Dacă ar fi chemaţi la un referendum, tinerii europeni Marea Britanie, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia şi Spania nu ar vota pentru Brexit, Frexit, Grexit sau Polexit. Au încredere în democraţie, dar sunt sceptici faţă de partide politice şi instituţii, arată un studiu realizat de Fundaţia TUI (link). M-am bucurat să văd rezultatele studiului, dar și că se investește în astfel de cercetări. Este al doilea studiu de acest tip, peste 6.000 de tineri între 16 şi 26 de ani au fost chestionaţi online.
La întrebarea dacă ar vota pentru ieşirea ţării lor din UE, 71 la sută din tinerii europeni din aceste 7 ţări au răspuns negativ – o creştere de 10 puncte procentuale faţă de anul precedent, care poate fi explicată şi prin efectele Brexitului, consideră Marcus Spittler. Cercetătorul se ocupă de populism, democraţie şi tineret la Centrul pentru studii sociologice WZB de la Berlin şi se numără printre consultanţii implicaţi în realizarea studiului YouGov. “Tinerii au votat şi înainte împotriva Brexitului, iar acum ei văd cât de prost merg negocierile între UE şi Marea Britanie”. În plus, preşedintele Franţei Emmanuel Macron pare că joacă un rol important: “Are o viziune pro-europeană şi spune lucruri pozitive despre UE, altfel decât populiştii care sunt împotriva Uniunii Europene.”
Tinerii care au participat la sondaj văd uniunea în primul rând ca pe o alianţă economică (73 la sută), iar politica graniţelor deschise şi libertatea de a călători şi lucra oriunde în UE e doar pe locul doi (69 la sută), urmată de importanţa unei alianţe care garantează pacea în Europa (63 la sută).
Studiul reflectă că peste jumătate dintre tinerii chestionaţi (52 la sută) s-au identificat ca “europeni”, pe lângă naționalitatea lor, o creștere de 7 procente față de anul precedent, iar pentru doar 34 la sută contează exclusiv identitatea națională (faţă de 42 la sută în anul precedent).
În ciuda identificării cu Europa, doar 34 la sută dintre tineri au încredere în instituțiile UE, iar încrederea în sindicate, biserică și mass-media e și mai mică. La nivelul cel mai scăzut este încrederea în partidele politice.
Tinerii vor să vadă schimbări în ţările lor: doar 17 la sută consideră că sistemul politic funcţionează aşa cum ar trebui, în timp ce 45 la sută simt că e nevoie de reforme, iar 28 la sută cred că singura soluţie e o schimbare radicală.
58 la sută din cei chestionaţi spun că ei cred în democraţie, doar 6 la sută ar prefera alt sistem. Înclinaţia spre atitudini populiste reflectată de acest studiu a fost deosebit de mică în Germania (7 procente) şi cea mai pronunţată în Polonia (23 de procente). Studiul a identificat aceste înclinaţii pe baza opiniilor în trei domenii: elitele (“Aşa-zisele elite sunt diferite de popor”), preferinţa pentru o suveranitate “a poporului” (“Politicienii din parlament trebuie să facă ce vrea poporul”) şi credinţa în virtutea şi omogenitatea poporului (“Oamenii simpli împărtăşesc valori şi interese comune”).
Oare cum ar fi răspuns tinerii români în cadrul acestui studiu? Eu înclin să cred că la întrebarea dacă ar vota pentru ieșirea țării lor din UE, peste 80 la sută din tinerii români ar răspunde negativ. De asemenea, cred că mai mult de jumătate dintre tinerii români se identifică ca “europeni”, proporție care consideră, de asemenea, că singura soluție e o schimbare radicală.