Micro-agribusinessul in Romania: 7 cifre-cheie

Jul 16,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]A[/dropcap]gricultura reprezinta un domeniu tot mai tentant pentru actualii si viitori antreprenori, asa ca merita sa analizam cateva date din raportul privind sectorul IMM din Romania, realizat de catre Fundatia Post-Privatizare.

1. Numarul afacerilor in agricultura a avut una dintre cele mai ridicate rate de crestere, cu peste 20.700 de noi entitati infiintate in anul 2012. Cifra reprezinta 16.5% din numarul total de firme aparute, clasand sectorul pe locul al doilea dupa comert.

2. Agricultura a cunoscut o dinamica pozitiva in ultimii ani, crescand ca importanta pentru intreprinderile mici si mijlocii. Microintreprinderile si intreprinderile mici au contribuit semnificativ la cresterea totala de 2.9% inregistrata pentru perioada 2010-2011.

3. Pe fondul cresterii numarului de intreprinderi, a crescut numarul de angajati in 2011, inregistrand un plus de 2.4% fata de anul precedent.

4. Resursele naturale si initiativele de finantare de la bugetul de stat contribuie la atractivitatea sectorului. Pentru acesta, rata de absorbtie a fondurile europene este de 50%, aproximativ de trei ori mai mare decat media nationala.

5. In pofida cresterii vizibile pe parcursul crizei, ponderea cifrei de afaceri pentru sectorul agricol reprezinta doar o fractiune din volumul total, insumand 3.7%.

6. De asemenea, in ceea ce priveste aportul la crearea locurilor de munca, IMM-urile din agricultura angajeaza cei mai putini salariati dintre principalele sectoare de activitate, cu doar 3.3%.

7. Contributia acestora, insa, inregistreaza cifre promitatoare. Profitabilitatea unui angajat din acest domeniu este dubla fata de media nationala, cu o valoare de peste 25.000 de lei.

Rezultatele sectorului exemplifica potentialul neexploatat, care ar putea beneficia, in prima instanta, de fonduri suplimentare pentru dezvoltare, care vor fi disponibile in perioada de programare 2014-2020. Raportul Fundatiei Post-Privatizare a precedat raportul Comisiei prezidentiale pentru agricultura lansat la 1 iulie 2013 si este disponibil aici.

Featured

Antreprenoriat social: trei proiecte castigatoare la Your Choice, Your Project

Jul 16,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]U[/dropcap]niCredit Business Integrated Solutions si Fundatia UniCredit, in parteneriat cu NESsT, au selectat trei proiecte castigatoare in cadrul competitiei intreprinderilor sociale „Your Choice, Your Project” din acest an, sustinuta de grupul UniCredit.

Fiecare intreprindere sociala finalista va primi un sprijin financiar in valoare de 7.000 euro. Proiectele beneficiare sunt CAPDD – Pestera Meziad, MAI BINE Iasi – CUIB si Asociatia Gaspar, Baltasar si Melchior – Caravana Mestesugurilor.

Pestera Meziad este unul dintre cele mai vechi si mai cunoscute obiective turistice de pe teritoriul Romaniei si reprezinta una din cele mai interesante pesteri amenajate in scop turistic din carstul Muntilor Apuseni, avand statut de arie naturala protejata. Proiectul asigura angajarea a inca 3 persoane din comunitatea locala, dar impactul major va fi dat de faptul ca zona va fi vizitata de 15.000 – 20.000 de vizitatori anual, acestia fiind potentiali clienti pentru 25 de producatori si ofertanti de servicii locali. Intreprinderea sociala va genera indirect venituri pentru 3 intreprinderi sociale din Romania şi 12 mesteri populari din zona ale caror produse se preteaza vanzarii ca suveniruri in cadrul punctului de vanzare de la intrarea in pestera.

CUIB – Centrul Urban de Initiative Bune se doreste a fi primul spatiu de consum responsabil si consolidare comunitara din Romania, fiind o initiativa a Asociatiei Mai Bine. Proiectul asigura sprijin financiar pentru cel putin 20 de beneficiari (15 copii cu handicap sever, 5 persoane adulte cu handicap) care vor fi indrumate pentru realizarea de obiecte ce vor fi ulterior promovate si valorificate), iar minimum alte 20 de intreprinderi sociale isi vor vinde produsele in CUIB.

Caravana Mestesugurilor isi propune sa ofere ateliere de olarit, tesut, linogravura, fier forjat si in alte locuri decat la sediul asociatiei, prin achizitionarea unei remorci personalizate si utilarea acesteia. Veniturile astfel obtinute vor sustine consolidarea si extinderea Scolii Agatonia, scoala privata, fara taxa, din satul Piscu (36 km de Bucuresti) unde scoala publica a fost inchisa, ajutand si la generarea de venituri ocazionale pentru 6 mesteri din sat.

Antreprenoriat Featured

7 tipuri de antreprenori: tu ce spirit de initiativa ai?

Jul 15,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]A[/dropcap]sistam in prezent la o revolutie a microafacerilor, un mod de a-ti construi o viata prospera printr-un business profitabil condus de obicei de o singura persoana cu un capital foarte redus.

