Claudiu Vrinceanu

Lucrez cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup și îi ajut pe zona de PR + cresc ecosistemul antreprenorial românesc în fiecare zi. Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/

Profilul fondatorului de startup-uri in Romania: doua procente cheie

May 31,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Startupcafe.ro publica, pe baza datelor INS, un profil al fondatorului de startup-uri din Romania. Doua procente mi-au atras atentia, cam singurele de urmarit in perioada urmatoare:

1. Rata de supravietuire a intreprinderii la un an de la infiintare depaseste 75%.

2. Ponderea noilor intreprinderi care fac investitii in primul lor an de activitate se situeaza intre 9% si 17%.

In anul 2015, regiunile Bucuresti-Ilfov, Nord-Vest si Sud-Est prezinta cea mai ridicata rata (90,3%, 79,3%, respectiv 78,2%) a intreprinderilor active dupa un an de la infiintare, regiunea Sud-Muntenia prezinta cea mai ridicata rata a intreprinderilor inactive la un an de la infiintare, aproximativ 27,0%, iar regiunea Centru prezinta cea mai ridicata rata a intreprinderilor desfiintate.

Economie Featured

Investitii straine in Romania: cate locuri de munca au fost generate in 2016

May 31,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Romania a atras 132 de proiecte de investitii straine directe, in crestere de 32% fata de anul precedent, si ocupa locul 12 intr-un clasament al EY, realizat pe baza studiului EY European attractiveness survey.
Aceste investitii straine in Romania au creat 17.545 de noi locuri de munca. Mai multe locuri de munca au fost generate in 2016 prin investitii straine doar in Marea Britanie – 43.165, Polonia – 22.074 si Germania – 19.961.

Conform EY, investitiile straine directe (ISD) in Europa au atins un nivel record in 2016, cu 5.845 de noi proiecte inregistrate (o crestere de 15% fata de anul precedent). Acest fapt a dus la crearea unui numar de de aproape 260.000 locuri noi de munca (o crestere de 19%).

‘Marea Britanie (1.100 proiecte), Germania (1.063 proiecte) si Franta (aproape 800 proiecte) au fost principalele trei destinatii europene pentru investitii in 2016, care au atras mai bine de jumatate (51%) din investitiile straine directe. Spania si-a consolidat pozitia a patra, in timp ce Polonia a urcat o pozitie in clasamentul ISD, devenind prima tara din Europa Centrala care a intrat in primele cinci destinatii de investitii.

Economie Featured

“Romania, o destinatie excelenta pentru investitii”. Austria = 14% din investitiile straine in RO

May 9,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Gerd Bommer, consilierul comercial al Ambasadei Austriei, este unul dintre specialistii in diplomatie economica cu care am lucrat bine anul trecut. Un profesionist si un prieten al mediului investitional de la noi. M-am bucurat sa citesc astazi urmatoarea sa declaratie, care este PRO-investitii straine in Romania:

“Investitorii austrieci vad Romania ca pe o destinatie excelenta pentru investitii si cea mai mare piata din Sud-Estul Europei. In prezent, prioritatile noastre sunt dezvoltarea unui climat de afaceri sanatos si a unui sistem educational cuprinzator. Pentru noi, Romania reprezinta o tara cu un potential enorm, dominata de o forta de munca bine pregatita si o natiune care stie sa se faca auzita”, a spus Gerd Bommer, consilierul comercial al Ambasadei Austriei.

Important: Austria este unul dintre cei mai importanti investitori in Romania, cu o o cota de peste 14% din investitiile straine in economia romaneasca, potrivit Advantage Austria, organizatia oficiala de promovare a comertului din Austria.

Austria este un investitor constant si unul dintre cei mai activi din Romania, cu o valoare a investitiilor directe de aproximativ noua miliarde de euro in 2016, ceea ce inseamna o cota de peste 14% din totalul investitiilor straine din Romania.

In prezent, in Romania sunt in jur de 1.500 de investitori austrieci activi si peste 7.200 de companii cu capital austriac. Companiile activeaza in sectoare precum sistemul bancar, de asigurari, transport sau imobiliare, asigurand peste 100.000 de locuri de munca in Romania.

