[dropcap]D[/dropcap]e astazi pana duminica voi fi prezent la competitia internationala Ernst&Young dedicata antreprenorilor – World Entrepreneur Of The Year.
Ajunsa la cea de-a 13-a editie, competitia se deruleaza in perioada 5-9 iunie, la Monte Carlo, va include o ceremonie de acordare a titlului World Entrepreneur Of The Year 2013 si are ca invitati jurnalisti din intreaga lume, de la publicatii si televiziuni de top (FT, CNBC, CNN, The Guardian, Les Echos, etc.).
Evenimentul va putea fi urmarit de catre cei interesati online, astfel:
• Twitter – Urmariti @EY_EOY pentru live tweeting de la eveniment, cu interventiile unor lideri influenti in inovatie si piete emergente si alaturati-va conversatiei pe hashtag-ul #WEOY
• Mai multe detalii despre programul evenimentului, ateliere si vorbitori gasiti la: http://bit.ly/EY_WEOY13
Incepand cu anul 2014, Ernst & Young Romania se va afilia la programul international Entrepreneur Of The Year (EOY), derulat de companie la nivel global. Ernst & Young va oferi, astfel, oportunitatea antreprenorilor din Romania sa participe la cel mai amplu si mai prestigios proiect global de business adresat antreprenorilor.
Programul Entrepreneur Of The Year a fost demarat de Ernst & Young in 1986, in Statele Unite si, incepand cu 1993, a fost extins la nivel international. In prezent, EOY se deruleaza in peste 50 de tari.
EOY premiaza cei mai de succes si inovativi antreprenori din lume.
La eveniment participa antreprenorii selectati din fiecare din cele 50 de tari inscrise in program. Candidatii sunt evaluati de un juriu international, format din detinatori ai titlului EOY din anii anteriori si lideri de business din intreaga lume, in cadrul unor interviuri si pe baza unor studii de caz dezvoltate de echipa fiecarei tari participante. Castigatorul titlului World Entrepreneur Of The Year este anuntat si premiat in cadrul unei ceremonii de gala.
Pentru acordarea titlului, juriul analizeaza fiecare candidatura pe baza a sase criterii, definite astfel incat sa se asigure fiecarui candidat sanse egale de calificare. Aceste criterii sunt: spiritul antreprenorial, performanta financiara, directia strategica, inovarea, impactul global si integritatea si puterea personala de influentare.
Printre castigatorii titlului World Entrepreneur Of The Year din anii anteriori se numara antreprenori care au schimbat paradigma industriilor in care opereaza si au impus noi standarde. Printre acestia se numara Guy Laliberté, fondator si CEO al Cirque du Soleil – considerat initiatorul unui nou model de business care a revolutionat industria circului sau Wayne Huizenga, Presedintele Huizenga Holdings Inc – considerat singura persoana din lumea corporatista responsabila cu listarea a sase companii la bursa din New York si fondatorul a trei companii clasificate in Fortune 500 la nivel global.
Detinatorii titlului EOY deruleaza afaceri care genereaza, in medie, un venit de circa 1 miliard de dolari si au o rata medie de crestere de peste 17% pe an.
[dropcap]F[/dropcap]iti spontani si creativi! Puteti face greseli! Imagineaza-ti aceste replici spuse dintr-o data de profesorul de matematica copiilor tai. Sau gandeste-te ca imboldurile apartin sefului tau direct intr-o organizatie care nu tolereaza greseala in mod normal. Cum ti se pare abordarea?
Daca o astfel de comunicare ce incurajeaza greseala ca optiune este prezenta in scoala, firma ori familia ta, inseamna ca esti in locul potrivit. Daca nu, atunci e loc de a imbunatati treburile. La asta m-am gandit atunci cand am interpretat concluziile unui studiu relevant lansat de compania de consultanta Ernst&Young in parteneriat cu Wall-Street.ro: in jur de 50% dintre antreprenori sunt de parere ca societatea si cultura romaneasca este incurajatoare pentru ei, insa doar 12% au raspuns ca esecul este perceput ca o oportunitate de invatare. Mai mult, 32% dintre participantii la studiu considera ca esecul este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri, iar 24%, un indicator al lipsei competentelor.