Fie ca vorbim despre antreprenori sau despre simpli angajati, fiecare dintre noi avem un profil de intreprinzator. Antreprenorul roman a crescut in ultimii ani, s-a maturizat alaturi de alti intreprinzatori, astfel incat au aparut tot mai multe noi exemple de succes.

Daca pana acum patru-cinci ani erau scosi doi-trei oameni in fata tot timpul, intre timp au mai aparut noi oameni care activeaza in companiile lor si pe pietele internationale. Cu cat mai multi, cu atat mai bine! Au aparut evenimente si oportunitati de networking. In acelasi timp, se contureaza mai multe profiluri ale antreprenorului roman. Am identificat sapte tipuri antreprenoriale care nu se exclud si in care va puteti regasi acum sau in viitoarele actiuni pe cont propriu.

Visatorul. Este intreprinzatorul care stie ce vrea inca de la inceput, mai exact stie ce il motiveaza inainte sa lanseze un proiect pe cont propriu. Viseaza la lucruri concrete si palpabile. In urma cu doua decenii ani, cand a lansat Gecad Net, compania care a pus bazele actualului grup Gecad, Radu Georgescu visa la o vila cu piscina, precum vazuse in serialul Dallas. De-a lungul anilor a fost implicat in mai multe tranzactii in IT, prima a fost vanzarea in 2003 a tehnologiei RAV Antivirus catre Bill Gates, iar in ultimul timp este tot mai prezent in proiecte de antreprenoriat. “Visatorul” isi gaseste mai usor propriul drum in viata si identifica singur raspunsul la aceasta intrebare. Pentru unii “visatori”, poate fi mai bine sa continue businessul parintilor, pentru altii sa inceapa o afacere noua. Nu o sa vezi niciodata un visator care sa primeasca de-a gata banii pentru propriul business, o masina sau o casa, ci vor construi viata lor asa cum si alti antreprenori de succes si-au creat-o pe a lor si asa vor fi mult mai satisfacuti de ceea ce obtin ei.

Independentul. Antreprenorul autonom 100% este cel care crede ca majoritatea planurilor de afaceri nu valoreaza nici cat Excel-ul in care sunt scrise. Acesta considera planul de business o colectie de vorbe goale si apreciaza ca spatele unui servetel este suficient pentru a descrie strategia businessului propriu. “Independentul” manifesta continuu o mentalitate antreprenoriala, nu una de angajat. Daca nu ati ajuns inca la modul antreprenorial de gandire, o puteti face in timp ce veti pregati propriul plan de business. Doar ca “independentul”, adica cel care isi asuma statutul de sef si de coloana vertebrala a afacerii, detesta predictibilitatea si pregatirea fiecarui pas in parte, preferand mereu spatele unui un servetel in fata unor tabele in Excel.

Antreprenorul pro-esec. El incurajeaza greseala ca optiune, este optimist, adica face parte din cei 50% dintre antreprenori care sunt de parere ca societatea si cultura romaneasca este incurajatoare pentru ei, insa nu se gaseste in grupul celor care spun ca esecul este perceput ca o oportunitate de invatare (12%). Acest tip de antreprenor considera, potrivit Ernst&Young, ca esecul nu este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri si nici macar un indicator al lipsei competentelor. Mai mult, percepe antreprenoriatul prin raportarea la orice pericol posibil, argumentul esential fiind ca antreprenoriatul nu-i pentru oricine, astfel incat este impus sa va intelegeti bine aversiunea la risc chiar inainte de a incepe sa sperati ca va puteti arunca in afaceri. Antreprenorul pro-esec a invatat sa accepte insuccesul, l-a luat ca atare, ca ceva natural si firesc. A inteles pe propria piele ca inovatia ia nastere mai ales in organizatiile care isi asuma riscuri dupa ce si-a rafinat calitatea de a merge mai departe.

Antreprenorul din Generatia Net. Principala caracteristica a generatiei de fata, formata din tinerii care nu au mai mult de 30 de ani, este faptul ca ea e prima care a crescut digital. Scufundat in biti, acest tip de antreprenor percepe digitalul ca parte integranta a mediului sau natural. Asa cum reiese dintr-o cercetare publicata in cartea “Generatia Net”, intreprinzatorii digitali sunt mai inteligenti, mai rapizi si mai tolerant cu diversitatea decat predecesorii lor. In acelasi timp, sunt foarte preocupati de dreptate si de problemele cu care se confrunta societatea din care fac parte. Acesti tineri incep sa transforme toate institutiile vietii moderne. De la locul de munca la piata, de la politica la educatie si pana la familie, unitatea de baza a oricarei societati, ei “inlocuiesc o cultura a controlului cu o cultura a performantei”. Si Romania are reprezentanti ai acestui tip de antreprenori (Vladimir Oane, uberVU sau Emi Gal, Brainient): sunt tineri, au idei si au ales Internetul ca tribuna pentru a le face cunoscute. Intocmesc cu constiinciozitate planuri de afaceri, le pun in aplicare si le dezvolta in asteptarea profitului. In ultimii ani, “noul val” din Internetul romanesc a devenit tot mai galagios.