Romania se afla in top 15 piete de exporturi si top 19 piete de importuri pentru Austria. Exporturile Austriei catre Romania reprezinta 2,08 miliarde si sunt in continua crestere. In 2015 exporturile austriece in Romania s-au majorat cu 0,6%, iar in 2016 cresterea a fost de 4,1%.

Un mare Bravo: Advantage Austria poarta discutii cu autoritatile si scolile din Romania pentru a dezvolta programe pentru cei care doresc sa devina specialisti in vanzari, mecanica, mecatronica, mecanica auto si alte domenii conexe

Cele peste 7.000 de firme cu capital austriac din Romania inregistreaza peste 100.000 de locuri de munca. Principalii investitori austrieci din Romania sunt OMV (controleaza Petrom), Erste (detine BCR), Raiffeisen, Holzindustrie Schweighoffer (industria lemnului) si sunt si principalii investitori si in domeniul asigurarilor prin Vienna Insurrance Group (Omniasig, Asirom, BCR Asigurari), Uniqa si Grawe.

Economie Featured

Forta de munca in Romania: informatii utile antreprenorilor romani si investitorilor straini

May 2,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Economia romaneasca se indreapta catre o criza acuta pe piata fortei de munca, numarul salariatilor si gradul de profesionalizare inregistrand o scadere in ultimii ani, iar acest fenomen s-ar putea accentua in viitor, in conditiile in care datele statistice arata ca numarul locurilor de munca vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 in 2009 la 59.753 in 2016, releva un studiu efectuat de KeysFin referitor la piata muncii din Romania.

“Nu exista, probabil, firma in Romania care sa nu se confrunte in prezent cu efectele crizei de personal. Indiferent ca vorbim de programatori IT, ingineri sau specialisti in finante, sunt tot mai multe companii care reclama faptul ca nu gasesc personal calificat. Dovada statisticile INS care arata ca, dupa boom-ul economic din 2007-2008, numarul locurilor de munca vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 in 2009 la 59.753 in 2016”, se arata in studiul KeysFin realizat pe baza datelor statistice INS, CNP si Eurostat, legate de piata muncii din ultimii 10 ani.

Cea mai puternica cerere de forta de munca este in jurul Capitalei, acolo unde statisticile arata ca sunt disponibile peste 16.000 de posturi, urmate de polii de crestere economica reprezentati de orasele Cluj-Napoca, Timisoara, Brasov, Ploiesti si Constanta. Industria prelucratoare, cu 15.793 de locuri de munca vacante, sectorul de sanatate (8461) si comertul (5216) se aflau, alaturi de sectorul public, pe lista principalilor angajatori.

“Cea mai mare cerere de forta de munca este in randul specialistilor (17.731 posturi), aproape dubla fata de 2009, dar ramane mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi). Datele statistice arata ca sunt la mare cautare si meseriasii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alaturi de operatorii de instalatii si masini/asamblori de masini si echipamente (7.035) si de muncitorii calificati (6.904 posturi). Pe ansamblu, pe fondul cresterii economice, cererea de angajati calificati in economie a evoluat sustinut in ultimii ani, insa ramane sub nivelul de acum 10 ani”, afirma analistii de la KeysFin.

Potrivit studiului, Romania avea, in 2016, o populatie ocupata de 8,45 milioane (privat&sistemul public), fata de 9,35 de milioane in 2007. In privinta evolutiei pe sexe, in 2007, in tara noastra erau angajati 5,19 milioane de barbati, iar in 2016 cifra a fost de 4,8 milioane. O scadere similara, insa chiar mai accentuata, se inregistreaza si in randul femeilor.

“Datele statistice confirma, in parte, exodul romanilor catre Occident. De la intrarea in UE, in 2007, au fost foarte multi romani care au ales sa plece in tarile dezvoltate, in cautarea unor locuri de munca mai bine platite, a unui trai mai bun”, au explicat analistii.

Din pacate, criza din 2009-2010 a lovit extrem de puternic initiativa privata, dovada ca numarul antreprenorilor a scazut in 2016 la 1,6 milioane fata de putin peste 2 milioane in 2007.

