Antreprenoriat

Proiecte, idei, platforme și bune practici pentru susținerea exporturilor: cum creștem internaționalizarea firmelor românești

Propun și selectez o serie de acțiuni, programe, idei și bune practici în domeniul exporturilor și al reprezentării economice pe piețele externe. Voi face update în mod constant cu proiecte, insights, comunități și platforme faine pentru exportatori. 

Criza economică este o criză globală și trebuie să protejăm exportatorii români, deoarece aceștia creează un echilibru extern pozitiv pentru România și pot influență în mod pozitiv cele mai importante sectoare de activitate încare lucrează sute de mii de români. Exportatorii au potențial de creștere în noua normalitate, perioada definită că fiind cea de revenire, post-Covid-19, și generează locuri de muncă bine plătite și prosperitate pentru firmele românești.

Exporturile firmelor suferă foarte mult ca urmare a evoluției COVID-19. Doar că în contextul unei iminente crize economice, situația firmelor românești se va înrăutăți, iar exporturile vor deveni mai relevante ca niciodată. Reducerea capacităților de producție, problemele legate de transport, lipsa materiilor prime din import şi anulările contractelor comerciale sunt principalele motive invocate de exportatorii români pentru contracția comerțului exterior.

MĂSURI PE TERMEN SCURT

  • O idee concretă este deblocarea Programului de promovare a exporturilor, suspendat în 3 martie 2020 pe termen nelimitat prin decizia ministrului Economiei, în condițiile în care există fondurile necesare. Această blocare a proiectului generează riscul ca firmele românești să nu mai poate participa în partea a doua a anului la târgurile și expozițiile internaționale care sunt posibile să se organizeze și, prin urmare, va însemna reducerea capacității de export. Programul poate fi implementat pentru anumite târguri și expoziții printr-o serie de principii agreate cu organizațiile patronale și profesionale fără a pune în pericol sănătatea reprezentanților firmelor românești. 
  • De asemenea, propunem ca în cazul targurilor și expozițiilor, mai ales pentru anumite destinații țintă în care nu pot fi organizate acțiuni de promovare în străinătate, fondurile disponibile să fie alocate pentru participarea la acțiuni digitale (târguri online, reuniuni internaționale în format digital, misiuni economice online). Aceste propuneri sunt urgente întrucât contextul este aproape de dezastru pentru exporturile românești: în luna aprilie din acest an exporturile au scăzut fără precedent, cu aproximativ 35% față de anul trecut (date operative de la vamă pentru zona extra UE). 
  • Tot pe termen scurt, pentru exportatori este importantă plata TVA la încasare, respectiv plata la zi a sumelor TVA de recuperat de la stat, măsură deosebit de importantă, în special pentru operatorii economici cu activitate de export.
  • De asemenea, o idee bună este crearea unui program de sprijin pentru exportatori in contextul crizei Covid-19, program care este necesar pentru ca firmele exportatoare să poată folosi inteligent această perioadă de blocaj, pentru dezvoltarea de noi produse, instruire și digitalizare, precum și pentru o reluare mai rapidă a activităților atunci când economia începe să se stabilizeze.
  • În contextul crizei Covid-19, nevoile mediului de business vor fi diferite în următoarele 12 luni, axate pe tranzactii și activități în mediul online, așa că propunem lansarea unor vouchere de digitalizare pentru internaționalizare. Voucherele de digitalizare vor fi adresate firmelor mici și mijlocii care au potențial de internaționalizare pe termen scurt și mediu și vor fi utilizate pentru promovarea online a produselor și serviciilor. Acest context, creat de răspândirea Covid-19 și de blocajul unor activități internaționale, permite căutarea de noi canale de vânzare, proiecte de cercetare de piață și țintirea clienților de la distanță. O parte dintre expozițiile și târgurile internaționale vor fi întrerupte o perioadă, astfel încât companiile trebuie să fie active pentru a ajunge la potențiali parteneri și să organizeze întâlniri digitale. Astăzi, clienții și partenerii mari internaționali sunt mult mai accesibili, programul lor zilnic s-a schimbat și disponibilitatea lor s-a modificat în favoarea noastră. Totul se întâmplă mult mai eficient și digital.
  • Idee: toți atașații comerciali din birourile economice internaționale din subordinea Ministerului Economiei să fie organizați sub forma unei celule de criză, prin care să fie identificate săptămânal cel puțin 10 oportunități de afaceri pentru cei mai mari 100 de exportatori români. De cealaltă parte, specialiștii din Ministerul Economiei “de la centru”/din ţară trebuie să identifice, cu sprijinul asociațiilor profesionale care sunt acele 1000 de firme românești pregătite cu produse și servicii disponibile pentru export. 

