Category : Antreprenoriat

Antreprenoriat Featured

Ce am invatat de la antreprenorul Florentin Tuca: despre fericire si oportunitatile din viata

Recunosc, sunt norocos: ca jurnalist, am ocazia sa cunosc constant antreprenori interesanti. Asa ca voi scrie pe blog insemnari scurte pe ideea “Ce am invatat”, un feature pe care il citesc cu placere in revista Esquire.

Incep cu Florentin Tuca, managing partner al Tuca Zbarcea & Asociatii, pe care l-am in intervievat aici: Pranz cu avocatul anului 2012: rapidul studentiei din Grozavesti a devenit TGV. Destinatia finala?.

Doua lucruri simple sunt de invatat, din punctul meu de vedere.

 1. Primul are legatura cu fericirea. I-am daruit intervievatului meu o carte de suflet, de (re)citit: “Jurnalul Fericirii”, de Nicolae Steinhardt. Apoi am discutat, pe scurt, despre carte si despre ce inseamna fericirea pentru Florentin Tuca, unul dintre cei mai bine platiti oameni din Romania.

Florentin Tuca: Nicolae Steinhardt si-a gasit fericirea intr-un univers concentrationar al puscariei. El a fost initiat si botezat in acel univers. A avut revelatia crestinarii si a regasirii in IIsus Hristos. Este greu sa spui ce e fericirea. Imi pare rau pentru felul prozaic in care o descriu: fericirea o asociez foarte mult cu starea de dimineata, in care te trezesti dupa ce visezi frumos sau ai cosmaruri. Prima reactie a diminetii este expresia starii tale.

 

Fericirea in copilarie. “Eram foarte fericit, am copilarit la tara, dormeam mult, ma trezeam la 10. Vacantele de vara erau superbe la tara, ma duceam la fierarie. Strabunicul meu era fierar, apoi citeam, seara ma duceam la fotbal cu baietii.”

Si apoi? “In liceu a fost cam greu. Am facut liceu de fete. Dintr-un anumit punct de vedere era frumos, fara sa intru in detalii. Din alte puncte de vedere, a fost greu: am prins ani urati ai comunismului, 87’-88’. Erau ani de intuneric la propriu si la figurat. Nu imi aduc aminte cu bucurie de acei ani.

“Imi amintesc de prima dimineata din armata. Mi s-a parut ca imi cade cerul in cap: Noua luni de acum incolo trebuie sa stau in armata. Mai mare nenorocire nici ca exista. Dar apoi mi-am dat seama ca e foarte frumos. Acum diminetile sunt albe, negre, gri, mai vorbim la pensie…”

 

2. Al doilea lucru de invatat este iarasi simplu si este legat cu recunoasterea oportunitatilor pe care la ai in viata.

 

“Un student foarte bun la drept (si avem multe exemple in firma noastra) nu poate urca la fel de repede ca noi. Un avocat tanar arde etapele foarte greu, desi este mai bun decat noi, scolit si el dupa ‘89, masterand al universitatilor din strainatate. Avem un coleg extraordinar, Dan Cristea, foarte bun intr-ale dreptului. E campion mondial la dezbatere, dar el nu este managing partner, ci un avocat colaborator foarte bun care arde etapele greu.”

Jurnalistul american Malcolm Gladwell a demonstrat in cartea “Exceptionalii”, prin studii de caz si exemple diverse, ca nu e suficient sa fii cel mai destept pentru a reusi, ca succesul nu inseamna doar suma deciziilor si eforturilor pe care le facem. Exceptionali sunt si cei carora li s-au oferit oportunitati. De exemplu, pentru Florentin Tuca a fost vorba de un context favorabil. A fost membru al unei generatii care a prins un moment formidabil: generatiile mai batrane se scolisera sub Ceausescu, iar cele mai tinere nu au mai avut aceleasi oportunitati.