“Reculul s-a simtit puternic in economie. Dincolo de scaderile salariale, multe business-uri au murit din cauza blocajului financiar, a scaderii abrupte a cererii si a inaspririi conditiilor de creditare. In acest interval au disparut, practic, 400.000 de antreprenori. Priviti aceasta cifra din punct de vedere al relatiilor de business pe orizontala, in economie, si veti avea dimensiunea reala a impactului socio-economic”, au explicat expertii KeysFin.

In privinta evolutiei salariilor, studiul arata ca aderarea la Uniunea Europeana, in 2007, a generat mari sperante angajatilor romani, perspectivele unor castiguri similare cu cele din Occident determinand multi romani sa isi supraestimeze potentialul financiar, iar mare parte din efectele crizei s-a datorat acestui fenomen.

Studiul arata ca in ciuda faptului ca salariile nu cresteau pe masura asteptarilor, romanii au privit tot timpul cu un optimism debordant viitorul, iar efectele s-au vazut, poate cel mai bine, in bula imobiliara din anii dinaintea crizei.

“Creditul cu buletinul, investitiile imobiliare riscante, consumul fara limite, din impuls, au avut consecinte dure in anii care au urmat. De ce s-a ajuns in aceasta situatie? Educatia financiara deficitara a romanilor si supraestimarea perspectivelor financiare din viitor s-au dovedit a fi extrem de paguboase”, au explicat analistii.

Potrivit studiului KeysFin, salariu mediu net in Romania a crescut de la 1.042 lei in 2007 la 2.047 lei in 2016. Pe hartie, evolutia pare semnificativa insa, avand in vedere inflatia, acest avans s-a regasit prea putin in nivelul de trai.

Dovada sta si comparatia la nivel regional. In comparatie cu Bulgaria, tara care a aderat la fel ca noi in 2007, salariul minim pe economie a crescut in Romania cu 140%, in timp ce la vecini a avansat cu 150%.

“Un indicator relevant il reprezinta evolutia produsului brut pe cap de locuitor. Daca in Polonia, acesta a crescut intre 2007 si 2016 cu peste o treime, pana la 11.200 euro/locuitor, in Romania, dupa o crestere similara de aproape 25%, a patra ca dinamica dupa Polonia, Malta si Irlanda, am ajuns abia la 7.600 de euro in ultimii 10 ani”, mai arata studiul mentionat.

Concluzia celor de la KeysFin este ca in Romania se observa un decalaj avansat fata de alti membri din UE, unde fiecare locuitor produce aproape 30.000 de euro pe an, adica de 4 ori mai mult.

Dincolo de comparatia regionala, au fost destul de multi romani, in acesti 10 ani, care si-au vazut veniturile intr-o crestere semnificativa.

Potrivit studiului KeysFin, cele mai mari salarii, in medie, le-au inregistrat cei care lucreaza in sectorul de intermedieri financiare si asigurari (4.000 lei), acolo unde castigurile au avansat cel mai mult in ultimii 10 ani. Un castig semnificativ l-au inregistrat si cei care lucreaza in IT&telecom, acolo unde nivelul mediu salarial a avansat de la 2.119 lei in 2008 la 3.822 lei in 2015, angajatii din sectorul extractiv, de la 2.287 lei la 3.454 lei, si cei din sectorul furnizarii de servicii de utilitati (2.389 lei fata de 3.077 lei).

La polul opus s-au situat angajati din agricultura, constructii, HORECA, comert si sanatate, unde salariul mediu nu a depasit inca echivalentul a 350 de euro. Din punct de vedere regional, evolutia salariala a inregistrat, de asemenea, fluctuatii semnificative. In toti acesti ani, in Bucuresti-Ilfov s-au platit cele mai mari salarii, in medie de 2.645 de lei, comparativ cu 1.562 de lei, cat a fost in Moldova.

“Evolutia salariala a urmat dinamica economiei, la nivel regional. Din pacate, in absenta unor investitii semnificative, zone precum Moldova si Oltenia au ramas in urma, iar acest lucru s-a simtit si in potentialul de angajare, in nivelul salarial, in puterea de cumparare”.

Potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza, se estimeaza ca piata muncii nu va avea cresteri considerabile in viitor.
Estimarile CNP arata ca numarul mediu de salariati va creste pana in 2020 la 5,6 milioane, fata de 4,95 milioane in 2017. Dintre acestia, 4,6 milioane vor fi in mediul privat, restul la stat.

