EU-Startup Monitor, despre curajul firmelor europene de a gândi global

Vrei să înțelegi mai bine antreprenorii? Cunoaște-i și lucrează zilnic cu ei și pentru creșterea afacerilor lor. Vrei să înțelegi nevoile fondatorilor și tendințele din business? Realizează cercetări și studii despre mediul de business local. Asta mi-am propus în 2019: să lucrez la mai multe studii și cercetări despre ecosistemul antreprenorial, dar și să le înțeleg, prezint și comunic într-un mod simplu pe cele existente.

Instituțiile europene întocmesc și publică mai multe studii, cercetări și rapoarte relevante despre ecosistemul antreprenorial, iar EU-Startup Monitor este unul dintre cele mai OK, scopul acestui studiu fiind să ia pulsul firmelor de tip startup și scaleup din UE. Concret, studiul EU-Startup Monitor prezintă o serie de informații despre startups pe trei direcții principale: Profil, Internaționalizare și Cooperare.

Mi-a atras atenția și m-a bucurat că raportul EU Startup Monitor analizează startup-urile numite “born globals”, care, potrivit autorii studiului, sunt prezente peste hotare și în unele cazuri au dechis birouri în cel puțin o țară atunci când și-au început operațiunile.

Dorința de creștere accelerată face parte din ADN-ul startupurilor și, prin urmare, nu este nicio surpriză că 88% dintre firmele studiate intenționează să se internaționalizeze în următoarele 12 luni. Formularea “nu este nicio surpriză” aparține autorilor studiului EU Startup Monitor. Pentru mine, este chiar un procent mare, foarte îmbucurător. Piețele-țintă pentru viitoarea creștere sunt cele din Zona Euro (pentru 85% dintre respondenți) și în afara ei (40%), cu Statele Unite, mai ales datorită Sillicon Valley, care se situează încă pe primul loc “(43,4%), că locație țintită pentru expansiunea globală.

O tendință mai recentă se remarcă, de asemenea, în rândul fondatorilor: interesul pentru internaționalizare din Europa spre Asia, astfel încât un sfert (25,8%) dintre startup-uri plănuiesc o extindere pe piețele asiatice. A-ți crește afacerea peste hotare nu este un proces ușor și fondatori se confruntă cu cu mai multe provocări (vezi graficul de mai jos). Diferențele în ceea ce privește legislația și reglementările (59,1%), mai ales cele despre fiscalitate (26,8%) sunt principalele bariere semnalate de antreprenorii europeni care gândesc și acționează global, urmate de diferențele culturale (38,2%) și de barierele de limbă (25,7%). La nivel european, există mai multe inițiative și programe de tipul “soft-landing”, atât în zona guvernamentală cât și susținute exclusiv de mediul privat, toate care își propun să susțină procesul de internaționalizare.

Tocmai spiritul acestor tendințe de la nivel european m-au făcut să mă implic, în calitate de co-fondator al Start-Up Bridge Romania, în susținerea antreprenorilor români în procesul de internaționalizare.

Dezvoltarea și creșterea proiectului Start-Up Bridge Romania se concentrează în 2019 pe două zone importante identificate de antreprenorii români: crearea unei comunități de antreprenori români care vor să își extindă afacerea peste hotare și realizarea a două cercetări care să urmărească impactul economic al internaționalizării și să identifice barierele care stau în calea dezvoltării businessului românesc peste hotare.

Internaționalizarea este dificilă, dar necesară pentru a combate cele mai mari provocări de business ale startupurilor europene, potrivit EU-Startup Monitor (vezi graficul de mai jos). Astfel, preocupările antreprenorilor despre profitabilitate (86,2%) și cash-flow (72,3%) – pe care majoritatea startupurilor le consideră provocări majore – sunt în strânsă legătură cu expansiunea. Dezvoltarea pe piețe străine înseamnă să te dezvolți prin targetarea unei baze mai mare de potențiali client, spre un bazin mai mare de specialiști de recrutat și în dese rânduri abordarea de piețe financiare noi pentru finanțări suplimentare.