Familistul. Inainte de toate, antreprenorii cred in familiile lor. Chiar daca unele se destrama, familiile antreprenorilor formeaza una din temeliile succesului profesional. Mai ales in faza de inceput a afacerii, membrii familiei sunt cei mai apropiati suporteri ai unui antreprenor. Indreptarea catre cei apropiati a facut sa creeze multe business-uri de familie, inclusiv in Romania. Le cunoastem cu totii, sunt sute de afaceri de familie de succes, printre care se remarca Dedeman, Medlife sau FanCourier. Acestea au reusit sa aiba succes si in conditii vitrege, deoarece au o alta strategie fata de marile corporatii. Insa, avem si povesti cu oameni care isi incep singuri microafacerile, fara investitii, fara angajati, dar cu o idee bine definita despre ceea ce fac. Sa luam exemplul lui Carmen Pisica, care la 30 de ani a pariat, alaturi de sotul sau, pe o afacere in care piata de desfacere este destul de greu de castigat: o ferma de prepelite. Inainte de a investi intr-o ferma de prepelite Carmen Pisica lucra ca agent de vanzari, in timp ce sotul sau era angajat la un service auto din Braila. Au inceput sa creasca prepelite in urma cu trei ani din dorinta de a avea un venit suplimentar. Afacerea a inceput cu 70 de oua, puse la incubat, ulterior achizitionand in doua transe cate 500 de pui de o saptamana, din care la maturitate nu au mai ajuns decat 400 de femele. Investitia initiala a fost de aproximativ 1.000 de euro, suma alocata construirii unor maternitati de crestere, custi si rastele.

Carieristul cu vocatie. Acest antreprenor conduce o companie antreprenoriala de tip vocatie, construita in jurul unei pasiuni si prin aceasta companie intreprinzatorul a gasit un mod de a-si finanta si trai preocuparile placute. Cuvantul cheie nu e cresterea, nu e profitul ci e bucuria. Desigur ca nu se impotriveste nimeni cresterii sau profitului dar nu pentru asta a fost deschisa firma. Potrivit trainerului Octavian Pantis, specialist in time-management, compania construita pe anumite aptitudini poate evolua in timp in trei directii, iar una dintre ele este compania de tip cariera, daca exista o nevoie reala pentru serviciile companiei respective si daca antreprenorul preda fraiele in mainile unor manageri ambitiosi. Cele mai multe companii multinationale au fost, la origini, companii de tip vocatie, a unor oameni precum Thomas Edison, Bill Hewlett, Bill Gates, colonel Harland Sanders si multi altii. In Romania, spre exemplu, perioada 2004-2008 a cunoscut o explozie de companii antreprenoriale de tip cariera. Sa crestem, sa ne extindem, sa facem, sa ne miscam.

Antreprenorul designer. Spre deosebire de tipul mestesugar (care dezvolta ceva deja existent), intreprinzatorul de tip designer gandeste produsul sau serviciul avand consumatorul in centru. El construieste aceste lucruri pornind de la intrebarea daca acestea vin cu adevarat in intampinarea nevoilor clientilor sai. Indiferent insa de tipul de antreprenoriat pe care cineva il alege, trebuie sa aiba in vedere ca fara Internet nu va avea succes. In plus, viitorul antreprenor de tip designer isi depaseste barierele de limba, afacerile construindu-se acum la o scara globala. El nu mai poate face un business fara Internet, nici macar o covrigarie. Antreprenoriatul nu este numai despre bani, ci si despre ce pot sa fac eu mai bine, acel lucru unde eu am un avantaj fata de ceilalti, care este identitatea mea.

Featured

WANTED: cat mai multe femei-antreprenor!

Jul 15,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]U[/dropcap]n nou infografic arata ca, desi contributia femeilor-antreprenor in economica americana este in crestere, acestea se confrunta cu bariere politice, sociale si economice in crearea de firme sanatoase. [Kauffman Foundation]

De asemenea, studiul EY – Global job creation arata ca 73% dintre femeile antreprenor au in plan sa isi mareasca numarul de angajati in acest an, fata de 69% dintre antreprenorii barbati. 78% din totalul antreprenorilor chestionati, atat barbati cat si femei, au declarat ca factorul determinant in privinta planurilor lor de angajare de personal pentru 2013 este cresterea productiei de bunuri si a furnizarii de servicii oferite de firmele lor.

Femeile antreprenor au mai multa incredere ca economia tarilor in care activeaza se indreapta intr-o directie buna – 88% fata de 71% dintre barbati. Acest optimism este foarte bine ilustrat de cazul celor 49 de antreprenori castigatori ai titlului World Entrepreneur Of The Year.

Comunicare Featured

DSK la CNN: cum isi reconstruieste imaginea de lider politic si economic

Jul 11,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]L[/dropcap]a doi ani dupa cazul Sofitel de la New York, Dominique Strauss-Kahn (DSK) devine un studiu de caz prin care o personalitate publica isi recastiga increderea. Interviul acordat CNN ieri seara, primul in engleza de cand fostul sef al FMI a demisionat din cadrul institutiei financiare, este elocvent in acest sens. Va recomand sa-l urmariti cap-coada pentru a intelege cum functioneaza procesul de recastigare a increderii de catre un personaj afectat de cea mai dura criza de imagine din cariera sa.