Perspectiva autoritatilor privind evolutia salariala pana in 2020 prevede avansul salariului mediu net pe economie cu putin peste 130 de euro (590 de lei) de la 2.274 de lei in 2017 la 2.864 de lei in 2020. Cel mai bine se va castiga, in urmatorii trei ani, in Bucuresti-Ilfov, unde salariul mediu net ar urma sa ajunga in 3 ani la 880 euro (3.969 lei), iar cel mai putin in Oltenia, aproximativ 542 euro (2442 lei).

“Perspectivele salariale denota, in fapt, accentuarea discrepantelor economice la nivel regional si tendinta de polarizare economica si demografica a Romaniei. Cel mai probabil se va accentua migratia fortei de munca catre centrele economice din jurul oraselor precum Bucuresti, Cluj, Sibiu, Timisoara, Brasov sau Constanta”, avertizeaza analistii de la KeysFin.

Featured

UTIL pentru investitori: procedura de inregistrare in scopuri de TVA din Romania

May 2,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Procedura de inregistrare in scopuri de TVA din Romania are unele dintre cel mai dificil de indeplinit criterii comparativ cu procedurile din alte 12 state membre ale Uniunii Europene, potrivit unui studiu realizat de Deloitte Romania.

Deloitte Romania a colectat informatii privind procedurile de inregistrare in scopuri de TVA, prin intermediul unui chestionar, de la profesionistii din reteaua internationala Deloitte. Scopul demersului este sa analizeze comparativ practicile similare din alte tari.

Principalele concluzii ale studiului

•         In toate statele care au raspuns chestionarului procedura este considerata simpla/directa, cu exceptia Romaniei si a Cehiei
•         In Romania se solicita cele mai multe documente (inclusiv dupa eliminarea formularului 088). Pe locurile urmatoare se plaseaza Germania, Cehia si Slovacia.
•         In 9 state, autoritatile fiscale pot solicita aditional documente fata de cele prevazute, dar nu exista o lista similara cu cea din Romania, solicitarile fiind punctuale, de regula in functie de profilul/activitatea societatii
•         In 4 din 13 state (Estonia, Bulgaria, Italia si Croatia), autoritatile fiscale nu solicita alte documente in afara de cele prevazute de legislatie
•         Procedurile cel mai simplu de parcurs sunt in Olanda, Austria si Italia
•         Scorul pentru evaluarea cererii nu este disponibil in niciun stat (in cazul unora nu exista un scor)
•         Refuzul de inregistrare are loc in majoritatea statelor doar daca exista dovezi ca au fost furnizate informatii false, compania nu exista sau reprezentantii acesteia nu pot fi contactati
•         Procedura interviului cu autoritatile fiscale, dupa depunerea cererii de inregistrare, exista in 3 state (Romania, Cehia si Slovacia)
•         In celelalte 10 state, autoritatile fiscale pot face control inopinat la sediul entitatii care a solicitat inregistrarea, dar numai in masura in care nu pot contacta reprezentatii acesteia sau au suspiciuni/dovezi ca societatea nu exista
•         In unele state, Olanda fiind exemplu de buna practica in acest sens, procedura se desfasoara in paralel cu inregistrarea la Registrul Comertului care transmite electronic documentele catre autoritatile fiscale. Prin urmare, contribuabilii nu trebuie sa efectueze un demers separat pentru obtinerea codului de TVA.

“Toate statele aplica un filtru pentru acordarea codului de TVA. Este o procedura binevenita in conditiile in care TVA este taxa cea mai expusa fraudei. Totusi, Romania se remarca printr-o birocratie mai mare, probabil si pentru ca abordarea s-a schimbat drastic in 2015, cand s-a trecut de la o formalitate (o bifa in formularul de inregistrare fiscala) la o procedura foarte complicata (formularul 088). Dupa cum stim, de la sfarsitul lui 2015 si pana la jumatatea lui 2016, procedura a generat un blocaj care a afectat multe societati”, a declarat Vlad Boeriu, partener Deloitte.