Read More
Antreprenoriat Books Featured

Ghid practic de antreprenoriat: prefata cartii

Am contribuit cu placere la pregatirea Ghidului Practic pentru Antreprenori, o carte despre antreprenoriat scrisa colectiv de oameni de afaceri din Romania, membri ai comunitatii Romanian Business Leaders.

Public prefata cartii in randurile de mai jos.

 Aceasta carte este rezultatul unui demers lung si de echipa. A inceput in luna aprilie 2012 si este buna de citit la finalul anului. Ai in mana un ghid de antreprenoriat scris intr-un limbaj colocvial si usor de citit, care te surprinde prin concretetea informatiilor si a sfaturilor creionate de antreprenorii si managerii din Fundatia Romanian Business Leaders. 

 

In esenta, ghidul este un proiect antreprenorial (a inceput de la zero, a fost dezvoltat pe baza unui plan bine definit si are obiective masurabile). Nu stiu cum o sa primeasca un astfel de ghid un antreprenor cu cativa ani de experienta, dar imi e clar ca tie, viitor intreprinzator, o sa-ti fie utila. Iti va placea. Capitolele sunt valoroase prin continutul lor, experientele autorilor ghidului sunt relevante, iar scriitura te prinde.

„Ghidul de antreprenoriat” publicat de Fundatia Romanian Business Leaders, o carte care se adreseaza intreprinzatorilor aspiranti si liderilor afacerilor de maine, este impulsul editorial de care ai nevoie pentru a incepe un proiect antreprenorial.

Ca jurnalist de business, ma simt bine in preajma antreprenorilor cu care interactionez si despre care scriu zilnic si imi face placere sa vorbesc despre ei. De ce? In primul rand, pentru ca antreprenorii creeaza businessuri, genereaza locuri de munca. Un antreprenor este un mijlocitor intre capital si forta de munca. In al doilea rand, pentru ca intreprinzatorii au o imagine proasta in Romania. Sunt atat de multi antreprenori de valoare care nu ies in fata. Daca te duci in Statele Unite ale Americii si spui ca esti antreprenor, vei fi privit bine. Aici lucrurile nu stau (inca) asa. In al treilea rand, acestia sunt ignorati de guvernanti. In al patrulea rand, o economie care se bazeaza preponderent pe afacerile mici face fata mai usor socurilor externe. Al cincilea argument este ca avem nevoie de alte modele.

Ce si cum s-a intamplat sa avem acest ghid posibil? O organizatie formata exclusiv din oameni din mediul privat – Fundatia Romanian Business Leaders – si-a propus sa creeze o platforma de actiune pentru lideri autentici si initiative concrete. Primul pas a fost facut: ghidul de antreprenoriat pe care il ai in mana.

Cum au reusit antreprenorii si managerii, autorii acestui ghid, sa ajunga la acest produs editorial? Prin acea capacitate intelectuala care diferentiaza omul de animale: cooperarea, pe baza unor sentimente de simpatie si prietenie, precum si un sentiment de apartenenta la o comunitate. Economistul Ludwig von Mises spune in „Actiunea umana”  ca nu trebuie sa uitam niciodata ca “trasatura caracteristica a societatii umane este cooperarea deliberata; societatea este un rezultat al actiunii umane, al urmaririi constiente a atingerii unor scopuri”. Tot de la Mises aflam ceea ce, cu siguranta, oamenii din business cunosc si au concretizat in exercitiul scrierii „Ghidului de antreprenoriat”: experienta il invata pe om ca actiunea in cooperare este mai eficienta si mai productiva decat actiunea izolata a indivizilor auto-suficienti.

Le suntem recunoscatori tuturor celor de mai jos. Toti ne-au pus la indemana cu darnicie o parte din timpul lor: Daniela Cretu, John Maxwell Team, Felix Daniliuc, Raiffeisen Leasing, Radu Manolescu, KM Trust, Mihail Marcu, MedLife, Robert Maxim, Ensight Management Consulting, Felix Patrascanu, Fan Courier, Luminita Roman, AIMS Human Capital, Nicoleta Stoian, Vitafoam si colaboratorilor Ina Badarau, Beatrice Galatanu, AIMS Human Capital, Flavia Matei, Ensight Management Consulting, Sanziana Oghina, Dorin Preda si Sorin Tranca, Friends Advertising.