DSK, arestat de politie dupa ce la 14 mai 2011 o camerista guineeana angajata la hotelul Sofitel din New York l-a acuzat de viol, incearca sa-si reabiliteze imaginea publica prin ceea ce americanii numesc “Politica rehabilitation”, un proces de comunicare care incepe sa fie vizibil si in Romania prin intermediul unor actori politici ca Adrian Nastase sau Gigi Becali.

DSK are oameni buni de comunicare. Ei inteleg ca populatia (publicul) devine mult mai iertatoare, ca cetateanul acorda personalitatilor publice mult mai usor a doua sansa. Linia dintre faima si infamie este tot mai subtire. Dar ce face, de fapt, DSK prin intermediul interviului de la CNN? Ce tactici de comunicare aplica fostul sef al FMI?

1. In primul rand, arata ca nu se ascunde de media.

Dominique Strauss-Kahn s-a expus in ultimii doi in fata presei, inclusiv alaturi de noua sa iubita. Iata ca acum acorda postului american de televiziune CNN primul interviu in engleza, la Paris, de la demisia sa fortata in urma acuzatiilor de viol lansate impotriva lui.

2. Recunoaste fapta/actiunea care a declansat criza de imagine.

DSK: „I agree, I agree. So I made this mistake to believe that you could have a public life doing what you had to do in the public life and …. And that you can have a private life. And my mistake was certainly to believe that you can have these two things together without any connection between. It was wrong. It was wrong in the way you say because people are not expecting this kind of heterodox behavior from somebody having public responsibility.”

3. Comunica implementarea unui plan cu actiuni concrete de implicare sociala.

RQ: Finally, what are you gonna do next?

DSK: „I spent all my life trying to help my people in France to have a better life. It appears to me while I was working that I could do this at the global level. Again, I must be humble. I cannot change a lot of thing but I can help. And when I ‘m working for a country like South Sudan for instance, which is an new republic of 18 months old, that needs everything and that I’m doing it totally for free because I want to help them. I’m happy to see the government of South Sudan tell me “come to us and help us, we need you”.

4. Construieste o strategie de umanizare a personalitatii sale prin sinceritate. Recomandarile specialistilor in comunicare sunt ascultate de catre DSK si aplicate in interviul acordat CNN. El admite ca are “cu siguranta o problema” pentru ca nu a inteles ca ceea ce se asteapta de la un om politic de inalt nivel este diferit de ce poate face un om obisnuit.

DSK: „It was wrong. It was wrong in the way you say because people are not expecting this kind of heterodox behavior from somebody having public responsibility.

5. Completeaza toate actiunile de mai sus prin comunicarea expertizei sale in zona finaciara: ofera comentarii pertinante “de specialist” despre problemele sistemului bancar, analizeaza situatiile din Grecia si Cipru, comenteaza rolul FMI si mai ales da solutii pentru rezolvarea crizei din zona euro.

On Europe: “(It is) an army of lions led by sheep.”

On the banking system in Europe: “Sick. Very sick.”

On austerity and the first Greek bailout: “We argued for more growth…but with little success.”

Books Featured

Bun venit in antreprenoriat: Nimic de pierdut, totul de castigat

Jul 8,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]S[/dropcap]crisa intr-un ritm prompt si foarte pragmatic, “Nimic de pierdut, totul de castigat” este una dintre cele mai bune carti despre antreprenoriat publicate in Romania anul acesta, si, in acelasi timp, unul dintre ghidurile pe care te poti bizui atunci cand cauti ceva semnat de catre un antreprenor autentic.

Las la o parte paginile care, chipurile, ofera un model eficient de a atinge succesul si ma concentrez asupra continutului franc al cartii: capitolele in care autorul, antreprenorul in serie Ryan Blair, reuseste sa fie cinstit si sa explice cum trecutul lui nu este imaculat, astfel incat cititorii se simt mai relaxati in raport cu ideea de lansare a propriei afaceri, mai ales ca pot impartasi propriul set de experiente neplacute si sechele. In felul acesta se iveste prima recomandare a cartii: invatati de pe urma propriilor experiente! “Daca eu am putut s-o fac – pornind in viata ca un bataus de strada si sfarsind ca un cetatean linistit care se bucura de succes financiar -, atunci oricine poate”, asa cauta Ryan Blair sa se apropie de cititorii sai. Si reuseste, in opinia mea, mai cu seama in paginile in care prezinta, fara cuvinte ascunse, perspectiva mai putin stralucitoare de a demara propria afacere. Ce-mi place aici e ca antreprenorul-scriitor analizeaza spiritul intreprinzator din perspectiva celor care isi asuma riscuri. Concret, el ofera cititorilor o harta a antreprenoriatului de succes prin raportarea la orice pericol posibil: “trebuie sa aflati cat de mare este toleranta dumneavoastra la risc.” Argumentul esential al problemei este ca antreprenoriatul nu-i pentru oricine, astfel incat este impus sa va intelegeti bine aversiunea la risc chiar inainte de a incepe sa sperati ca va puteti arunca in afaceri.

