Investițiile străine sunt investițiile care a o avut în ultimii 21 de ani o contribuție consecventă la modernizarea economiei românești și care, în opinia mea, nu mai sunt astăzi pe radarul decidenților și nici al marilor organizații private din România. Discutăm mult despre antreprenoriat și acest lucru este sănătos pentru economie, însă firmele românești nu își pot accelera creșterea fără apariția unor nume noi pe harta investitorilor străini.
Mai multe orașe mari și județe din România și-au schimat conducerea, iar noii primari și președinți de consilii județene ar trebui să fie preocupați de cum să aducă mai mult capital în regiunea în care activează. De la teorie până la practică este cale scurtă, în opinia mea, iar primele idei care pot fi puse în practică pe termen scurt nu costă foarte mult.
The role of investment promotion agencies is more important now and Romania could learn from other governmental bodies focused on Foreign Direct Investments (FDI).
Projections of the economic impact of COVID-19 are becoming more serious by day. Both greenfield investment projects and expansion investments will be affected by this new reality.
Investitiile straine directe in Romania au crescut anul trecut cu 19%, la 4,573 miliarde de dolari, de la 3,83 miliarde de dolari in 2015, potrivit estimarilor Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD) pentru 105 state din intreaga lume.
UNCTAD realizeaza sistematic studii cu privire la extinderea investitiilor straine in diferite regiuni si la impactul lor asupra dezvoltarii economiilor receptoare de investitii.
Datele UNCTAD confirma tendinta de crestere a investitiilor straine in Romania, insa elementul de noutate din studiu arata dinamica internationalizarii afacerilor romanesti, adica valoarea investitiilor romanesti in strainatate, care se ridica la doar 241 milioane de dolari, o erodare puternica fata de valoarea de 562 milioane de dolari din 2015.
Spre comparatie, investitiile polonezilor in strainatate s-au ridicat intr-un singur an la 6,436 miliarde de dolari, de 26 ori mai mult decat portofoliul de investitii romanesti peste hotare.
Aceste cifre arata limitele Romaniei in calea devenirii unei forte regionale, in contextul in care capitalul romanesc trece granitele cu mare greutate. O radiografie a investitiilor romanesti peste hotare a fost publicata recent si de catre BNR, care arata ca 134 de companii cu capital autohton au trecut granita in perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investitii in PIB este de 0,18%, Romania fiind ultima economie din regiune la acest indicativ.
„Pe fondul tendintelor protectioniste in extindere, care se pare ca vor caracteriza pe viitor relatiile comerciale internationale, autoritatile ar trebui sa monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele romanesti in strainatate, precum este monitorizat volumul ISD sosit in economia Romaniei din strainatate si sa promoveze o evolutie mai echilibrata intre cele doua tipuri de ISD”, avertizeaza studiul BNR.
Companiile straine au facut investitii directe in Romania in valoare de 1,444 miliarde euro in primele cinci luni ale acestui an, in scadere cu 12,6% fata de perioada ianuarie-mai 2016, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR). In primele cinci luni din 2016, investitiile straine directe in Romania au insumat 1,653 miliarde euro, arata datele revizuite publicate de catre BNR.
Principalele constrangeri identificate in randul firmelor cu capital strain existente in Romania si al celor aflate in stadiul de prospectare sunt:
1. Proceduri rigide si greoaie (obtinerea autorizatiilor de mediu; a vizelor pentru cetatenii din afara Uniunii Europene; a ajutorului de stat etc.)
2. Contactul limitat cu investitorii straini dupa ce acestia au finalizat procesul de investire
3. Legaturile slabe intre companiile locale si straine atat in interiorul parcurilor industriale cat si in necesitatea de a crea clustere industriale
Ce ar fi de facut in perioada urmatoare mai ales ca aportul investitiilor straine in cresterea si dezvoltarea economica a Romaniei pe parcursul ultimilor ani este de necontestat, prin contributia adusa la dezvoltarea tehnologica, cresterea exporturilor, importurile de know-how?
Spre exemplu, pentru atragerea si pastrarea ISD, cu mentinerea si amplificarea efectelor pozitive, autorii unui raport publicat de Consiliul Investitorilor Straini in Romania (FIC) si Academia de Studii Economiceconsidera ca sunt posibile si dezirabile doua directii de actiune:
I. Cresterea capacitatii de absorbtie a economiei. In mod cert, dupa cum sugereaza si literatura de specialitate, impactul pozitiv al ISD in economia tarii gazda depinde de capacitatea de absorbtie a acesteia: calitatea capitalului uman, gradul de dezvoltare economica si tehnologica, stabilitatea si atractivitatea legislatiei. Astazi, principalele surse de atractivitate pentru investitori sunt resursele create, precum infrastructura sau institutiile, mai mult decat inzestrarea cu resurse naturale. Astfel de eforturi nu sunt menite numai sa atraga investitorii straini, dar contribuie si la dezvoltarea economica a tarii. De asemenea, va spori volumul de investitii cu valoare ridicata adaugata si eficienta crescuta.
