Mentoratul este cel mai de impact mod prin care liderii de business îi pot sprijini pe antreprenori să devină jucători cheie sau lideri în piețele lor. Din gestionarea a peste 200 de relații de mentorat în ultimii 6 ani și din practica personală, echipa Antreprenoria a observat că rezultatele unei conversații de mentorat de business pentru antreprenori sunt de următoarele feluri:
Daca este luna februarie, inseamna ca avem ocazia sa rasfoim o noua editie a raportului Global Entrepreneurship Monitor (GEM), care arata date concrete despre antreprenoriat si inovatie, la nivel mondial.
Cateva date utile despre perceptia fata de antreprenoriat:
Cum presedintele Klaus Iohannis s-a intalnit, astazi, in premiera pentru el, la Palatul Cotroceni, cu reprezentanti ai mediului de afaceri din Romania, merita sa vedem care sunt prioritatile intreprinzatorilor romani.
Astfel, reducerea taxelor si acordarea de facilitati fiscale, diminuarea birocratiei si simplificarea legislatiei si Codului fiscal, creditarea cu garantii de la stat, in special pentru start-up-uri si stabilitatea fiscala sunt cateva dintre masurile pe care antreprenorii le vor pentru dezvoltarea afacerii.
Aproape jumatate dintre antreprenori (45%) considera ca reducerea taxelor si acordarea de facilitati fiscale reprezinta una dintre masurile care ar sustine dezvoltarea afacerilor pe termen scurt, alaturi de reducerea birocratiei si simplificarea sistemului legislativ si a Codului Fiscal (15%), colaborarea public-privat (7%), acordarea de credite garantate de stat (8%), stabilitatea mediului fiscal (5%) si imbunatatirea nivelului de educatie antreprenoriala/profesionala, reiese din studiul EY “Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului romanesc 2015”.
Studiul, ajuns la a treia editie, masoara perceptiile antreprenorilor romani in privinta a cinci piloni, respectiv accesul la finantare, reglementarea si impozitarea, cultura antreprenoriala, educatia si sprijinul coordonat oferit de asociatii specializate in sustinerea antreprenoriatului. Pentru aceasta editie au fost chestionati aproape 370 de antreprenori si oameni de afaceri din Romania, in perioada 9 ianuarie – 24 februarie.
Doua treimi dintre antreprenori (65%) spun ca masurile fiscale adoptate de Guvern i-ar ajuta cel mai mult in dezvoltarea afacerilor, in conditiile in care jumatate dintre respondenti apreciaza ca mediul de reglementare si fiscale pentru antreprenori s-a deteriorat in ultimul an.
Putin peste 10% dintre oamenii de afaceri ar considera utila si necesara dezvoltarea unei agentii guvernamentale care sa asiste afacerile noi in respectarea cerintelor fiscale.
Una din trei companii este condusa de femei, iar antreprenoarele detin 35% din IMM-urile din Romania. Afacerile pe care le conduc au inregistrat in ultimii trei ani o crestere anuala cu 2% peste media nationala a companiilor.
Afacerile conduse de femei au inregistrat, in ultimii trei ani, o evolutie fata de restul business-urilor, cu o crestere anuala a cifrei de afaceri cu 2% mai mare decat media nationala a companiilor, arata datele Bancii Comerciale Romane.
Domeniile in care doamnele aleg cel mai adesea sa-si deschida o afacere sunt cele din zona de servicii (consultanta in afaceri, saloane de infrumusetare) si comert (farmacii, magazine alimentare si imbracaminte), releva datele BCR.
Cele mai mari orase ale tarii, respectiv Bucuresti, Cluj-Napoca si Timisoara, concentreaza peste 30% din afacerile infiintate in ultimii doi ani de femei, iar ponderea firmelor detinute de acestea este cu 4% mai mare fata de media nationala in cele trei orase.
Femeile aleg sa plaseze banii in fonduri de investitii intr-o proportie usor mai mare fata de barbati (50,5% femei, 49.5% barbati), controland active de peste 2,8 miliarde de lei, potrivit datelor Erste Asset Management.
Datele releva ca femeile sunt mai conservatoare decat barbatii in ceea ce priveste selectia tipului de investitie, in conditiile in care peste 64.000 de femei au investit in fonduri de obligatiuni si piata monetara, fonduri cu un grad de risc scazut, cu 4% mai mult decat barbatii.