Fara indoiala, subtitlul cartii, “Cum am ajuns, din delincvent, antreprenor multimilionar”, este tentant si iti arata ca orice e posibil prin actiuni antreprenoriale. Titlul secundar incearca, de fapt, sa ni-l descrie pe autorul cartii. Cu mult timp inainte sa devina antreprenor, Ryan Blair a fost “derbedeu cu un cazier de infractionalitate juvenila in spate, cu experienta de strada si cu o gramada de traume emotionale dupa ce am fost abuzat de tatal meu”. Prima sa companie, firma de suport IT 24/7 Tech, a fost fondata pe cand avea doar 21 de ani. In prezent, Blair, care intotdeauna a avut o personalitate impulsiva, este CEO-ul companiei ViSalus Sciences si un investitor activ in multe alte afaceri. El a creat, de asemenea, “Fundatia Nothing to Lose”, care urmareste sa-i ajute pe someri si pe cei care nu au slujbe demne de competentele lor profesionale sa-si insuseasca abilitati antreprenoriale. Va las sa descoperiti povestea si traseul americanului citind cartea, insa “firul rosu” care strabate intreg continutul acestui ghid este clar: nu exista nicio cale secreta prin care puteti evita munca, transpiratiile si sacrificiile necesare pentru a creste o afacere.

Cu hotarare va spun ca cel mai relevant capitol al cartii (de printat si de lipit pe oglinda oricarui antreprenor) este cel intitulat “Greseli de milioane de dolari”. Numele va poate duce cu gandul din nou la tot felul de recomandari generaliste pe care le gasesti in orice carte. Nu este deloc asa. Lectiile sunt dureroase, din experienta autorului, si probabil ca le veti face chiar daca le veti citi aici. Redau o singura greseala costisitoare din cele 13 lectii ale capitolului: “Nu va concentrati prea mult asupra concurentei!”. Pe scurt, povestea este despre cum Ryan Blair a alocat un milion de dolari pentru a incerca sa se razbune pe un concurent, sfarsind in cele din urma prin a plati scump efortul sau.

Idei mari din “Nimic de pierdut, totul de castigat”

• Daca vreti sa va bucurati de succes, trebuie sa va respectati intelegerile. Daca nu puteti onora o invoiala, faceti una noua si incercati sa o respectati.

• Niciodata sa nu pui o intrebare la care nu ai deja raspunsul. Omul de afaceri nu vrea sa fie prins cu garda jos in fata potentialilor clienti sau investitori.

• Daca sunteti interesati doar de ziua in care truda se va sfarsi, sa stiti ca nu veti ajunge nicicand acolo. Niciodata nu termini ceva; nu exista sfarsit, ci doar noi intreceri si noi inceputuri.

• Eforturile nu platesc chiria. “Cand un angajat imi spune cat de mult sau cat de greu se straduieste, de obicei raspund cu acest gand. Eu fac afaceri cu rezultate, nu cu eforturi. Rezultatele platesc chiria.”

• “Urasc planurile de afaceri.” Desi planurile de afaceri reusite necesita sute de ore de munca pentru a le crea, ele sfarsesc prin a fi rezumate pe spatele unui servetel.

• Mai intai sa vindeti si abia mai tarziu sa puneti intrebari. In asta consta oricum ratiunea tuturor celorlalte aspecte la care lucrati.

• Daca ii permitem fricii sa ne impiedice sa luam orice decizie de al carei rezultat suntem nesiguri, vom ramane blocati intr-o viata caracterizata de o inactivitate completa.

Cunostintele, aplicate:

Printr-un limbaj accesibil, Ryan Blair ofera prin “Nimic de pierdut, totul de castigat” cel mai util “bun venit” in lumea antreprenoriatului. Vorbeste in carte foarte frecvent despre inceputuri. Pentru exemplu, el explica modalitatea in care puteti convinge primii clienti prin integritatea de care dati dovada si prin eforturile dumneavoastra sustinute. “Prima zi a afacerii poate fi adesea terifianta, insa, daca nu aveti nimic de pierdut, o puteti gasi si extrem de antrenanta, de vreme ce deschideti larg usile unei noi afaceri si ale unei noi vieti.”

Cartea, dintr-o privire:

Titlu: “Nimic de pierdut, totul de castigat”
Autor: Ryan Blair
Editura: Publica
Colectia: Antreprenoriat
Traducator: Florin Sia
Lungime: 304 pagini
Pret: 46,55 lei

Antreprenoriat Featured

Ce vor antreprenorii de la viata

Jul 8,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]A[/dropcap]ntreprenorii considera ca este nevoie de 5 linii de actiune imperativa pentru a sustine activitatea lor, conform studiului EY – Avoiding a lost generation, in cadrul caruia au fost chestionati 1.500 de antreprenori din tarile G20, dintre care 1.000 nu implinisera 40 de ani:
1. Crearea si dezvoltarea mai multor alternative de finantare pentru antreprenori
2. Cresterea eforturilor de mentorat si a sprijinului din partea antreprenorilor cu experienta
3. O toleranta mai mare fata de esec din partea societatii
4. Stimulente foarte clar targetate
5. Reducerea birocratiei si a reglementarilor excesive.