MĂSURI PE TERMEN MEDIU 

  • Pe termen mediu și lung, propun promovarea investiţiilor şi a exporturilor româneşti în parteneriat public-privat, măsură ce poate avea efecte benefice, cum ar fi dinamizarea substanţială a volumului investiţiilor şi a exporturilor producătorilor români şi creşterea prestigiului României prin crearea mediului de afaceri cel mai prietenos din sud-estul Europei.
  • În prezent, instituțiile publice care au atribuții în promovarea comerțului exterior sunt decimate și depopulate, fără mulți specialiști, atât în România, cât și în birourile de reprezentare externe, astfel încât pe termen mediu și lung se impune crearea unei Agenții de Export (Export România) sau o agenție mixtă cu Invest Romania (Trade & Invest), în subordinea Ministerului Economiei. Întreaga administrație locală trabuie să lucreze în relație directă cu viitoarea Agenție, astfel încât propunem ca fiecare autoritate locală (Primărie și Consiliul Județean) să își creeze un birou de internaționalizare.
  • În contextul operaționalizării unei organizații noi dedicate stimulării exporturilor, de tip Agenție de Export, este necesară dezvoltarea competențelor necesare operaționalizării și dezvoltării birourilor de reprezentare economică.
  • În planul viitorului resursei umane, formată din specialiști în comerț internațional, propunem atragerea universităților prin implicarea studenților în activitatea birourilor de reprezentare (burse și perioade de practică pe care studenții să le aibă în astfel de birouri).
  • La nivelul guvernului, vor fi necesare realizarea unei noi Stragii Naționale de Export adaptată noului context economic (post-Covid-19/Noul Normal) și cartografierea oportunităților la export în fiecare județ și la nivelul fiecărei industrii în parte.
  • România Digitală – Brand de țară internațional. IT-ul este singurul domeniu în care România poată fi competitivă internațional, astfel încât propunem crarea unui program de internaționalizare pentru industria IT (dedicat startup-urile și firmelor de tip scaleup tech). Programul va fi axat pe granturi financiare și pe acțiuni internaționale de match-making pentru antreprenorii români. 
  • Identificarea și susținerea campionilor din România în efortul de internaționalizare a companiilor sau produselor digitale românești, alături de menținerea facilităților fiscale pentru angajații din sectorul IT&C pentru a păstra competitivitatea sectorului la nivel regional.

+ Citiți și viziunea mea România globală este digitală. Cu ce începem?

Claudiu Vrinceanu
Lucrez cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup și îi ajut pe zona de PR + cresc ecosistemul antreprenorial românesc în fiecare zi. Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/
You may also like
Cei mai mari parteneri comerciali ai Romania: cateva idei despre internationalizare si exporturi
ANALIZĂ. Cât de mare este viteza de recuperare a creanțelor în România

Leave Your Comment

Your Comment*

Your Name*
Your Webpage

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read previous post:
Cum va fi revenirea dupa criză: o evoluție în V? Sub nicio formă

UPDATE 7 iulie 2020: realitatea din business - cel mai probabil avem un scenariu de revenire a economiei în formă U...

Close