Claudiu Vrinceanu, redactor-sef Wall-Street.ro

 

 

 

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

Cartolina mea preferata e despre initiativa privata

In conditiile in care oportunitatile anului 2013 au ca sursa exclusiv mediul privat si principalele amenintari la adresa stabilitatii macroeconomice depind de o posibila continuare a instabilitatii politice, va propun sa ne uitam mai ales la nevoile mediului de business.

Spre exemplu, Fundatia Romanian Business Leaders (RBLS) – entitate al carei membru sunt cu mare placere, a dezvoltat in ultimul an o platforma de actiune pentru initiative concrete, iar saptamana trecuta a propus mai multe teme pentru agenda viitorului guvern. Gasim in editorialul publicat astazi doar cateva idei relevante, scrise pe cartoline care ar trebui sa ajunga pe masa viitorilor guvernanti.

Cartolina mea preferata este cea mai de sus. Contine o singura dorinta simpla si se refera la soarta initiativei private. Nu stiu cine a scris-o, dar sigur e antreprenor sau manager si are zeci, poate chiar sute, de angajati.

AGENDA ROMANIA: BusinessMetru optimist

Saptamana trecuta, 80 dintre acesti oameni din business s-au reunit la Masa Rotunda AGENDA ROMANIA, cu scopul de stabili temele celei de a doua editii Romanian Business Leaders Summit, care va avea loc in 7-8 februarie 2013, in Bucuresti.

In ciuda previziunilor macroeconomice rezervate pentru anul viitor, ei spera intr-o usoara crestere a cifrei de afaceri, a numarului de angajati si a nivelului salariilor in 2013, potrivit celei de a patra editii a BusinessMetrului Romanian Business Leaders – sesiune de vot live desfasurata in cadrul evenimentelor Romanian Business Leaders.

Cresterile asteptate de participantii la eveniment depind, insa, de masurile pe care viitorul Guvern le va adopta cu prioritate, de incetarea actiunilor populiste si a fortarilor de nota politica, precum si de inceperea unui dialog autentic cu sectorul privat. De asemenea, membrii Romanian Business Leaders incurajeaza viitorul Guvern sa lucreze cu prioritate la transparenta deciziilor, la eliminarea coruptiei generalizate, la modernizarea sistemului educativ si la un sprijin programatic pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale in Romania.

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Ahmed Hassan, Deloitte, despre antreprenori: Ei formeaza coloana vertebrala a unei economii

In cadrul primului interviu din .ro al lui Ahmed Hassan, in calitate de country leader Deloitte pentru Romania si Moldova, am discutat si despre antreprenoriat.

I-am propus chiar si o gluma despre contabili si antreprenorii mici. “Stiti care sunt clientii preferati mereu de contabili? Firmele mici”. Nu-mi dau seama daca anecdota e plina de haz pentru Ahmed Hassan, insa el imi replica rapid ca raspunsul intrebarii de mai sus are legaturi clare cu activitatea Deloitte. Spre exemplu, Deloitte recompenseaza prin proiectul CE Technology Fast 50 2012 companiile de tehnologie care se afirma rapid . “Incurajam firmele mici si mijlocii, iar cel mai bun moment pentru sprijin este atunci cand acestea sunt asemenea gazelelor, cu potential de crestere. Uitati-va ce vedem la tarile care o duc bine din punct de vedere economic: firmele mici si mijlocii formeaza coloana vertebrala a unei economii.”

Alte idei mici despre antreprenoriat:

 “Este obligatoriu pentru guvernanti sa accepte o reorganizare profunda – operationala si financiara – , in randul companiilor de stat si sa urmeze exemplul antreprenorilor si al companiilor private care s-au descurcat mai bine in criza.”

