistrata la nivel national. Scaderea pierderilor inregistrate de companiile din Romania, coroborata cu cresterea profitului si cu o relativa stagnare a cifrei de afaceri, a facut ca profitabilitatea acestora sa se dubleze in anul 2016 (5,15%) comparat cu anul 2014 (2,55%)”, explica Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo Romania.

Imobiliarele raman cel mai important domeniu

Topul celor mai profitabile domenii din Romania ramane neschimbat in ultimii trei ani. Pe primul loc se afla lucrarile de constructie a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale, unde profiturile au depasit valoarea de 3,4 miliarde lei, fiind insa in scadere comparativ cu valoarea inregistrata in anul 2015 (3,6 miliarde lei). Al doilea domeniu profitabil este cel al inchirierii si subinchirierii bunurilor imobiliare, cu profituri de aproape 2,8 miliarde lei in 2016, inregistrand o crestere semnificativa fata de anul precedent, cand ocupa locul al patrulea, cu profituri de 2 miliarde lei.

Cultivarea cerealelor completeaza podiumul, cu profituri de peste 2,5 miliarde lei, de asemenea in crestere fata de anul precedent, cand ocupa locul al saselea, cu putin sub 1,9 miliarde lei. Alte domenii profitabile sunt: Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate (2,36 miliarde lei profit), Activitatea de consultanta pentru afaceri si management (2,23 miliarde lei profit), Transportul rutier de marfuri (2 miliarde lei profit) si Productia de energie electrica (2,07 miliarde).

„In anul 2016 nu se observa modificari semnificative in topul celor mai profitabile domenii de activitate. Chiar daca profitul domeniului a scazut, lucrarile de constructie a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale continua sa fie de departe cel mai profitabil domeniu de activitate. Cultivarea cerealelor reintra in top 3 domenii profitabile insa este in continuare un domeniu influentat de conditiile meteorologice”, declara Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo Romania.

La capitolul cifra de afaceri, Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate este domeniul care genereaza cea mai mare cifra de afaceri in fiecare din ultimii trei ani. Trendul este crescator: de la 48 miliarde lei in 2014, la 54,8 miliarde lei in 2015 si 59,6 miliarde lei in anul 2016. Urmeaza Transporturile rutiere de marfuri (34,8 miliarde lei), Lucrarile de constructie a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale (29 de miliarde lei) si Comertul cu ridicata al produselor farmaceutice (25,6 miliarde lei).

Cei mai multi salariati lucreaza in companii care activeaza in domeniile Comert cu amanuntul in magazine nespecializate (peste 183 mii de salariati, cu 2.000 mai multi decat in anul 2015), Lucrari de constructie a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale (peste 161 mii de salariati, in scadere cu 5.000 fata de anul 2015), Transporturile rutiere de marfuri (127.000 persoane, cu 6.000 mai multe decat in 2015) si Activitati de protectie si garda (106.000 salariati, cu 2.000 mai putini decat in anul precedent).

Judetele cu cele mai profitabile firme

Profitul generat de companiile bucurestene, cel mai important din toata tara, a inregistrat o crestere de 4 miliarde lei in anul 2016 (34 de miliarde lei profit) fata de anul precedent (profit de 30 miliarde lei). Urmeaza judetul Ilfov, cu 6,1 miliarde lei profit in anul 2016, Timis (profit de 4,8 miliarde lei), Cluj (4,3 miliarde lei), Sibiu (3,6 miliarde lei), Prahova (3,1 miliarde lei), Brasov (3 miliarde lei), Constanta si Arges (cu 2,9 miliarde lei), Mures (2,6 miliarde lei) si Iasi (1,9 miliarde lei).

*Graficul nu prezinta Mun. Bucuresti, unde s-au obtinut profituri de peste 34 miliarde lei.

Clasamentul celor mai mari cifre de afaceri, pe judete

Chiar daca s-au inregistrat scaderi importante atunci cand vorbim despre cifra de afaceri generata (422 miliarde lei in anul 2016, fata de 432 miliarde lei in anul 2015), Municipiul Bucuresti conduce, de la distanta, si clasamentul dupa cifra de afaceri.