Concluziile interviurilor ne arata o stare de fapt celor care urmaresc societatea romaneasca: suntem inca departe de a deveni o societate care acorda sprijin antreprenorilor, in plus avem o tendinta de descurajare pentru asumarea riscului in start-up-uri. Imbunatatirea comunicarii privind succesul si inseosebi insuccesul antreprenorilor, promovarea oportunitatilor de cariera si dezvoltare personala oferite de antreprenoriat ar trebui sa devina actiuni cu prioritate zero cu impact asupra imbunatatirii culturii antreprenoriale in urmatorii ani.
Cifrele din studiul de mai sus nu sunt intamplatoare si deloc surprinzatoare: potrivit unei alte cercetari, romanii sunt unii dintre cei mai tematori intreprinzatori mondiali. Concret, un procent de aproape jumatate (45,99%) din populatia adulta a Romaniei evita sa-si infiinteze o firma noua de teama unui esec financiar. Aceasta atitudine antreprenoriala pozitioneaza Romania pe un loc fruntas in topul tarilor pesimiste in participarea la mediul de afaceri. In timp ce tot mai multi tineri asteapta in zadar reglementari etatiste care sa stimuleze crearea de firme noi, ar trebui sa ne concentram, in opinia mea, pe dezvoltarea atitudinii antreprenoriale prin largirea bazei de educatie in domeniul afacerilor pe cont propriu si cu povesti despre insucces, greseli, falimente si esecuri antreprenoriale. Trebuie sa invatam sa acceptam esecul, trebuie sa-l luam ca atare, ca ceva natural si firesc. Inovatia ia nastere mai ales in organizatiile care isi asuma riscuri, iar acest lucru este aproape imposibil de realizat de catre aparatul de stat, asa ca este necesar ca mediul privat sa-si rafineze calitatea de a merge mai departe.
In fapt, calitatea unui antreprenor este sa stie “sa nu rateze un esec”. O stim de la intreprinzatorii din jurul nostru: esecurile te aduc pe pamant, te aduc pe drumul cel bun si, cu cat le faci mai la inceput, e mai bine si te pot indrepta. Daca le faci mai tarziu, risti sa te prabusesti de la o inaltime mai mare. Auzim, de asemenea, sfaturi de la mentori, oameni de business: mergeti din esec in esec fara sa va pierdeti entuziasmul! Ei bine, feedback-ul acesta nu il vei primi de la un birocrat angajat al unei institutii guvernamentale. E simplu: in timp ce o instutitie de reglementare iti toarna cenusa in cap pentru greselile facute, un actor privat dezinteresat iti poate arata (chiar prin greselile proprii) cum sa te concentrezi asupra aspectului pozitiv al “datului in bara”, astfel incat sa folosesti fiecare esec ca o trambulina pentru urmatorul pas catre realizarea obiectivului initial.
Sa luam un exemplu proaspat: una dintre cele mai importante stiri ale anului in mediul de business a fost, fara indoiala, falimentul Mic.ro. Ca multe evenimente din viata lui Dinu Patriciu, acest moment a fost analizat si intors pe toate fetele. Pe noi ne-a interesat exclusiv esecul antreprenorial al miliardarului, astfel incat am cautat alaturi de colegii mei adevaratele explicatii de piata ale insuccesului unui proiect de retail: capital pentru investitii si operatiuni insuficient, management al categoriilor de produse defectuos, o imagine inconsistenta la nivel de grup, etc. Consider ca intr-o societate in care povestile de afaceri sunt abordate din perspectiva politica ori de tabloid, ar trebui sa avem mai multe articole si evenimente in care sa ne fie prezentata si psihologia esecului in business. De asemenea, inainte de a aborda in emisiunile despre antreprenorii romani (seria de intalniri in direct Start-Up Wall-Street) aspectele tehnice ale demararii unei afaceri, discutam mai ales despre unele lectii dureroase pe care oamenii de business le-au invatat: greselile lor care i-au costat sute de mii euro. Auzim si citim tot timpul despre succesele oamenilor de afaceri, dar nu prea mult despre esecurile lor. Ca atare, ar fi sanatos sa acceptam greselile si sa invatam din ele: sa incepem in familie, sa continuam pe bancile scolii, apoi in organizatiile in care lucram sau pe care le cream si, bineinteles, tot procesul sa fie completat de o expunere obiectiva a esecurilor in media (online, bloguri, presa scrisa, TV, etc.)