 

“M-am gandit de multe ori sa devin antreprenor si cred ca voi face acest pas la un anumit moment in cariera. Mi-as dori sa ajut o idee sa creasca, iar acesta este un obiectiv personal. Cel mai probabil se va intampla dupa ce ma voi retrage de la Deloitte. Dar nu la pensie, caci atunci doar voi citi ziarele”.

 

“A evolua pana la pozitia de partener Deloitte e ca si cum ai deveni antreprenor”. Ahmed Hassan a avut mereu optiunea sa devina CFO de multinationala, insa aceasta varianta nu a fost o tentatie suficient de atragatoare: in opinia sa, functia de director financiar presupune un job mai limitat, cu mai putine perspective decat cea de consultant. “Aici am mai multi clienti, totul seamana cu antreprenoriatul”.

Read More
Antreprenoriat Books Featured

Musai List – Si antreprenorii sunt procrastinatori. De ce?

[dropcap]Ne[/dropcap] traim viata in intervale de timp bine definite: secunde, minute, zile, ani. Fiecare clipa trecuta aduce cu sine provocarea celei care urmeaza, iar rolul nostru este de a decide cum alegem sa petrecem timpul pe care-l avem la dispozitie.

 Octavian Pantis, unul dintre cei mai apreciati traineri din Romania si specialist cu o experienta de peste 15 ani in time management, ne pune pe ganduri cu privire la modul in care ne administram atat timpul de la birou, cat si cel pe care-l petrecem alaturi de cei dragi sau angrenati in activitati care ne fac placere.

Scrisa intr-un stil alert si extrem de concis, Musai List este cartea care te invata, ca antreprenor, cum sa obtii mai mult din cea mai importanta resursa pe care o ai la dispozitie – timpul, cum sa muncesti mai inteligent si mai cu folos si, nu in ultimul rand, cum sa traim o viata relaxata si plina de bucurii

Octavian Pantis, TMI, intr-un scurt interviu publicat pe Wall-Street.ro: “Antreprenorii sunt procrastinatori pentru ca sunt si ei tot oameni. Avem cu totii in noi instinctul de a ne feri de ce e greu sau incomod, de a evita disconfortul pe care o sarcina dificila ni l-ar cere acum. Ce-am observat in timp este ca daca e sa gasesti un grup de oameni care nu amana lucrurile, ei nu sunt un grup de genul managerii, finantistii, tinerii, inginerii, antreprenorii, milionarii, moldovenii sau introvertii. Cei care nu amana sunt cei care au scopuri clare, scopuri pentru care au un motiv serios sa treaca la treaba.”

De exemplu, multi oameni zic “as vrea sa am suma X in cont” sau “as vrea sa invat franceza”. Dar cand ii intrebi de ce vor scopul respectiv, raspunsul nu e foarte puternic, nu e unul care sa te arunce din pat dimineata ca un arc. Atunci cand n-ai ce pune pe masa si nevoia de bani e evidenta, prioritizarea e un exercitiu usor iar amanarea sarcinilor importante e de neconceput. Oameni cu scopuri puternice gasim printre toate categoriile de mai sus. Poate si antreprenorii au avut o perioada de acest fel, poate la inceput de drum, poate in iarna 2008/2009, dar pe masura ce lucrurile se aseaza, pe masura ce pericolele devin mai putin fioroase iar oportunitatile mai putin atractive, valorificarea timpului e mai putin productiva.

Care este scuza pe care ai intalnit-o cel mai des la antreprenori pentru amanarea lucrurilor?

“Am multe pe cap, trebuie sa ma ocup personal de totul, cei din jur inca nu sunt pregatiti, ei sunt buni executanti dar nu ma pot baza pe deciziile lor”.

Au antreprenorii mai multe dezamagiri decat managerii de multinationale, de exemplu?