Desi a fost ameliorata anul trecut, iar de la inceputul lui 2017 s-a renuntat la celebrul formular 088, problema de fond nu s-a schimbat decisiv. In practica, multe societati se confrunta in continuare cu birocratia care reprezinta o bariera pentru initierea si derularea afacerilor. Insa abordarea mai restrictiva a autoritatilor romane ar putea fi explicabila avand in vedere ca diferenta dintre suma potentiala de colectat din TVA si cea incasata efectiv (gap) este cel mai mare din UE, de aproape 40%. Urmatorul raport al Comisiei Europene pe acest subiect ne-ar putea arata in ce masura a ajutat aceasta procedura la combaterea evaziunii.

In cadrul studiului au fost adresate 16 intrebari si au raspuns solicitarii noastre 12 state membre care au facut si comentarii pe marginea acestora (descarca PDF).

Economie Featured

De ce sunt importante investitiile straine: doua procente care arata dependenta de multinationale

Mar 20,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Un nou studiu despre investitiile staine merita scos in evidenta in contextul in care clivajul capital romanesc – capital strain devine tot mai accentuat, iar nevoia unor proiecte de promovare a Romaniei pentru investitorii straini este tot mai mare. Doua procente, ilustrate mai jos, arata cat de dependenti suntem de multinationale.

Studiul realizat de prof. dr. Cezar Mereuta releva ca Romania se afla pe primul loc in Uniunea Europeana in functie de dependenta economiei de multinationale, cu 48% din cifra de afaceri totala si cu 44% din valoarea adaugata din economie generate de firme straine. Aceasta cercetare confirma ca economia romaneasca este precum un tren cu o locomotiva multinationala, care tracteaza prea multe vagoane supraincarcate. Imaginea mediului economic romanesc este evidentiata prin dependenta de un nucleu de companii, cu impact mare asupra economiei. Practic, 16.497 companii (adica doar 2,29% din totalul acestora de 720.000 de companii active) asigura 40,29% din totalul angajatilor din Romania, arata un alt studiu (anul 2014) care subliniaza importanta marilor investitori.

Concret, profesorul Cezar Mereuta valorifica prima baza de date complete privind filialele companiilor multinationale (FATS), elaborata de Eurostat si prezentata in ianuarie, baza de date valabila tot pentru anul 2014.

Ponderea numarului FATS din total intreprinderi in tarile UE 13

Denumirea tarii	Ponderea FATS, %
Letonia	7,05
Romania	6,47
Slovenia	5,09
Ungaria	3,55
Bulgaria	3,53
Croatia	2,77
Lituania	2,08
Republica Ceha	1,30
Estonia	1,21
Slovacia	0,87
Malta	0,64
Cipru	0,63
Polonia	0,46

Comentarii

Ponderea UE 13 este mai mult decat dubla fata de cea a UE 15
Romania ocupa pozitia a doua ca valoare a ponderii FATS din numarul total de intreprinderi, dupa Letonia
Polonia are cea mai redusa pondere a FATS din numarul total de intreprinderi, mult sub valoarea ponderii UE 28 si a UE 15
Dintre marile puteri economice ale UE 28, cea mai mare pondere a FATS din numarul total de intreprinderi o are Marea Britanie, cu o valoare semnificativ superioara ponderii UE 15 si usor superioara ponderii UE 28.

Ponderea cifrei de afaceri a FATS din cifra de afaceri totala in tarile UE 13

Denumirea tarii	Ponderea FATS, %
Ungaria	52,81
Slovacia	51,84
Romania	48,09
Republica Ceha	46,70
Letonia	39,34
Bulgaria	33,91
Lituania	32,48
Polonia	29,61
Slovenia	29,10
Croatia	28,96
Estonia	26,92
Malta	21,29
Cipru	12,81

Comentarii

Ponderea UE 13 este net superioara ponderii UE 15
Romania ocupa pozitia a treia in tarile UE 13 cu o valoare semnificativ superioara ponderii acestei grupari
Polonia are valoarea ponderii cifrei de afaceri a FATS din total foarte apropiata de ponderea UE 28
Dintre marile puteri economice, Marea Britanie are cea mai mare pondere a cifrei de afaceri a FATS din total, semnificativ superioara ponderii UE 28 si in apropiere de ponderea UE 13.