II. Dezvoltarea si implementarea unei strategii de atragere a ISD. Rezultatele pozitive ale Romaniei sunt limitate de lipsa unui document strategic care sa priveasca in mod concret stimularea ISD, parghiile economice pentru incurajarea acestora si remedierea eficientei scazute a agentiilor romanesti de atragere a investitiilor, care nu au sugerat pana in prezent ca ar avea o pozitie de forta ca partener de negocieri pentru investitorii straini.
Voi reveni cu o analiza mai concreta si despre internationalizarea afacerilor romanesti.
Romania a atras 132 de proiecte de investitii straine directe, in crestere de 32% fata de anul precedent, si ocupa locul 12 intr-un clasament al EY, realizat pe baza studiului EY European attractiveness survey.
Aceste investitii straine in Romania au creat 17.545 de noi locuri de munca. Mai multe locuri de munca au fost generate in 2016 prin investitii straine doar in Marea Britanie – 43.165, Polonia – 22.074 si Germania – 19.961.
Conform EY, investitiile straine directe (ISD) in Europa au atins un nivel record in 2016, cu 5.845 de noi proiecte inregistrate (o crestere de 15% fata de anul precedent). Acest fapt a dus la crearea unui numar de de aproape 260.000 locuri noi de munca (o crestere de 19%).
‘Marea Britanie (1.100 proiecte), Germania (1.063 proiecte) si Franta (aproape 800 proiecte) au fost principalele trei destinatii europene pentru investitii in 2016, care au atras mai bine de jumatate (51%) din investitiile straine directe. Spania si-a consolidat pozitia a patra, in timp ce Polonia a urcat o pozitie in clasamentul ISD, devenind prima tara din Europa Centrala care a intrat in primele cinci destinatii de investitii.
Romania poate ramane pe primele locuri in regiune in atragerea interesului investitorilor si in urmatorii ani (2017-2020). Raman optimist datorita oportunitatilor “macro”, dar si gratie clasicelor atuuri, printre care amintesc doar costul fortei de munca atractive (al doilea cel mai scazut din UE), flexibilitatea legislatiei muncii sau potentialul de crestere a productivitatii.
Un comentariu similar, la fel de optimist, ii apartine lui Tim Love, director in cadrul companiei de investitii GAM, care plaseaza Romania in grupul tarilor VARP, un concept similar mult mai cunoscutului BRICS. VARP – Vietnam, Argentina, Romania si Pakistan – reprezinta o “colectie de geografii, limbi, istorie si cultura de business, cu un singur lucru in comun: fiecare tara dintre cele patru ofera oportunitati uriase de crestere economica”. Tarile VARP sunt caracterizate, potrivit lui Tim Love, printr-o crestere economica puternica, cuprinsa intre 3 si 6%.
Personal, cred ca aceasta “vanatoare” a investitorilor in piete emergente de identificare a noului grup BRICS este, de asemenea, o oportunitate pentru noi, din punctul de vedere al marketingului. Si, iata, ca un specialist in investitii nominalizeaza Romania alaturi de alte piete cu potential pentru investitorii strategici si de portofoliu.
Putina istorie economica moderna: in urma cu 15 ani, Jim O’Neill, economist la Goldman Sachs, inventa si populariza conceptul de BRICS – Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud pentru a atrage atentia asupra oportunitatilor de castig pe care le ofereau cele patru mari economii emergente. In ideea diseminarii unor piete extrem de atractive pentru investitii si care ar putea deveni motorul economiei globale, acelasi Jim O’Neill a starnit agitatia la inceputul lui 2014, cand a vorbit despre perspectivele economiilor “MINT” – Mexic, Indonezia, Nigeria si Turcia.
In 2010, banca britanica HSBC promova alte sase tari cu un mare potential de crestere: trebuie urmarite mai ales tarile “CIVETS”, Columbia, Indonezia, Vietnam, Egipt, Turcia si Africa de Sud. Aceste tari beneficiau in 2010, potrivit HSBC, de populatii tinere, de o structura economica diversificata si de un nivel ridicat al investitiilor straine directe.