Pe judete, cele mai importante cifre de afaceri sunt generate de Ilfov (80 de miliarde lei in anul 2016, in crestere cu 12 miliarde lei fata de anul precedent, cand cifra de afaceri era de 78 miliarde lei), Timis (53 miliarde lei), Arges (51 miliarde lei), Cluj (46,3 miliarde lei), Brasov (42,6 miliarde lei), Constanta (41,4 miliarde lei), Prahova (39,1 miliarde lei), Arad(28,1 miliarde lei), Mures (27,3 miliarde lei) si Sibiu (27 miliarde lei). De altfel, judetul Sibiu este nou intrat in Top 10, luand locul judetului Bihor, care iese din grupul fruntas.

*Graficul nu prezinta Mun. Bucuresti, unde s-au obtinut cifre de afaceri de peste 422 miliarde lei.

Top judete din Romania in functie de numarul de salariati

Companiile din Bucuresti au si cei mai multi angajati, chiar daca numarul lor este in scadere (1,028 milioane in 2016 fata de 1,056 milioane in 2015). In tara, cei mai multi angajati erau, la finalul anului 2016, in companiile inregistrate in judetul Timis (187.000), Cluj (174.000), Ilfov (160.000), Brasov (149.000), Prahova (138.000), Constanta si Arges (132.000), Bihor (120.000), Sibiu (110.000) si Iasi cu 98.000 de mii salariati.

*Graficul nu prezinta Mun. Bucuresti, unde sunt peste 1 milion de angajati.

Care este situatia vitezei de recuperare a creantelor si de plata a datoriilor

In cadrul comertului cu amanuntul in magazine nespecializate, viteza de recuperare a creantelor este in scadere, de la 27 zile in anul 2014, la 17 in anul 2016. Trendul este similar si pentru plata datoriilor, care in anul 2014 avea o durata de 152 zile pe cand in 2016 a scazut la 122 zile. Lucrarile de constructie a rezidentialelor inregistreaza valori ridicate atat pentru recuperarea creantelor (171 zile, de la 155 in anul 2015) cat mai ales la plata datoriilor, unde dupa o scadere de la 470 zile (2014) la 369 zile (2015), a ajuns la 428 zile in 2016. Cultivarea cerealelor inregistreaza valori ridicate atat la recuperarea creantelor (172 zile in 2016, in scadere de la 186 zile in 2015, dar in crestere fata de 161 zile in 2014) cat si pentru plata datoriilor (421 zile in anul 2016, de la 454 zile in anul 2015, dar in crestere de la 370 zile in anul 2014).

In Bucuresti, viteza de recuperare a datoriilor a crescut de la 268 zile in anul 2015 la 277 zile in anul 2016. Acelasi lucru se poate afirma si pentru durata de recuperare a creantelor care a crescut de la 95 zile in anul 2015 la 100 zile in anul 2016. In judetul Cluj, viteza de recuperare a creantelor a ramas constanta 89 zile insa viteza de plata a datoriilor a crescut cu 7 zile, de la 215 zile in anul 2015 la 222 zile in anul 2016.

In judetul Ilfov, atat viteza de plata a datoriilor, cat si cea de recuperare a creantelor a crescut cu 7 zile, de la 83 zile in anul 2015, la 90 zile in anul 2016 (recuperare creante) si de la 235 zile in anul 2015 la 242 zile in anul 2016 (viteza de plata a datoriilor).

Dintre judetele analizate, in Timis se inregistreaza cea mai mare crestere in cazul vitezei de recuperare a datoriilor, de la 194 zile in anul 2015 la 243 zile in anul 2016 (peste o luna). In acelasi timp, viteza de recuperare a creantelor a crescut de la 77 zile in anul 2015 la 93 de zile in anul 2016.