Managerii din multinationale, chiar daca au un spatiu de manevra rezonabil, lucreaza totusi intr-un cadru organizat, cu mai multe perechi de ochi care se uita pe fiecare document. Un antreprenor cu o firma de 2 milioane de euro in fiecare din ultimii 3 ani isi poate propune sa ajunga la venituri de 10 milioane intr-un an. Daca nu-i iese, probabil va fi dezamagit. Unui director de divizie de multinationala insa, in aceleasi conditii, nu-i aproba nimeni tinta de 10 milioane si resursele pe care ar vrea sa le cheltuie. Poate ii aproba 2,5 milioane sau 3, daca are vreo idee intr-adevar extraordinara. Astfel ca spatiul de disconfort emotional al managerului va fi si el mai mic.

Read More
Antreprenoriat Featured

Arta iubirii si antreprenoriatul: care este legatura?

[dropcap]C[/dropcap]ititorului care a lecturat inainte cartea „Arta de a iubi” ii sunt familiare ideile de mai jos, insa probabil ca il va suprinde felul in care sunt puse intr-o lumina comparativa cu starea de spirit a oamenilor care vor sa schimbe viitorul: antreprenoriatul.

Este oare antreprenoriatul o arta? Foarte multi intreprinzatori de succes spun ca este si ca implica efort si cunoastere. Ori este doar o senzatie placuta pe care o experimentezi daca ai sansa sau un context favorabil? La fel ca tanjirea dupa iubire, multi oameni considera antreprenoriatul important, un scop in sine, insa putini se gandesc ca ar putea avea ceva de invatat despre ce inseamna sa fii antreprenor. Cum ne multumim sa urmarim filme ori piese de teatru despre povesti de dragoste, asa ne rezumam doar la a citi si invidia reusitele celor care au intrat in antreprenoriat si au avut succes.

In urma cu cativa ani am descoperit cartea „Arta de a iubi”, scrisa de Erich Fromm. Lucrarea nu reprezinta un ghid superficial despre dragoste, ci o lucrare psihologica si filosofica respectata inca de la aparitia ei, din urma cu 60 ani. Imi amintesc ideile din carte de fiecare data cand invitatii emisiunii Start-Up Wall-Street explica ascultatorilor de ce antreprenoriatul este o arta. Cum multi dintre voi ati sarbatorit zilele acestea Valentine’s Day ori Dragobetele, ar fi utila o paralela intre arta antreprenoriatului si practica iubirii, cu ajutorul lui Erich Fromm, desigur.

De multe ori auzim ca antreprenoriatul este o atitudine, la fel cum iubirea nu inseamna doar o relatie cu o anumita persoana, ci tot „o atitudine, o orientare a caracterului”, care determina modul de corelare a unei persoane cu lumea in intregul ei, nu doar cu un obiect al iubirii. La fel cum avem intraprenoriat, antreprenoriat economic, social, politic, netantreprenoriat, se intampla sa traim mai multe tipuri de iubire, in functie de natura obiectului iubit: frateasca, materna, erotica, de sine ori de Dumnezeu.

Sa ducem ideea de atitudine un pic mai departe, catre un lucru mai concret. Iubirea este o activitate, nu o stare pasiva. Ceea ce vreau sa spun este ca, in mod general, caracterul activ al iubirii se bazeaza pe ideea ca a iubi inseamna in primul rand a da, si nu a primi. Ce inseamna a da in iubire are o semnificatie diferita pentru fiecare dintre voi, insa din perspectiva economica intalnim o activitate capabila de actul daruiririi: antreprenoriatul social, care consta in construirea unor afaceri etice, durabile, cu un impact social pozitiv.

Am observat ca multi antreprenori wanna-be cauta retete de tipul „cum sa devin antreprenor”. Isi pun intrebari clasice de genul „in ce domeniu sa investesc ca tanar antreprenor?”. Multi dintre ei raman profund dezamagiti dupa ce primesc raspunsuri generale. Asa o fi si cu iubirea, ca in antreprenoriat: e o traire personala, pe care nimeni nu o poate avea decat prin sine insusi si pentru sine insusi, cum spunea Fromm. Totusi, putem dezbate reperele care stau la baza practicii iubirii sau caile de abordare a antreprenoriatului, care pot fi utile in invatarea artei de a iubi ori de a deveni intreprinzator – evident, doar in cazul in care am scapat de dorinta de a primi „retete”.