Apare, asadar, acest acronim – VARP – care confirma datele economice fundamentele favorabile Romaniei datorita carora tara noastra este denumita „tigrul Europei de Est”. “Tarile VARP sunt de 13 ori mai mici ca economiile BRICs, asa ca nu ne asteptam sa stimuleze economia globala in aceeasi masura ori sa genereze investitorilor randamente similare. Oricum, aceste tari pot oferi, datorita diversitatii, o dimensiune investititionala mai mare unui portofoliu care cuprinde piete emergente”, spune Tim Love.
Ce face, totusi, ca o tara emergenta sa devina una cu potential de dezvoltare? Reiau aici o analiza economica a grupului Coface, care surprinde sase criterii pentru a identifica o economie emergenta sanatoasa:
1. O crestere economica puternica, stabila si constanta
2. Un grad ridicat de diversificare economica
3. Un stat sanatos
4. Riscurile suverane, sub control
5. O inflatie controlata
6. Stabilitate politica si o stare buna a mediului de business.
Acestor criterii pot fi adaugate “ingrediente” mai concrete, cum ar fi prioritatile si masurile din strategia economica Romania Competitiva, descrise intr-un articol anterior. Cu sau fara acronime de tipul VARP, cred ca merita sa reflectam constant la parghiile care ne sunt la indemana pentru a creste atractivitatea Romaniei in ochii investitorilor. Asadar, ce anume i-ar determina pe investitorii straini sa-si adapteze favorabil opiniile privind Romania?
Foto: walizahid.com + InvestRomania.gov.ro
[dropcap]C[/dropcap]are sunt subiectele interne ce vor conta cu adevarat in 2013? Le-am scris mai jos, insa lista temelor economice relevante ramane deschisa: va invit sa o completam impreuna. Veti observa ca toate ideile se invart in jurul unei realitati tot mai evidente: guvernele nu au cum sa finanteze intruna refacerea economiei.
Vom plati mai multe plati la stat in 2013?
Este foarte posibil! Taxele vor creste in 2013, caci, nu-i asa, am trecut de marele an electoral, in care politicienii ne-au “scutit” de salturi consistente ale taxelor. In primul rand, pentru a-i oferi unui angajat un salariu net de 1.000 euro, un antreprenor va plati in continuare dari de 820 euro si, mai subtil, statul va actiona in continuare intr-un mod foarte creativ prin taxe care nu apar in Codul Fiscal, cum sunt taxele parafiscale, fixate de institutiile care le percep.
In conditiile in care impozitarea diferentiata a veniturilor nu va fi probabil introdusa in acest an, ramane totusi o certitudine pentru mediul de business: firmele vor fi obligate sa achite anual 40 de plati, iar timpul necesar conformarii cu legislatia fiscala va fi de aproximativ 216 de ore anual (vezi graficul PwC de mai jos).
Vom atrage mai multe investitii straine?
Da. Ca urmare a efectului de baza, dupa un an 2012 care a fost slab din perspectiva investitiilor straine, ar trebui sa avem o crestere. Insa, anticipez ca mediocritatea va caracteriza procesul de atragere a investitiilor straine.
In primul rand, predictibiliatea fiscala va fi subreda. In al doilea rand, daca vom cauta grupul fata de care guvernantii sunt in mod constant impotriva, acesta este format din investitorii straini. Nu este sustenabil si suficient sa ai o oarecare stabilitate economica si sa mentii cota unica de impozitare pentru a atrage mai multe investitii straine, mai ales in contextul in care presedintele Traian Basescu ataca Petrom, spre exemplu, si continua sa-i urecheze pe bancheri, iar premierul Victor Ponta ataca sistematic Fondul Proprietatea. Antreprenorul roman si investitorul sunt perceputi ca raufacatorii tarii. Ne-am obisnuit deja ca acest cuplu sa fie abordat prin politici de agresiune, adica prin controale, supraimpozitari si prin penalizari. De cate ori ati auzit din gura politicenilor in campania electorala ca investitorii straini sunt cei mai importanti pentru economie? Cat despre potential, acesta exista! Suntem (inca) in topul european al atractivitatii pentru investitii straine (E&Y). Romania are note mari la potentialul sau investitional, insa aceasta realitate trebuie completata cu o doza mai mare de competenta la nivel decizional ca lucrurile sa se miste mai repede. Este momentul sa scapam de populism pentru business.
Citeste lista temelor economice propuse de mine in editorialul publicat astazi pe Wall-Street.ro.