Ipotezele analizei realizate de Creditinfo Romania

In realizarea acestui studiu Creditinfo Romania a luat in calcul toate companiile existente in Romania, cu cateva exceptii: persoanele fizice autorizate (PFA), Intreprinderile Familiale (IF) si cele Individuale (II), care nu raporteaza indicatorii financiari sub forma bilanturilor contabile; companiile din domeniul institutiilor financiare bancare, non-bancare si al asigurarilor; companiile de orice fel care nu au inregistrat activitate financiara (nu au inregistrat profit sau pierdere si au 0 angajati); Companiile care, din diverse motive, nu au depus situatiile financiare.

Antreprenoriat Featured

Ce nevoi au antreprenorii romani care se internationalizeaza. Studiu de caz: Start-Up Bridge Romania-Bulgaria

Jun 26,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Interactiunile directe cu antreprenori din pietele-tinta, know-how-ul local si informatiile despre reglementarile statului si fiscalitate reprezinta principalele obiective ale antreprenorilor romani care au participat la prima editie a Start-Up Bridge, proiect de internationalizare a afacerilor romanesti lansat de Fundatia Romanian Business Leaders (RBL).

Proiectul Start-Up Bridge a fost lansat la Sofia, in cadrul unui schimb de experiente profesionale intre antreprenori romani si potentiali parteneri din Bulgaria. Cei 15 oameni de business din Romania prezenti la Sofia au avut acces, prin intermediul Start-Up Bridge, la cel putin 40 de interactiuni directe cu antreprenori romani si bulgari, reprezentanti ai statului, avocati, specialisti in fiscalitate, studii de caz si investitori.

“Studiile arata ca prezenta internationala directa a firmelor romanesti este modesta, astfel incat numarul companiilor autohtone care efectueaza investitii straine pe pietele externe este de aproximativ 20 intr-un singur an. In acelasi timp, firmele autohtone realizeaza doar 30% din exporturile romanesti. Antreprenorii romani au mare nevoie de know-how, networking, studii si informatii punctuale despre oportunitatile de business din strainatate. De asemenea, am identificat un potential neutilizat de interactiune internationala in randul antreprenorilor romani”, a declarat Claudiu Vrinceanu, initiator al Start-Up Bridge.

Start-Up Bridge este o platforma de interactiune intre antreprenorii romani si companiile externe aflate in diverse etape de dezvoltare. Primul proiect Start-Up Bridge, organizat la Sofia in perioada 18-19 iunie, a fost realizat in parteneriat cu Association of the Bulgarian Leaders and Entrepreneurs (ABLE) si Start It Smart si a cuprins intalniri de tip match-making si prezentari despre oportunitatile de business din Bulgaria, fie ca dezvoltarea internationala a afacerilor romanesti se face prin export, prin deschiderea unei firme, prin castigarea unui proiect de prestari servicii sau prin achizitia unui jucator local. De asemenea, proiectul a beneficiat de prezenta reprezentatilor guvernamentali si a diplomatilor romani si bulgari (Ambasada Romaniei in Sofia, specialistii Invest in Sofia si ai Guvernului Romaniei) care au oferit informatii despre masuri si programe de sustinere a antreprenorilor interesati de internationalizare.

Start-Up Bridge se va extinde in urmatoarele luni cu interactiuni de business in cele mai mari piete din strainatate, astfel incat sa ajute antreprenorii romani interesati de internationalizare.

Informatii utile despre potentialul de business Romania-Bulgaria

a) Pana la 30 aprilie 2017 au fost inregistrate in Romania 2277 societati comerciale cu capital integral sau partial bulgar si un volum subscris al capitalului social de 155,98 milioane euro, pozitionand Bulgaria pe locul 26 in clasamentul pe tari de provenienta a investitorilor straini. In cursul anului 2016 au fost inregistrate 120 de societati cu capital bulgar, aportul de capital social subscris de acestea fiind de aprox. 35 milioane euro (peste 25% din volumul capitalului bulgar investit in Romania dupa anul 1990 pana in prezent).

