Banca Mondiala a publicat un nou studiu Doing Business, in care analizeaza de aceasta data reglementarile comerciale aplicabile companiilor locale in 22 de orase din Bulgaria, Romania si Ungaria in comparatie cu cele aplicabile in alte 187 tari.
Concluziile principale ale studiului:
• Reglementarile aplicabile mediului de afaceri si punerea acestora in aplicare difera semnificativ atat intre cat si in interiorul Bulgariei, Romaniei si Ungariei – cele mai mari decalaje existand in interiorul Bulgariei si Romaniei.
• Nicio localitate nu exceleaza in toate cele cinci domenii masurate; fiecare dintre cele 22 de localitati comparate se situeaza in prima jumatate a clasamentului la cel putin un indicator si in a doua jumatate a clasamentului la cel putin unul dintre ceilalti indicatori.
• Bucurestiul ocupa pozitii in prima jumatate a clasamentului la majoritatea indicatorilor masurati, demonstrand potential pentru gestionarea eficienta a unui volum crescut de solicitari de servicii din partea sectorului privat.
• Orasele romanesti s-ar putea inspira din exemplul dat de Timisoara pentru a
imbunatati procesul de solutionare a litigiilor comerciale.
Situatia din Romania
Potrivit studiului Bancii Mondiale, cele mai mari diferente la nivel subnational se inregistreaza in Bulgaria si Romania.
In Romania, Bucurestiul depaseste cu 17 pozitii Craiova (care se afla la coada clasamentului) la indicatorul privind constituirea unei societati comerciale, iar Timisoara se afla cu 17 pozitii mai sus de Brasov (care are cel mai mic punctaj) din punct de vedere al solutionarii litigiilor comerciale.
Oradea este in fruntea clasamentului din punct de vedere al constituirii unei societati comerciale, orasul se poate inspira insa din exemplul dat de Timisoara pentru a-si imbunatati rezultatele in cadrul indicatorului privind solutionarea litigiilor comerciale.
Timisoara si Constanta pot oferi un exemplu pozitiv in domeniul solutionarii litigiilor comerciale.
Aceste diferente de performante la nivel subnational pot ajuta factorii decizionali sa identifice domeniile in care sunt posibile imbunatatiri care nu necesita modificari legislative majore.
