[dropcap]F[/dropcap]ostul presedinte sud-african Nelson Mandela, considerat de compatrioti un simbol, a decedat in aceasta seara la varsta de 95 de ani.
Cartea “Conversatii cu mine insumi”, care contine epistolele scrise in cele mai intunecate ore ale prizonieratului de 27 de ani al lui Mandela pana la manuscrisul unei continuari neterminate a Long Walk to Freedom, mi-a demonstrat ca “prizoneriul 466/64” nu a fost nici legenda si nici sfant. Mandela a fost ca mine si ca tine.
Testamentul lui Nelson Mandela in ceea ce priveste leadershipul este imens. Evidentiez doar o argumentatie care mi-a placut mult:
Este o eroare grava pentru un lider sa fie exagerat de sensibil in fata criticilor, sa conduca discutiile ca si cum ar fi un director care se adreseaza unor invatacei mai putin informati si experimentati. Un lider trebuie sa incurajeze si sa salute un schimb de vederi liber si neincatusat. Dar nimeni nu trebuie sa puna vreodata la indoiala onestitatea unui alt camarad, fie el lider, fie membru obisnuit.
Mi-a placut, de asemenea, cum percepea Mandela capitalismul. Sa-i dam cuvantul.