Conform ultimelor date furnizate de Agentia de Inregistrare din Bulgaria (Registrul Comertului), rezulta ca pana la 31 decembrie 2015 au fost inregistrate 2544 de firme cu capital social integral sau partial romanesc in Bulgaria, din care 466 s-au inregistrat pe parcursul anului 2015.

b) Relatii comerciale -Milioane euro

	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016
Total	2036,4	2777,0	3209,8	3269,6	3221,5	3455,44	3683,69	3945,52
Export	1094,2	1337,3	1631,3	1735,0	1697,2	1774,83	1822,20	1850,93
Import	942,2	1439,7	1578,5	1534,6	1524,3	1680,61	1861,48	2094,59
Sold	152,0	-102,3	52,7	200,4	172,9	94,23	-39,28	-243,65

In anul 2016, volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu Bulgaria a crescut cu 7,26%, avand o pondere de 3,16% in totalul comertului exterior al Romaniei. Exporturile romanesti au crescut cu 1,81%, pondere de 3,23 %, locul 6 iar importurile de produse bulgare au crescut cu 12,60%, pondere de 3,11 %, locul 10.

Principalele marfuri exportate au fost: produse minerale – combustibili, metale comune si articole din acestea, masini si echipamente electrice, produse alimentare, produse ale industriei chimice, iar ca produse importate au fost: masini, aparate si echipamente electrice, produse ale regnului vegetal, produse chimice, metale comune si articole metalice, si produse alimentare.

Antreprenoriat Featured Start-Up

RBL lanseaza “Start-Up Bridge” – platforma de interactiune intre antreprenorii romani si cei straini

Jun 14,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Fundatia Romanian Business Leaders (RBL) lanseaza Start-Up Bridge – proiect de internationalizare a afacerilor romanesti, luni, 19 iunie, la Sofia, in cadrul unui schimb de experiente profesionale intre 20 de antreprenori romani si potentiali parteneri din Bulgaria.

Studiile arata ca prezenta internationala directa a firmelor romanesti este modesta, astfel incat numarul companiilor autohtone care efectueaza investitii straine pe pietele externe este de aproximativ 20 intr-un singur an. In acelasi timp, firmele autohtone realizeaza doar 30% din exporturile romanesti.

“Ideea proiectului Start-Up Bridge – Cross your borders a fost generata de nevoia antreprenorilor romani de a trece granitele propriu-zise ale tarii (pentru dezvoltare regionala), dar si de a-si depasi barierele mentale mai mari sau mai mici pe care le avem toti cand vine vorba de business. Aceste bariere din capetele noastre pot fi inlaturate mai usor prin contactul direct cu antreprenori si executivi din culturi de business diferite. Vrem sa-i ajutam pe antreprenorii romani sa-si deschida mai larg orizonturile, fie ca vorbim de viziune a businessului, de executie sau de oportuntati din alte piete”, a declarat Sorin Axinte, antreprenor si membru fondator al Romanian Business Leaders.

Start-Up Bridge propune crearea unei platforme de interactiune intre antreprenorii romani si companiile externe aflate in diverse etape de dezvoltare. Ideea, misiunea si obiectivele “Start-Up Bridge” au luat nastere in cadrul Summit-ului RBL din luna martie a acestui an, ca urmare a identificarii unui potential neutilizat de interactiune internationala in randul antreprenorilor romani.

“Vrem sa schimbam mentalitati prin aceasta platforma de interactiune. Vom oferi antreprenorilor romani posibilitatea sa interactioneze cu alti intreprinzatori din pietele tinta, sa inteleaga oportunitatile de afaceri din strainatate si sa isi gaseasca mai usor parteneri, clienti si furnizori prin internationalizare. De asemenea, proiectul Start-Up Bridge va oferi know-how, studii si informatii punctuale despre oportunitatile de business din strainatate”, a declarat Gabriel Istoc, antreprenor si initiator al proiectului Start-Up Bridge.