[dropcap]F[/dropcap]actorul decisiv care ii motiveaza pe romani sa ia in considerare inceperea unei afaceri proprii il constituie “perspectiva unor venituri suplimentare” (53%), mult peste media la nivel international (29%). Respondentii cu studii superioare au un potential mai ridicat pentru antreprenoriat (87%), potrivit unui raport GfK, realizat la initiativa Amway.
Cele mai mari provocari si impedimente le reprezinta “obligatiile financiare care pot genera falimentul” (45%) si “pericolul crizei economice” (23%).
La nivel international, in medie, atitudinea fata de antreprenoriat este pozitiva, in proportie de 70%, in Romania, ponderea ridicandu-se la acelasi nivel.
Daca analizam rezultatele pe diferite grupuri demografice, observam o atitudine pozitiva fata de antreprenoriat in randul respondentilor cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani (79%), dar si in cazul studentilor (83%).
[dropcap]U[/dropcap]n nou studiu analizeaza activitatea antreprenoriala la nivel mondial, mai exact atitudinile si experientele ecosistemului antreprenorial.
India este cea mai antreprenoriala tara la nivel global, potrivit studiului Oracle Capital Group. Statele Unite reprezinta singura economie dezvoltata care se afla in primele zece tari.
Spre exemplu, India este pe locul I datorita punctajelor bune obtinute in functie de urmatoarele criterii: fezabilitate, experienta, intentie fata de antreprenoriat, apetit pentru auto-finantare, rate scazute ale esecului.
India este urmata in clasament de Turcia, Statele Unite, Brazilia, China, Islanda, Irlanda, Rusia, Estonia si Austria.
Cateva comparatii interesante din studiul Oracle Capital Group
[dropcap]F[/dropcap]rica de esec ramane una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului.
Doar 14% dintre respondenti cred ca societatea romaneasca tolereaza esecul in afaceri, in timp ce 81% considera ca acesta va reprezenta o bariera pentru viitoarele proiecte de afaceri, este un esec in cariera sau indica lipsa abilitatilor necesare, releva studiul EY – Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului romanesc 2013.
Doar 5% dintre respondenti cred ca esecul in afaceri e vazut ca un prilej de invatare. Din 21 de tari analizate, Romania este penultima la atitudinea pozitiva fata de risc si esec, urmata doar de Brazilia.
Singura perceptie majoritar pozitiva a antreprenorilor romani care au raspuns chestionarului EY este cea privind educatia: 58% dintre antreprenori sustin ca educatia antreprenoriala s-a imbunatatit in 2013.
Desi efectele educatiei nu se vad imediat, trebuie remarcat faptul ca, din anul 2010, educatia antreprenoriala a devenit materie obligatorie de studiu pentru elevii romani de liceu din clasa a X-a.
[dropcap]A[/dropcap]ntreprenorii romani considera ca sunt necesare simplificarea procedurilor si reglementarilor fiscale, profesionalizarea urgenta a functionarilor publici, reducerea drastica a birocratiei si asigurarea predictibilitatii mediului fiscal, releva studiul EY G20 Entrepreneurship Barometer 2013 (Barometrul antreprenoriatului in tarile G20).
La capitolul educatie, antreprenorii considera ca formarea antreprenoriala trebuie inceputa cat mai devreme, din scoala generala chiar, si trebuie predata de antreprenori.
“Antreprenorii apreciaza ca imaginea antreprenorului in societatea si cultura romaneasca trebuie echilibrata prin comunicarea in media a succeselor si povestilor oamenilor de afaceri romani. Se genereaza, astfel, o schimbare de mentalitate nu numai publicului larg sau functionarilor cu care antreprenorii iau contact la nivelul institutiilor, ci mai ales celor care realizeaza politicile si masurile publice cu privire la mediul antreprenorial si care trebuie sa valorifice aportul valoros pe care antreprenorii au demonstrat ca il au pentru economiile din intreaga lume”, a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY Romania.
Conform studiului EY, la nivelul Uniunii Europene antreprenorii au generat 67% din noile locuri de munca, in 2012, fiind necesara o actiune a tarilor membre G20 pentru a stimula cresterea si crearea de locuri de munca.