Singura cale in care esecul devine folositor este atunci cand invatam de pe urma acestuia. Daca vom continua sa esuam si sa tot esuam in procesul invatarii, atunci chiar vorbim despre o nereusita totala. In fond, un esec consta intr-un proiect care nu functioneaza, iar o greseala are ingredientele unui esec repetat. Fara indoiala, lectiile ar fi mai usor de invatat intr-o piata libera, fara constrangeri guvernamentale, intr-un spatiu in care profiturile si pierderile sunt in intregime determinate de succesul sau esecul inregistrat de antreprenor in adaptarea productiei la cererea consumatorilor. Caci succesul sau esecul unui antreprenor, ca specualator, depinde de corectitudinea anticiparilor sale referitoare la evenimente incerte, nu-i asa? Daca da gres in intelegerea lucrurilor care se vor petrece, soarta sa este pecetluita: falimentul. Insa, nu mai trebuie aratat cu degetul de societate, ci, din contra, ar trebui studiat intens astfel incat esecul sa devina o cale de invatare. Modul in care privim esecul celor din jurul nostru este superficial, asa ca recomand sa incepem cu lucruri simple, inspirate din abordarea americanilor, precum in filmul de mai jos, iar apoi sa construim incet-incet un Institut National al Esecului, exclusiv privat. Doar asa ne vom explica mai usor esecul privatizarilor, al dreptei politice, negocierile esuate de la Bruxelles, insuccesul in afaceri sau neizbanda romanilor pe pietele externe.
[dropcap]A[/dropcap]ntreprenorii romani nu dispun de informatii relevante in legatura cu sursele de finantare, organizatiile care sprijina antreprenoriatul, si programele de educatie destinate lor. Mai mult decat atat, imaginea negativa a esecului in afaceri in Romania, dar si mediului economic dificil, sunt obstacole importante pentru antreprenori. Acestea sunt concluziile primei editii a barometrului “Antreprenorii vorbesc” (PDF), lansat de Ernst & Young in premiera la Romanian Business Leaders Summit si pe Wall-Street.ro.
„Antreprenoriatul reprezinta esenta initiativei si a economiei de piata. Este sursa leadership-ului, a marilor afaceri de familie si a corporatiilor care au influentat viata oamenilor in istoria recenta. Am dezvoltat acest proiect pentru a sustine si promova afacerile antreprenoriale de succes si principiile care au facut posibila performanta lor in Romania. Antreprenorii Vorbesc este un proiect care devine realitate prin antreprenori si pentru antreprenori,” a declarat Bogdan Ion (foto), Managing Partner Ernst & Young Romania.
Barometrul Antreprenorii Vorbesc analizeaza perceptiile a 95 de antreprenori locali, care au raspuns chestionarului Ernst & Young in perioada 1 iunie – 15 august 2012, dar si cele exprimate in cadrul interviurilor directe realizate cu 12 cunoscuti antreprenori romani.
Cultura antreprenoriala: o perceptie negativa asupra esecului in afaceri
Chiar daca 50% din respondenti sunt de parere ca societatea si cultura romaneasca este incurajatoare pentru ei, raspunsurile lor privind modul in care este perceput esecul in afaceri de catre mediul de afaceri si societate in ansamblu nu sunt deloc incurajatoare: doar 12% au raspuns ca esecul este perceput ca o oportunitate de invatare, in timp ce 32% considera ca este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri, iar 24%, un indicator al lipsei competentelor.