Primul proiect Start-Up Bridge, organizat la Sofia in perioada 18-19 iunie, este realizat in parteneriat cu Association of the Bulgarian Leaders and Entrepreneurs (ABLE) si Start It Smart si va cuprinde intalniri de tip match-making si prezentari despre oportunitatile de business din Bulgaria, fie ca dezvoltarea internationala a afacerilor romanesti se face prin export, prin deschiderea unei firme, prin castigarea unui proiect de prestari servicii sau prin achizitia unui jucator local. De asemenea, proiectul va beneficia de prezenta reprezentatilor guvernamentali si a diplomatilor romani si bulgari (Ambasada Romaniei in Sofia, specialistii Invest in Bulgaria si ai Guvernului Romaniei) care vor oferi informatii despre masuri si programe de sustinere a antreprenorilor interesati de internationalizare.

Start-Up Bridge Romania-Bulgaria a atras deja interesul a aproximativ 20 de antreprenori romani care isi propun gasirea de antreprenori pentru dezvoltare in Bulgaria, cunoasterea pietelor regionale, modul de functionare juridic, cadrul fiscal, profilul clientului, tipologii de cumparare, infrastructura de livare, etc. Cei 20 de antreprenori romani care s-au alaturat platformei de interactiune Start-Up Bridge activeaza in industrii variate, cum ar fi IT&C, productie, FMCG, moda, energie, resurse umane si servicii financiare.

Start-Up Bridge se va extinde pe termen scurt si mediu cu interactiuni de business in cele mai mari piete din strainatate, astfel incat sa ajute antreprenorii romani interesati de internationalizare.

RBL este o comunitate de antreprenori, manageri si profesionisti romani din diverse domenii, uniti de dorinta de a contribui la un bine public dincolo de interesele de companie sau industrie. Cei peste 170 de membri se reunesc in RBL in nume personal pentru ca traiesc ghidati de valori comune: incredere in Romania, altruism, integritate si actiune.

RBL este o organizatie apolitica, neguvernamentala si non-profit care ofera o platforma de actiune si implicare sociala pentru liderii din mediul privat. Organizatia exista prin contributia membrilor si prin implicarea lor in proiecte, in dialogul cu autoritatile sau in evenimentele dedicate comunitatii.

Proiectele RBL sunt construite pe baza de voluntariat de membrii organizatiei si includ Programul Ateliere de Antreprenoriat, platforma de mentorat pentru antreprenori startup si scaleup, Mentoria, conferintele inspirationale pentru tineri, Vreau sa Fiu Antreprenor, proiectul RePatriot pentru repatrierea diasporei prin antreprenoriat, Antreprenoresti – Adopta un sat!, pentru revitalizarea satului romanesc prin antreprenoriat si Proiectul MERITO, pentru recunoasterea si sustinerea profesorilor cu vocatie si gandire antreprenoriala din Romania.

In 2016, peste 7.000 de romani au fost beneficiarii proiectelor RBL, iar membrii comunitatii au contribuit cu peste 6.000 de ore de voluntariat. In 5 ani de activitate, totalul beneficiarilor directi ai proiectelor a depasit 25.000 de oameni.

Antreprenoriat Featured

Scaleup Europe – cate scaleup-uri sunt in tarile inovatoare din Europa

Jun 14,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Europa gazduieste aproximativ 4,200 de firme de tip scaleup, “gazele”, asa cum imi place mie sa le numesc, din industria IT&C, in 45 de tari, care au atras investitii cumulate de 58 miliarde de dolari (0,33% din PIB-ul Europei).

Acesta este un ecosistem relativ tanar cu un potential de crestere care confirma pozitia de lider a Marii Britanii in ceea ce priveste numarul firmelor de tip scaleup (1,412, 34% din total) si in privinta capitalului ridicat (35% din investitiile atrase), urmata de Germania, Franta si Suedia. Scaleupurile din tarile din Europa de Sud-Est formeaza un grup emergent de 120 de companii (3% din total) care au atras investitii totale de 0,7 miliarde de dolari. Romania figureaza, in mod surprinzator, ca nu ar avea niciun scaleup.

Toate aceste date sunt relevate de studiul SEP Monitor, realizat pentru Scaleup Europe si prezentat de Mind the Bridge la Parlamentul European, practic cea mai relevanta radiografiere a startup-urilor foarte inovatoare din Europa.