Finantarea ramane cea mai importanta piedica pentru cei care vor sa isi deschida o afacere. 73% dintre antreprenorii care au raspuns chestionarului EY considera ca accesul la finantare ramane dificil in tara lor. Acest lucru este in mod special adevarat pentru companiile care vor sa propuna un nou produs sau serviciu. In acelasi timp, tinerii antreprenori simt nevoia unui ajutor mai concret in accesarea de finantare prin metode non-traditionale, precum crowdfunding-ul. Studiul a aratat ca 49% dintre antreprenori considera ca imbunatatirea accesului la finantarea prin platforme inovatoare va avea cel mai mare impact asupra accelerarii initiativelor antreprenoriale in urmatorii ani.

Antreprenoriat Featured Start-Up

Afacerile de familie >> patru proiecte care ajuta antreprenorii

Jul 6,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]D[/dropcap]aca nu ar fi existat, America ar fi trebuit inventata, pentru ca acolo afacerile de familie reprezinta o mare parte a companiilor active pe piata in prezent. Sa luam ca exemplu conglomeratul de afaceri familial Walmart. Longevitatea este trasatura fundamentala a gigantului Walmart, fara ca aceasta companie sa ramana prizoniera in trecut. Afacerile care au dainuit peste marile crize au inteles cel mai rapid ca inovatia continua este elementul crucial pentru a supravietui si a ramane competitiv intr-o lume globalizata.

Am vazut anul acesta mai multe initiative interesante care se adreseaza afacerilor de familie, businessuri care au o contributie semnificativa in economiile din intreaga lume.

I. Cea mai recenta initiativa apartine EY si se numeste Centrul global de Excelenta pentru Afacerile de Familie, o resursa online de know-how si expertiza. Proiectul ofera acces la informatii precum si la echipele de consultanti care sa ajute afacerile de familie sa isi creasca afacerile si sa le asigure succesul timp de generatii.

Centrul de excelenta pentru Afaceri de Familie asigura accesul la modelul de analiza dezvoltat de EY, numit „ADN-ul cresterii afacerilor de familie”. Modelul are un numar de arii de focus care sunt relevante pentru Afacerile de Familie, cum ar fi: administrarea capitalului, atragerea de talente, sustinerea cresterii si a profitabilitatii, administrarea riscurilor, pregatirea transferului catre generatia urmatoare de antreprenori si optimizarea fiscala.

„In Romania, afacerile de familie au prins avant in perioada interbelica, dar si-au intrerupt misiunea antreprenoriala mult prea devreme pentru a putea dezvolta o traditie in acest sens. Astazi, afacerile de familie reprezinta o mare parte a companiilor private din Romania. Daca cele mai multe sunt de mica anvergura, exista insa business-uri de familie care au luat amploare si s-au dezvoltat cu mare succes, devenind companii recunoscute la nivel national si international. In acest moment, vorbim deja despre o a doua generatie de antreprenori, care se pregateste sa preia afacerile de familie create in ultimii 20 de ani”, spune Bogdan Ion, country managing partner, EY Romania.

II. Un alt proiect relevant pentru antreprenorii romani este catedra PwC – Antreprenoriat si Afaceri de familie, prima de acest fel din tara, care a fost inaugurat la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Catedra va functiona in cadrul Departamentului de Business al Facultatii de Business si reprezinta un parteneriat amplu dintre PwC si Facultatea de Business.

Cei de la PwC au publicat, de asemenea, un studiu foarte fain (Family Business Survey Romania) care releva comportamentul antreprenorilor si al afacerilor de familie, doua entitati ce aduc stabilitate economiei si reprezinta un motor de crestere economica.

Potrivit studiului PwC, majoritatea proprietarilor de afaceri de familie din Romania mizeaza pe o crestere constanta a afacerilor si o dublare a exporturilor in urmatorii cinci ani, dar ar dori sprijin de la Guvern sub forma de facilitati fiscale, garantii sau imprumuturi de stat, pentru retehnologizare.

III. Campden FB Top 50 Global Family Business Leaders este, de asemenea, o resursa globala de analizat pentru cei interesati sa antreprenoriatul de familie. EY a realizat o analiza a afacerilor de familie cu care a colaborat de-a lungul timpului – 92% dintre ele fiind listate in Campden FB Top 50 Global Family Business Leaders – si a identificat 7 elemente care le definesc ADN-ul succesului.

Cele 7 elemente:
1) sustinerea constanta a cresterii si a profitabilitatii
2) managementul talentelor si retentia acestora pentru pregatirea urmatoarelor generatii de manageri
3) managementul capitalului
4) dezvoltarea unei culturi organizationale bazate pe responsabilitate
5) managementul atent echilibrat al riscului
6) structura de conducere cu viziune pe termen lung
7) managementul eficient al taxelor.