Potrivit studiului, SUA, Australia, Canada, Coreea de Sud si Marea Britanie sunt cele mai prietenoase tari cu antreprenorii.
Barometrul ofera peste 40 de recomandari – cheie pentru guverne, antreprenori si corporatii pentru imbunatatirea conditiilor prin care antreprenoriatul poate stimula cresterea economica si crearea de locuri de munca.
[dropcap]P[/dropcap]e Daniela Niculescu am cunoscut-o pe vremea cand era bancher la sefia directiei IMM in cadrul Alpha Bank. Ea ne spunea atunci ce anume cauta o banca la antreprenorii finantabili. “Bancile vor sa vada daca exista piata. De asemenea, mai este nevoie de competitivitate. Observam ca ne este greu sa fim inovativi. Am avut de a face cu antreprenori care ziceau – am vazut si eu ca merge si am zis sa fac lucrul asta. M-am gandit sa copiez, dar nu este cea mai fericita alegere. O banca se mai uita la capacitatea de rambursare a firmei si o atentie trebuie acordata lichiditatii. O firma cu profit pe hartie si fara lichiditati nu poate exista. Mai trebuie facut si un plan de afaceri. Aceste lucruri au aratat in anii de criza care sunt problemele generale”.
Schimbare de roluri: ea a parasit banca pentru a deveni antreprenor. Dupa o experienta de 20 de ani in sistemul bancar, Daniela Niculescu pregateste, printre altele, lansarea unei scoli de antreprenoriat. Care sunt oportunitatile acestui business? Dintr-un studiu de monitorizare a studentilor care initiaza afaceri – studiu care a inceput in 2003 si continua si in prezent rezulta date dramatice, privind raportarea la modele antreprenoriale de succes: numai 7% dintre tinerii antreprenori identifica modele antreprenoriale pozitive; 27% nu identifica deloc modele pozitive in societate, au modele eronate‚ fals-pozitive sau nerealiste, iar 66% nu sunt interesati de modele si nici nu au notiunea de model, ca utilitate.
Mi-a placut comentariul Danielei cu privire la traditia antreprenoriala de la noi care poate si trebuie imbunatatita.
“Comunismul a lasat o prapastie: modelele antreprenoriale din perioada interbelica au murit, la propriu si sunt ingropate. Noua traditie antreprenoriala inca nu are atributele unei traditii adevarate, fiind foarte tanara. Cu alte cuvinte, daca vrem sa avem modele, ar fi bine sa incepem sa ni le facem singuri, pentru ca datele privind tinerii antreprenori la acest capitol sunt alarmante. “
Tot despre traditie in antreprenoriat vorbeste si Benoit Catel, presedintele Volksbank Romania, care a sintetizat o principala diferenta intre antreprenoriatul romanesc si cel francez. Al nostru nu are o istorie, pe cand in Franta exista o traditie lunga a industriasilor si antreprenorilor.
“Cand ceva este nou, cum este antreprenoriatul in Romania, se aduna oameni foarte talentati si foarte oportunisti in acelasi timp. Reputatia unui antreprenor francez se cladeste pe 2-3 generatii de business de familie, in timp ce in Romania nu se intampla asa”.
Am intrebat-o pe Daniela Niculescu care este definitia antreprenoriatului ce-i place cel mai mult. Ea ne ofera explicatia profesorului Howard Stevenson din cartea “Breakthrough Entrepreneurship” a lui Jon Burgstone si Bill Murphy, un titlu pe care orice antreprenor ar trebui sa-l citeasca: ”Entrepreneurship is the pursuit of opportunity beyond the resourcers you currently control”.
[dropcap]A[/dropcap]sistam in prezent la o revolutie a microafacerilor, un mod de a-ti construi o viata prospera printr-un business profitabil condus de obicei de o singura persoana cu un capital foarte redus.
Fie ca vorbim despre antreprenori sau despre simpli angajati, fiecare dintre noi avem un profil de intreprinzator. Antreprenorul roman a crescut in ultimii ani, s-a maturizat alaturi de alti intreprinzatori, astfel incat au aparut tot mai multe noi exemple de succes.