Amploarea acestor raspunsuri arata ca Romania este inca departe de a deveni o societate care acorda sprijin antreprenorilor, indicand o tendinta de descurajare pentru asumarea riscului in start-up-uri.
Imbunatatirea comunicarii privind succesul antreprenorilor si promovarea oportunitatilor de cariera si dezvoltare personala oferite de antreprenoriat sunt actiunile percepute a avea cel mai mare impact asupra imbunatatirii culturii antreprenoriale in urmatorii trei ani.
[dropcap]A[/dropcap]ntreprenorii sunt optimisti in ceea ce priveste locurile de munca pe care le vor crea anul acesta, circa 54% dintre cei peste 600 de intreprinzatori care au raspuns studiului Ernst & Young Entrepreneur Of The Year (Global job creation 2013), realizat de catre compania de consultanta Ernst & Young. Ei spun ca vor face noi recrutari in 2013.
“Inovatia duce la crearea de locuri de munca. Aproximativ 74% dintre antreprenorii care cred ca inovatia este un avantaj competitiv spun si ca inovatia este o metoda de a crea locuri de munca. Aceasta perceptie este vitala pentru viitorul economiei mondiale. De exemplu, un sondaj realizat de Global Capital Confidence Barometer, arata ca numarul de companii americane din Fortune 500 care au de gand sa creeze noi locuri de munca a scazut de la 48% in aprilie anul trecut la 32% in octombrie, in timp ce majoritatea antreprenorilor din Ernst & Young Entrepreneur Of The Year se asteapta sa isi mareasca numarul de angajati anul acesta.”
Acelasi studiu mai arata ca in prezent competentele conteaza mai mult decat oricand.
Abilitatile care conteaza cel mai mult pentru antreprenori atunci cand angajeaza sunt cunostintele pe care un candidat le are despre industria in care va lucra (57%), cunostintele de vanzari si marketing (25%) si cele de management (22%).
[dropcap]I[/dropcap]mediat dupa publicarea bugetului si a modificarilor pe care Guvernul le-a anuntat in sfera fiscalitatii, am luat pulsul economistilor, alaturi de care am dezbatut plusurile si minusurile bugetului, perspectivele politicii monetare, dar si cei mai “aratosi” indicatori macroeconomici ai momentului in cadrul Intalnirilor Wall-Street.ro.
Au fost conturate doua opinii diferite (le gasiti argumentate pe larg aici):
“Opinia mea este ca taxele sunt acolo unde ar trebui sa fie. Mai mult decat atat, eu cred ca exista spatiu fiscal pentru cresteri de taxe si sunt pro crestere de taxe.” Adrian Mitroi, secretar general la CFA Romania
VERSUS
“Legat de impozitul pe proprietate, acesta are doua probleme. Proprietatea mea deja a fost obtinuta din sume impozitate greu. Mi se pare absolut nedrept ca statul sa puna o taxa mare pe apartament ca in urmatorii 10 ani sa mai platesc inca o data valoare apartamentului. Practic, eu l-am cumparat din venitul net. In SUA, omul este ca o firma individuala. Proprietatea respectiva nu este neproductiva. Eu, ca sa muncesc, trebuie sa am unde sa fac un dus, sa dorm, sa pot sa ma duc la serviciu. Desi apartamentul meu nu participa direct la functionarea societatii, acesta are un rol util.” Cristian Paun, profesor de economie
Cred ca antreprenorii stiu cel mai bine cum e cu taxele. In fapt, ei depun tot felul de declaratii lunar. Pentru ei este acest document: Agenda Fiscala_Jan 2013 (PDF) pentru toate lunile din acest an, realizata de consultantii Ernst&Young Romania.