IV. O alta initiativa lansata anul acesta in Romania este Family Business Network Romania (FBN), care a organizat in luna mai, intr-un cadru privat, primul eveniment destinat exclusiv proprietarilor de afaceri de familie, in prezenta fondatorilor Gabriel Marin (Omnilogic), Radu Tudor (MB Telecom), Sorin Preda (Global Vision) si Florin Madar (Temad Co). Reteaua are ca scop stimularea antreprenorilor romani in constituirea si pastrarea afacerilor in familie si transferarea cu succes a acestora catre generatiile urmatoare. Potrivit FBN, 65% dintre companiile romanesti sunt afaceri de familie, o mare parte dintre ele fiind afaceri foarte mici.

Pe plan mondial, International Family Business Network este prezenta in circa 56 de tari si reuneste peste 5.600 de familii de top, care detin si controleaza afaceri de succes in Europa, America de Nord, Asia-Pacific si America Latina.

Divizia europeana, European Family Businesses, reprezinta peste un trilion de euro in cifra de afaceri consolidata, 9% din PIB-ul Uniunii Europene si peste 5 milioane de locuri de munca.

Antreprenoriat Books Economie Featured

Bicicletele si creativitatea antreprenoriala: care-i legatura?

Jul 2,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

[dropcap]C[/dropcap]unoasteti analogia lui Steve Jobs dintre biciclete si computere? Recunosc, mi-a ramas in minte compararea unui PC cu o bicicleta pentru mintea umana din prezentarea brandului Macintosh din 1980 (inregistrarea VIDEO, disponibila mai jos). Cu putina imaginatie, putem asemana antreprenoriatul cu mersul pe bicicleta prin intermediul unor sfaturi simple: utilizeaza casca de protectie (asigurari, plan de business), semnalizeaza mereu (comunica cu angajatii&stake-holderii, casca ochii (vigilenta antreprenoriala), fii vizibil(a) (marketing), ia-ti o zi libera (echilibru intre business si viata personala), dar gasim oare elemente comune intre ciclism si actiunea antreprenoriala, privita din punct de vede economic? Eu am identificat doua idei scurte, de analizat si de pastrat mai ales ca tocmai ce a inceput editia cu numarul 100 din Turul Frantei, o competitie draga mie pe care o urmaresc de vreo 15 ani, desi se departeaza tot mai mult de sport si se transforma intr-o afacere medicala.

1. Relatia dintre infrastructura pentru biciclete si autoritatile locale care se impotmoleste in crearea unor trasee sigure pentru biciclisti (vezi esecul pistelor de pe trotuar ori lipsa unei zone speciale pe carosabil) seamana cu imposibilitatea unui minister (spre exemplu, cel pentru IMM-uri ori Ministerul de Finante) sa organizeze mediul privat din cauza lipsei de informatie. Este gresit sa-i ceri orbului sa vrea sa-l ghideze pe cel care vede foarte bine. Pe scurt, un primar nu poate lua decizii sanatoase pentru iubitorii sportului pe doua roti intrucat este evident ca birocratul are in minte doar bunastarea sociala imaginara.

La fel e si cu antreprenoriatul. Asa cum ne povestesc intreprinzatorii si dupa cum ne explica teoria economica sanatoasa (ma refer la Scoala austriaca, in mod evident), orice act antreprenorial implica producerea unei noi informatii sau cunoasteri. Mai departe, absenta restrictiilor institutionale sau legale asupra exercitarii functiei antreprenoriale este absolut necesara pentru ca fiecare individ sa-si materializeze “zestrea” de intreprinzator. Ciclismul, fie ca vorbim despre cel facut din pasiune ori despre o competitie importanta ca Turul Frantei, este asemenea procesului de piata: se deruleaza in virtutea obiectivelor participantilor la piata.

2. Al doilea exemplu se refera la cunoasterea tacita, explicata excelent de economistul Jesus Huerta de Soto in cartea “Scoala austriaca – Piata si creativitatea antreprenoriala”. Astfel, cunoasterea practica, de tip tacit, se refera la faptul ca actorul stie cum sa efectueze anumite actiuni (know-how), insa nu cunoaste elementele sau partile componente a ceea ce face, indiferent daca acestea sunt adevarate sau false (know-that). Sa luam exemplul celui care se straduieste sa urce pe bicicleta, scrie profesorul de Soto. El se straduieste “sa isi mentina echilibrul miscand ghidonul atunci cand simte ca se prabuseste si producand astfel o forta centrifuga ce tinde sa mentina bicicleta in echilibru, si toate aceastea fara ca vreun biciclist sa cunoasca principiile fizice pe fundamentul carora si-a dezvoltat abilitatea si fara sa fie constient de ele.” In schimb, biciclistul isi foloseste ”simtul echilibrului” care ii indica modul in care trebuie sa se comporte in orice moment pentru a nu cadea.

Asadar, viitorul biciclist, asemenea antreprenorului aflat la inceput de drum, nu invata un ansamblu de norme obiective de tip stiintific care sa-i permita efectuarea miscarilor necesare ca rezultat al aplicarii unei serii de ormule de fizica matematica. De fapt, procesul de invatare consta, mai degraba, in achizitia unor obiceiuri practice de conduita.