Economie Featured

Studiul saptamanii – De ce sa investesti in Romania: costurile de munca atractive versus forta de munca educata

Mar 20,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Merita analizat acest studiu al grupului financiar ING, publicat recent, care releva ca Romania este una dintre tarile din Europa Centrala si de Est care ofera costuri de munca atractive pentru investitori. Spre comparatie, o pozitionare diferita are Polonia, o economie care exceleaza la capitolul educatie.

In mod evident, avantajele Europei Centrale si de Est sunt reprezentate de costul muncii si disponibilitatea fortei de munca. Dezavantajele sunt reprezentate de increderea redusa pe care o ofera sistemul de justitie, sistemul educational si infrastructura de trafic, releva studiul ING, realizat pe baza unei analize a Deloitte.
La capitolul salarii, ING evidentiaza faptul ca salariile cresc repede in statele din Europa Centrala si de Est, poate prea repede pentru a fi sustenabile.

Aici merita insistat pe faptul ca, pe de o parte, Romania are cele mai mici costuri cu forta de munca din IT din UE: cei mai multi programatori “costa” sub 20 de dolari/ora. In acelasi timp, costurile orare cu forta de munca cresc cel mai accelerat in Romania, comparativ cu restul statelor membre ale Uniunii Europene. Romania a avut o crestere a costului orar cu mana de lucru de 14,7% in 2016 fata de anul anterior.

Totusi, reformele din sistemul de invatamant din Romania si Bulgaria intarzie, ceea ce sugereaza provocari pe termen mediu pentru piata muncii, se arata in documentul citat. In schimb, in Polonia, unde reforma edicatiei a inceput acum zece ani, rezultatele se vad pe piata muncii si in nivelul de educatie.

Potrivit studiului ING, majoritatea tarilor ECE au inregistrat imbunatatiri la capitolul competitivitate. Bulgaria este cel mai bun reformator din Europa Centrala si de Est la acest capitol, dar, comparate cu Germania, tarile nu inregistreaza aceleasi performante la capitolul infrastructura si calitate educationala, releva studiul citat.

Ce ii atrage pe investitori

Investitorii sunt atrasi de piata interna a tarii sau a regiunii (37%), in timp ce 30% vor infrastructura logistica si de transport, 29% vor o crestere a productivitatii pentru companie, 24% din respondentii studiului sunt interesati de costurile de munca, iar 22% isi doresc un nivel al abilitatilor de munca.

Semnal de alarma: investitiile straine, in declin

Companiile straine au facut investitii directe in Romania in valoare de 260 milioane euro in prima luna a acestui an, in scadere cu circa 6% fata de ianuarie 2016. Sa ramanem, totusi, optimisti in ceea ce priveste atragerea de investitii straine. Sunt multe de facut in mediul privat, la nivelul asociativ, in mediul public si, mai ales, la nivel de promovare.

Featured

Distributia geografica a inovatiei: o sansa ratata si de la cine putem invata

Mar 12,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Ma uit la cifrele din infograficul de mai jos si imi este tot mai clar ca un “restart” in administratie, business si educatie trebuie gandit pe termen lung. Anul 2020 este prea aproape. Ar trebui sa proiectam infrastructuri de inovare pentru 2027. Un lucru este necesar: politicile publice, “puntile de legatura” si trialogul business-administratie-mediul universitar din prezent sa fie gandite pentru urmatorul deceniu.

Aflu de pe contul de Twitter al comisarului european Carlos Moedas ca 71 de IMM-uri din 22 de tari au fost selectate pentru finantare in cadrul schemei europene nerambursabile Horizon 2020 – SME Instrument, Faza a II-a a proiectului. Nimic nou, din pacate. Situatia este identica cu rezultatele din Faza I, din august 2014 (155 de proiecte castigatoare, 21 de tari, niciunul din Romania), ceea ce imi arata ca noi (mediul de business, decidenti politici, influenceri, consultanti, etc) nu am reusit sa schimbam mare lucru intr-o perioada de 2-3 ani.

Prin acest instrument de sustinere, fiecare proiect castigator este finantat cu pana la 2,5 milioane de euro (5 mil. euro, pentru proiectele din sanatate). In concurs, IMM-urile romanesti s-au inscris cu 8 proiecte, insa niciunul nu a fost selectat.