Daca pana acum patru-cinci ani erau scosi doi-trei oameni in fata tot timpul, intre timp au mai aparut noi oameni care activeaza in companiile lor si pe pietele internationale. Cu cat mai multi, cu atat mai bine! Au aparut evenimente si oportunitati de networking. In acelasi timp, se contureaza mai multe profiluri ale antreprenorului roman. Am identificat sapte tipuri antreprenoriale care nu se exclud si in care va puteti regasi acum sau in viitoarele actiuni pe cont propriu.
Visatorul. Este intreprinzatorul care stie ce vrea inca de la inceput, mai exact stie ce il motiveaza inainte sa lanseze un proiect pe cont propriu. Viseaza la lucruri concrete si palpabile. In urma cu doua decenii ani, cand a lansat Gecad Net, compania care a pus bazele actualului grup Gecad, Radu Georgescu visa la o vila cu piscina, precum vazuse in serialul Dallas. De-a lungul anilor a fost implicat in mai multe tranzactii in IT, prima a fost vanzarea in 2003 a tehnologiei RAV Antivirus catre Bill Gates, iar in ultimul timp este tot mai prezent in proiecte de antreprenoriat. “Visatorul” isi gaseste mai usor propriul drum in viata si identifica singur raspunsul la aceasta intrebare. Pentru unii “visatori”, poate fi mai bine sa continue businessul parintilor, pentru altii sa inceapa o afacere noua. Nu o sa vezi niciodata un visator care sa primeasca de-a gata banii pentru propriul business, o masina sau o casa, ci vor construi viata lor asa cum si alti antreprenori de succes si-au creat-o pe a lor si asa vor fi mult mai satisfacuti de ceea ce obtin ei.
Independentul. Antreprenorul autonom 100% este cel care crede ca majoritatea planurilor de afaceri nu valoreaza nici cat Excel-ul in care sunt scrise. Acesta considera planul de business o colectie de vorbe goale si apreciaza ca spatele unui servetel este suficient pentru a descrie strategia businessului propriu. “Independentul” manifesta continuu o mentalitate antreprenoriala, nu una de angajat. Daca nu ati ajuns inca la modul antreprenorial de gandire, o puteti face in timp ce veti pregati propriul plan de business. Doar ca “independentul”, adica cel care isi asuma statutul de sef si de coloana vertebrala a afacerii, detesta predictibilitatea si pregatirea fiecarui pas in parte, preferand mereu spatele unui un servetel in fata unor tabele in Excel.
Antreprenorul pro-esec. El incurajeaza greseala ca optiune, este optimist, adica face parte din cei 50% dintre antreprenori care sunt de parere ca societatea si cultura romaneasca este incurajatoare pentru ei, insa nu se gaseste in grupul celor care spun ca esecul este perceput ca o oportunitate de invatare (12%). Acest tip de antreprenor considera, potrivit Ernst&Young, ca esecul nu este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri si nici macar un indicator al lipsei competentelor. Mai mult, percepe antreprenoriatul prin raportarea la orice pericol posibil, argumentul esential fiind ca antreprenoriatul nu-i pentru oricine, astfel incat este impus sa va intelegeti bine aversiunea la risc chiar inainte de a incepe sa sperati ca va puteti arunca in afaceri. Antreprenorul pro-esec a invatat sa accepte insuccesul, l-a luat ca atare, ca ceva natural si firesc. A inteles pe propria piele ca inovatia ia nastere mai ales in organizatiile care isi asuma riscuri dupa ce si-a rafinat calitatea de a merge mai departe.
Antreprenorul din Generatia Net. Principala caracteristica a generatiei de fata, formata din tinerii care nu au mai mult de 30 de ani, este faptul ca ea e prima care a crescut digital. Scufundat in biti, acest tip de antreprenor percepe digitalul ca parte integranta a mediului sau natural. Asa cum reiese dintr-o cercetare publicata in cartea “Generatia Net”, intreprinzatorii digitali sunt mai inteligenti, mai rapizi si mai tolerant cu diversitatea decat predecesorii lor. In acelasi timp, sunt foarte preocupati de dreptate si de problemele cu care se confrunta societatea din care fac parte. Acesti tineri incep sa transforme toate institutiile vietii moderne. De la locul de munca la piata, de la politica la educatie si pana la familie, unitatea de baza a oricarei societati, ei “inlocuiesc o cultura a controlului cu o cultura a performantei”. Si Romania are reprezentanti ai acestui tip de antreprenori (Vladimir Oane, uberVU sau Emi Gal, Brainient): sunt tineri, au idei si au ales Internetul ca tribuna pentru a le face cunoscute. Intocmesc cu constiinciozitate planuri de afaceri, le pun in aplicare si le dezvolta in asteptarea profitului. In ultimii ani, “noul val” din Internetul romanesc a devenit tot mai galagios.