Antreprenoriat Featured Start-Up

Cine este antreprenorul? Q&A cu un sarb, un slovac, un turc si un polonez

Jun 30,2013 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

In Monte Carlo, la competitia internationala Ernst&Young dedicata antreprenorilor – World Entrepreneur Of The Year – am vorbit si cu cei mai tari antreprenori din Serbia, Slovacia, Turcia si Polonia. Desi am avut oportunitatea sa-i intervievez pe oricare dintre cei 49 de finalisti din 47 de tari, am vrut sa-i cunosc pe antreprenorii din tarile vecine. Pe langa orientarea catre pietele externe, o trasatura particulara care m-a surprins in mod placut, am incercat sa aflu ce inseamna pentru ei sa fii …antreprenor.

Darko Budec, Antreprenorul Anului in Serbia

“Antreprenorul este persoana care gandeste intr-un mod diferit si care este foarte consecvent pentru atingerea ambitiilor sale de business.”

Darko Budeč, din Serbia, este inginer electronist pasionat de design interior. In 1992 el a combinat pasiunile sale si a creat o companie care produce corpuri de iluminat si ofera solutii de iluminat. Buck, compania pe care a fondat-o, creeaza solutii de iluminat eficiente energetic care sunt vandute in 26 de tari.

Mare dreptate au cei care spun ca antreprenorii sunt incapatanati in sens pozitiv. 🙂 Darko Budeč: “Am intalnit 10 antreprenori din Serbia unul mai bun decat celalalt. Ei sunt un model in afaceri pentru mine. In rest, nu am antreprenori preferati. Sunt concentrat pe activitatea mea, imi place ce fac si nu am timp sa ma raportez la marii antreprenori din strainatate.”

Vladimir Levarsky, Antreprenorul Anului in Slovacia

“In primul rand, un antreprenor de succes trebuie sa aiba un spirit personal caracterizat prin energie si viziune. In al doilea rand, este esentiala echipa din jurul sau.”

In 1995, fostul profesor de matematica Vladimír Levársky a fondat Lighting Company OMS, o firma cu sase angajati si cu o investitie initiala de doar 17.000 de euro. Astazi, OMS este unul dintre marile nume din industria produselor de iluminat. Compania produce corpuri de iluminat interior si exterior, iar clientii companiei sunt banci, hoteluri, spitale, birouri si stadioane. OMS are mai mult de 1.050 de angajati, cu venituri anuale de aproximativ 73 milioane de euro. Aproximativ 98% din produsele companiei sunt exportate. De asemenea, Vladimír Levársky este patronul echipei de fotbal FK Senica, care joaca in prima liga slovaca.

V-am spus ca antreprenorii sunt ambitiosi, da? 🙂 Vladimír Levársky: “Nu am antreprenori preferati, desi i-am citit pe toti. Spre exemplu, nu am citit biografia lui Steve Jobs, ci doar articole despre practicile sale de business. Prefer sa merg pe drumul meu decat sa am modele in business.”

Sukru Bozluolcay, Antreprenorul Anului in Turcia

“Antreprenorii trebuie sa fie mandri de realizarile profesionale, sa nu fie timizi cu rezultatele lor si sa vorbeasca deschis despre acestea. Cunosc multi antreprenori de succes in Romania, inclusiv in industria de servicii medicale.”

Sükrü Bozluolçay, antreprenorul anului in Turcia, este fondatorul Bozlu Holding, un grup de 18 de companii din industria serviciilor medicale, cum ar fi analize de laborator, electronica medicala, medicina nucleara si radioterapie. Grupul are, de asemenea, propriile clinicile de oncologie. Veniturile grupului Bozlu se ridica la 120 milioane astazi de dolari.

Ewald Raben, Antreprenorul Anului in Polonia

“Antreprenorul este persoana care gaseste noi oportunitati in domeniul sau de activitate si care are mereu raspuns la intrebarea Incotro se indreapta industria mea? Cea mai importanta provocare pentru antreprenorii polonezi se rezuma in prezent la modalitatile prin care isi poate creste afacerea in piete noi. Acesta este cel mai actual subiect din comunitatea antreprenorilor din Polonia.”

Ewald Raben a deschis o filiala a companiei sale de familie cu sediul in Olanda, in Polonia, in 1991, cu doar 12 de angajati. Compania a devenit astazi o multinationala in logistica, cu 4.500 de angajati doar in Polonia si 8.000 care lucreaza in 10 tari din Europa. Veniturile Raben Group au crescut de la 5 milioane de euro in 1991 la aproape un miliard in 2012.

Ca sa fie clar: antreprenorii sunt ambitiosi, inclusiv cei din Polonia. 🙂 “Suntem o afacere de familie si nu vrem sa mergem pe bursa. Nu am un antrepreprenor care sa-mi fie model, dar imi place Jack Welch, fondatorul Generali Electric.”

1 … 29 30 31 32 33 … 39

Category : Featured