Dupa cum releva graficul de mai sus, proiectele din Spania s-au bucurat de un mare succes, fiind acceptate dupa a doua runda 19 de proiecte. Spania a fost urmata de Germania si Irlanda, fiecare tara cu cate 5 firme castigatoare. In total, pentru aceasta runda de granturi din programul Horizon 2020 au aplicat 1.534 IMM-uri. Cele mai multe aplicatii au fost din Spania (257), Italia (224) si Marea Britanie (144), iar majoritatea proiectelor castigatore sunt din domeniul IT&C, al transporturilor (10 proiecte din fiecare sector), urmate de 9 proiecte in sectorul sistemelor de eficientizare energetica.

Anterior, evaluatorii au transmis dupa primele runde de proiecte o serie de lectii extrase din aplicatiile primite, care pot fi folositoare companiilor care se pregatesc sa aplice:

1. Cele mai multe proiecte necastigatoare s-au concentrat prea mult asupra descrierii proiectului si prea putin asupra oportunitatii de business;

2. Au fost prea putin convingatoare in argumentarea de ce compania care propune proiectul si nu competitia va reusi sa implementeze proiectul;

3. Nu s-au concentrat suficient asupra solutiilor competitoare;

4. Au avut un nivel prea scazut de inovare, propunandu-si sa dezvolte un produs deja existent;

5. Au propus doar o idee, fara sa detalieze ce implica si comercializarea acestuia;

6. Doar si-au incercat norocul, din care evaluatorii au extras concluzia la care se pare ca unii dintre aplicanti nu s-au gandit: Instrumentul SME nu este o loterie.

Ce ne ramane de facut? Putem da vina pe stat ca nu se implica in promovarea programului Horizon 2020, putem arata cu degetul consultantii sau antreprenorii? Nu cred. Este necesar, pentru inceput, sa intelegem mai bine ecosistemele de inovare din Spania, Italia si natura proiectelor din Irlanda, sa urmam pasii recomandati de specialisti aici, iar apoi sa construim politici publice si proiecte comune pentru universitati, hub-uri de inovare si institutii publice. Un prim pas ar fi acesta.

Pentru studiu, lista completa a proiectelor selectate + harta de mai jos care ne pune pe ganduri

Economie Featured

Investitii straine: cat de atragatoare sunt pietele emergente (Romania, inclusa in studiu)

Mar 12,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Dupa ce am aflat ca Romania a fost plasata in grupul tarilor VARP, un concept similar mult mai cunoscutului BRICS, merita citite concluziile unui studiu despre mai multe piete emergente, precum Romania, care sunt in cautare de modalitati de a atrage un volum mai mare de investitii straine.

Studiul UHY, retea de firme de contabilitate si consultanta, arata ca in 2015, fluxul de investitii straine a fost de 4,3 miliarde dolari in Romania, in timp ce media europeana se ridica la 19,1 miliarde dolari si cea mondiala la 29,3 miliarde dolari.

Media tarilor G7 era de 82,8 miliarde dolari, iar cea a BRIC de 93,9 miliarde dolari.

Fluxurile de investitii straine directe exprimate in procente din Produsul Intern Brut erau in Romania in 2015 de 2,4%, mai mari insa decat media europeana de 2% si de cea mondiala de 2,2%. Cu toate acestea, masurile fiscale introduse de noul Guvern ar putea avea un impact mai mare asupra consumatorilor decat asupra sporirii ISD, se aminteste in studiu.

Mi-a placut: “Tarile sunt interesate sa atraga ISD deoarece acestea contribuie la alimentarea cresterii economice. Pe langa faptul ca stimuleaza crearea de locuri de munca si incasarile din impozite, investitiile straine directe pot da un impuls competitivitatii si productivitatii prin transferul de cunostinte sau prin investitia in procese, tehnologii sau infrastructuri mai bune.”

Merita urmarit si citit mai multe despre Malta, tara din studiu cu cea mai mare cota a ISD din PIB – 25,8% (2,5 mld. USD in total). Insula continua sa profite de pozitia sa la intersectia Europei, Africii si a Orientului Mijlociu, devenind un centru bancar international si atragand fluxuri substantiale de capital.