Familistul. Inainte de toate, antreprenorii cred in familiile lor. Chiar daca unele se destrama, familiile antreprenorilor formeaza una din temeliile succesului profesional. Mai ales in faza de inceput a afacerii, membrii familiei sunt cei mai apropiati suporteri ai unui antreprenor. Indreptarea catre cei apropiati a facut sa creeze multe business-uri de familie, inclusiv in Romania. Le cunoastem cu totii, sunt sute de afaceri de familie de succes, printre care se remarca Dedeman, Medlife sau FanCourier. Acestea au reusit sa aiba succes si in conditii vitrege, deoarece au o alta strategie fata de marile corporatii. Insa, avem si povesti cu oameni care isi incep singuri microafacerile, fara investitii, fara angajati, dar cu o idee bine definita despre ceea ce fac. Sa luam exemplul lui Carmen Pisica, care la 30 de ani a pariat, alaturi de sotul sau, pe o afacere in care piata de desfacere este destul de greu de castigat: o ferma de prepelite. Inainte de a investi intr-o ferma de prepelite Carmen Pisica lucra ca agent de vanzari, in timp ce sotul sau era angajat la un service auto din Braila. Au inceput sa creasca prepelite in urma cu trei ani din dorinta de a avea un venit suplimentar. Afacerea a inceput cu 70 de oua, puse la incubat, ulterior achizitionand in doua transe cate 500 de pui de o saptamana, din care la maturitate nu au mai ajuns decat 400 de femele. Investitia initiala a fost de aproximativ 1.000 de euro, suma alocata construirii unor maternitati de crestere, custi si rastele.
Carieristul cu vocatie. Acest antreprenor conduce o companie antreprenoriala de tip vocatie, construita in jurul unei pasiuni si prin aceasta companie intreprinzatorul a gasit un mod de a-si finanta si trai preocuparile placute. Cuvantul cheie nu e cresterea, nu e profitul ci e bucuria. Desigur ca nu se impotriveste nimeni cresterii sau profitului dar nu pentru asta a fost deschisa firma. Potrivit trainerului Octavian Pantis, specialist in time-management, compania construita pe anumite aptitudini poate evolua in timp in trei directii, iar una dintre ele este compania de tip cariera, daca exista o nevoie reala pentru serviciile companiei respective si daca antreprenorul preda fraiele in mainile unor manageri ambitiosi. Cele mai multe companii multinationale au fost, la origini, companii de tip vocatie, a unor oameni precum Thomas Edison, Bill Hewlett, Bill Gates, colonel Harland Sanders si multi altii. In Romania, spre exemplu, perioada 2004-2008 a cunoscut o explozie de companii antreprenoriale de tip cariera. Sa crestem, sa ne extindem, sa facem, sa ne miscam.
Antreprenorul designer. Spre deosebire de tipul mestesugar (care dezvolta ceva deja existent), intreprinzatorul de tip designer gandeste produsul sau serviciul avand consumatorul in centru. El construieste aceste lucruri pornind de la intrebarea daca acestea vin cu adevarat in intampinarea nevoilor clientilor sai. Indiferent insa de tipul de antreprenoriat pe care cineva il alege, trebuie sa aiba in vedere ca fara Internet nu va avea succes. In plus, viitorul antreprenor de tip designer isi depaseste barierele de limba, afacerile construindu-se acum la o scara globala. El nu mai poate face un business fara Internet, nici macar o covrigarie. Antreprenoriatul nu este numai despre bani, ci si despre ce pot sa fac eu mai bine, acel lucru unde eu am un avantaj fata de ceilalti, care este identitatea mea.