Sectoare dinamice: e-commerce, Fintech si industria ospitalitii formeaza podiumul industriilor cu cele mai multe firme de tip scaleup. Fintech este sectorul cu cele mai multe investitii, Marea Britanie, in mod evident, gaming-ul in tarile nordice, si e-commerce in Germania.

Intreg ecosistemul Scaleup Europe este foarte inclinat spre investitiile de tip venture capital: doar 2% din “gazelele tehnologice” se listeaza pe pietele de capital.

Daca ne uitam la scale-up-urile mari (asa numitele “scalers”, adica afaceri care au atras investitii de peste 100 milioane dolari), studiul SEP Monitor identifica 86 astfel de firme, care au “ridicat” cumulate 25 miliarde de dolari. Doar 14 tari au produs firme de tip “scalers”, iar mai mult de o treime dintre acestea sunt din Marea Britanie, dublu fata de numarul celor din Germania (15) si de trei ori mai mult fata de Franta (11 “scalers”).

Patru firme de tip “scalers” au trecut pragul de 1 miliard de dolari in ceea ce priveste investitiile atrase: Markit (Marea Britanie), Delivery Hero si Zalando (Germania) si Spotify (Suedia).

Totusi, atunci cand comparam cu restul lumii, Scaleup Europe are un drum lung in privinta crearii de noi giganti tehnologici (dintr-un total de 53 de “campioni mondiali” cu investitii de peste 1 miliard de dolari, Europa este foarte departe cu patru “scalers”, in raport cu China (16) si cu Statele Unite (25).

Ce este un” scaleup”?

“Scaleup” este, in acceptiunea Scaleup Europe si Mind Bridge, un startup care a “ridicat” investitii de peste 1 milion de dolari.

Startup:

<$1M funding raised (since foundation) and at least one funding event since 2010.

Scaleup:

>$1M funding raised (since foundation) and at least one funding event since 2010.

Scaler:

>$100M funding raised (since foundation) and at least one funding event since 2010.

Super Scaler:

>$1B funding raised (since foundation) and at least one funding event since 2010.

Antreprenoriat Featured

Fonduri nerambursabile 2017: Start Up Nation, POR, Diaspora Start-up si Romania Start-up Plus

Feb 23,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Programul Start Up Nation

Executivul a publicat normele metodologice are programului Start-Up Nation, prin care se urmareste stimularea infiintarii de companii noi cu capital autohnton prin sprijin financiar.

Potrivit normelor metodologice aprobate de Guvernul Romaniei, pot beneficia de finantare de la bugetul statului in cadrul Programului societatile (microintreprinderi, intreprinderi mici si mijlocii) care indeplinesc cumulativ, la data completarii planului de afaceri online, urmatoarele criterii de eligibilitate:

sunt inregistrati conform Legii nr.31/1990 privind societatile, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare sau in baza Legii nr.1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei sau in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr.6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii debutanti in afaceri;

sunt IMM, conform prevederilor art. 2 si ale art. 4 alin. (1) lit. a), b) sau c) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, care transpune in legislatia nationala Recomandarea CE nr. 361 din data 6 mai 2003, publicata in Jurnalul Oficial al UE nr. L124 din data de 20 mai 2003 (au pana la 249 de angajati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane euro sau detin active totale de pana la 43 milioane euro, echivalent in lei).

este considerata intreprindere autonoma, legata, partenera sau intreprindere unica;
au capital social integral privat;

nu au beneficiat de alocatii financiare nerambursabile in cadrul programului in anii anteriori si nu au asociati sau actionari care detin sau au detinut calitatea de asociati/actionari in cadrul altor societati beneficiare de alocatii financiare nerambursabile in cadrul programului in anii anteriori. Asociatii sau actionarii care detin mai multe societati nu pot aplica in cadrul prezentului program decat cu o singura societate.

Citeste mai multe aici.