Economie Featured

VARP – acronimul care poate crea o noua realitate: Romania, pe lista scurta a investitorilor straini

Feb 23,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Romania poate ramane pe primele locuri in regiune in atragerea interesului investitorilor si in urmatorii ani (2017-2020). Raman optimist datorita oportunitatilor “macro”, dar si gratie clasicelor atuuri, printre care amintesc doar costul fortei de munca atractive (al doilea cel mai scazut din UE), flexibilitatea legislatiei muncii sau potentialul de crestere a productivitatii.

Un comentariu similar, la fel de optimist, ii apartine lui Tim Love, director in cadrul companiei de investitii GAM, care plaseaza Romania in grupul tarilor VARP, un concept similar mult mai cunoscutului BRICS. VARP – Vietnam, Argentina, Romania si Pakistan – reprezinta o “colectie de geografii, limbi, istorie si cultura de business, cu un singur lucru in comun: fiecare tara dintre cele patru ofera oportunitati uriase de crestere economica”. Tarile VARP sunt caracterizate, potrivit lui Tim Love, printr-o crestere economica puternica, cuprinsa intre 3 si 6%.

Personal, cred ca aceasta “vanatoare” a investitorilor in piete emergente de identificare a noului grup BRICS este, de asemenea, o oportunitate pentru noi, din punctul de vedere al marketingului. Si, iata, ca un specialist in investitii nominalizeaza Romania alaturi de alte piete cu potential pentru investitorii strategici si de portofoliu.

Putina istorie economica moderna: in urma cu 15 ani, Jim O’Neill, economist la Goldman Sachs, inventa si populariza conceptul de BRICS – Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud pentru a atrage atentia asupra oportunitatilor de castig pe care le ofereau cele patru mari economii emergente. In ideea diseminarii unor piete extrem de atractive pentru investitii si care ar putea deveni motorul economiei globale, acelasi Jim O’Neill a starnit agitatia la inceputul lui 2014, cand a vorbit despre perspectivele economiilor “MINT” – Mexic, Indonezia, Nigeria si Turcia.

In 2010, banca britanica HSBC promova alte sase tari cu un mare potential de crestere: trebuie urmarite mai ales tarile “CIVETS”, Columbia, Indonezia, Vietnam, Egipt, Turcia si Africa de Sud. Aceste tari beneficiau in 2010, potrivit HSBC, de populatii tinere, de o structura economica diversificata si de un nivel ridicat al investitiilor straine directe.

Apare, asadar, acest acronim – VARP – care confirma datele economice fundamentele favorabile Romaniei datorita carora tara noastra este denumita „tigrul Europei de Est”. “Tarile VARP sunt de 13 ori mai mici ca economiile BRICs, asa ca nu ne asteptam sa stimuleze economia globala in aceeasi masura ori sa genereze investitorilor randamente similare. Oricum, aceste tari pot oferi, datorita diversitatii, o dimensiune investititionala mai mare unui portofoliu care cuprinde piete emergente”, spune Tim Love.

Ce face, totusi, ca o tara emergenta sa devina una cu potential de dezvoltare? Reiau aici o analiza economica a grupului Coface, care surprinde sase criterii pentru a identifica o economie emergenta sanatoasa:

1. O crestere economica puternica, stabila si constanta

2. Un grad ridicat de diversificare economica

3. Un stat sanatos

4. Riscurile suverane, sub control

5. O inflatie controlata

6. Stabilitate politica si o stare buna a mediului de business.

Acestor criterii pot fi adaugate “ingrediente” mai concrete, cum ar fi prioritatile si masurile din strategia economica Romania Competitiva, descrise intr-un articol anterior. Cu sau fara acronime de tipul VARP, cred ca merita sa reflectam constant la parghiile care ne sunt la indemana pentru a creste atractivitatea Romaniei in ochii investitorilor. Asadar, ce anume i-ar determina pe investitorii straini sa-si adapteze favorabil opiniile privind Romania?

Foto: walizahid.com + InvestRomania.gov.ro

1 … 22 23 24 25 26 … 58

Author Archives: Claudiu Vrinceanu