2. Programul POR 2.2

Antreprenorii pot aplica pentru finantare in cadrul proiectului POR/102/2/2, aferent Axei prioritare 2 – Imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii, Prioritatii de investitii 2.2 – Sprijinirea crearii si extinderea capacitatilor avansate de productie si dezvoltarea serviciilor. Proiectul este lansat de Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene.

Bugetul disponibil al acestui apel de proiecte este de 172,94 milioane euro, iar depunerea proiectelor este posibila in cele sapte regiuni de dezvoltare eligibile din tara, cu exceptia regiunii Bucuresti – Ilfov si a zonei Deltei Dunarii.

Vezi conditiile de eligibilitate pentru depunerea proiectelor.

3. POR Incubatoare

Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional (POR) a publicat spre consultare publica, Ghidul Solicitantului. Conditii specifice de accesare a fondurilor in cadrul prioritatii de investitii 2.1. ”Promovarea spiritului antreprenorial, in special prin facilitarea exploatarii economice a ideilor noi si prin incurajarea crearii de noi intreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri” – 2.1.B Incubatoare de afaceri.

Finantarea disponibila in cadrul acestei prioritati se adreseaza incubatoarelor de afaceri. Aceste structuri sunt constituite pentru sprijinirea firmelor nou infiintate si a celor cu un istoric scurt de functionare, pentru a furniza servicii suport de afaceri. Aceste activitati vor contribui la consolidarea pozitiei pe piata a IMM-urilor, cu atat mai mult cu cat se va lua in considerare complexitatea serviciilor si capacitatea incubatoarelor de a furniza servicii specifice pentru IMM-uri.

Sunt eligibile investitiile ce se realizeaza intr-una din urmatoarele regiuni de dezvoltare: Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord Vest, Centru. Valoarea finantarii nerambursabile solicitate este de minimum 200.000 euro si maximum 7.000.000 euro.

Cititi mai multe aici.

4. POCU Romania Start-up Plus si Diaspora Start-up

Noul Minister al Dezvolarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene recunoaste, potrivit StartupCafe, ca nu a demarat inca evaluarea proiectelor depuse de organizatiile care vor sa devina administratori de granturi, pentru ca apoi sa poata sa fie incadrati in schemele de finantare si romanii care vor sa inceapa mici afaceri cu un ajutor de pana la 40.000 de euro, in liniile de finantare Romania Start-up Plus si Diaspora Start-up, din cadrul Programului Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020.

Antreprenoriat Economie Featured

Las asta aici: proiectul Scale Up

Feb 15,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Proiectul Scale Up, cu detaliile de rigoare publicate in Monitorul Oficial chiar in ultima zi lucratoare din 2016, vineri, 30 decembrie. Este vorba despre Hotarea de Guvern 937/2016, privind instituirea unei noi sheme de ajutoare de stat de pana la 5 milioane de lei fiecare (circa 1,1 milioane euro), destinate microintreprinderilor si intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) din Romania. Hotararea, la care am muncit peste 6 luni, detaliaza conditiile de acordare a ajutorului de la stat, precum si contributia minima a antreprenorilor si investitorilor straini care ar fi putut beneficia, contributie care difera de la o regiune la alta.

Chiar daca referitor la programul Scale-up, prin care statul ofera IMM-urilor finantari de pana la 5 milioane de lei, publicat de Guvernul Ciolos in Monitorul Oficial in ultimele zile de mandat, guvernantii au aratat ca acest program va fi suplimentat de la 200 de milioane de euro la 500 de milioane de euro in peroada 2017-2020, acest lucru nu se intampla. Pacat.

Mai multe detalii despre cum am gandit noi proiectul Scale Up.

1 … 9 10 11 12 13 … 24

Category : Antreprenoriat

Bulgaria: un nivel comparabil cu al nostru la proiecte greenfield peste hotare

Cehia: peste 2.000 de proiecte greenfield internationalizate

Scorul Ungaria – Romania: 140-57

Lectia Poloniei: triunghiul bursa-banci-stat ajuta companiile sa se internationalizeze

Follow-up: ce ar avea Romania de facut

Ce este un” scaleup”?