Ma gandesc sa spun, mai bine, cate ceva despre cerintele generale ale oricarei arte, fie ca vorbim despre cea a iubirii ori a antreprenoriatului. In primul rand, avem nevoie de disciplina. Fromm spune ca „nu voi fi niciodata bun intr-un domeniu daca nu il practic disciplinat; tot ceea ce fac numai daca „am chef”, poate fi cel mult un hobby dragut si amuzant, dar nu voi ajunge niciodata maestru in arta respectiva”. Fara o asemenea disciplina, viata unui antreprenor devinae haotica. Sa ne amintim de ideile lui Malcolm Gladwell, care insista intr-una din cartile sale pe o teza simpla: este gresit sa pretindem ca succesul este o chestiune ce tine numai de meritul individual, ci este mai degraba un produs al lumii in care “exceptionalii” au crescut. Un context care da sansa unica de a profita de el si de a munci din greu. Este vorba de un ingredient care are legatura cu disciplina, “munca”, care merita adus in discutie prin studiul psihologic la care Gladwell face referire: regula celor 10.000 de ore, conform careia pentru a deveni un antreprenor mai bun, un atlet mai performant ori un artist desavarsit, atunci cariera ta trebuie construita pe 10.000 de ore in care sa fi lucrat constiincios pentru firma ta, sa fi alergat 3 ore pe zi, vreme 10 ani, ori sa iti fi pus talentul in practica vreme de un deceniu, cu timpul mediu pe zi de mai sus.

Un al doilea factor este concentrarea, o conditie necesara pentru stapanirea unei arte, fie ca vorbim despre iubire, tamplarie, pictura ori antreprenoriat. In al treilea rand, un antreprenor are nevoie de rabdare: omul modern are senzatia ca pierde ceva daca nu obtine rezultatele in graba. Uitati-va la cei mai cunoscuti intreprinzatori: cati dintre ei au reusit abia dupa ani buni de rabdare antreprenoriala? Majoritatea dintre ei!

Este aproape imposibil sa inveti orice arta, fara o preocupare majora pentru stapanirea acelei arte. Daca o anumita arta nu este extraordinar de importanta pentru el, un tanar, sa zicem un ucenic, nu o va invata niciodata. Fromm spune ca „va ramane, in cel mai fericit caz, un bun diletant, dar nu va deveni niciodata maestru”. Si, ar trebui sa privim situatia intr-un mod realist: si Romania este plina de multi antreprenori diletanti, acei „oameni de afaceri” care au legatura mai mult cu mediul politic, decat cu cel de business. Ei nu vor intelege ca preocuparea reprezinta o conditie foarte necesara pentru arta antreprenoriala, ca pentru orice arta.

Despre ce este necesar pentru practicarea oricarei arte, ar mai fi multe de spus. De asemenea, ar mai fi multe analogii intre arta antreprenoriatului si cea a iubirii, pe care va invit sa le propuneti si voi aici, la sectiunea de Comentarii. Pana atunci, va invit sa urmariti emisiunile Start-Up Wall-Street, in fiecare miercuri, la ora 12. Veti asculta povesti si veti descoperi acele calitati care au o insemnatate deosebita pentru capacitatea de a crea proiecte antreprenoriale.

Sursa foto: mirror.berardocollection.com

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Ce au in comun sportivii de la Olimpiada si antreprenorii: 10 lucruri de invatat

Primii ne inspira, iar ceilalti sunt necesari pentru ca o economie in care ei au o pondere mai mare reactioneaza mai sanatos la socurile externe. Vorbim despre campionii pe care i-am urmarit in ultimele doua saptamani la Jocurile Olimpice si de antreprenori. Devii sau te nasti antreprenor? Exista anumite gene proprii campionilor din sport sau antrenamentul inseamna totul pentru un sportiv? Indiferent de raspunsuri, fiecare dintre noi avem cel putin o caracteristica dintre cele de mai jos in comun cu sportivii ori cu antreprenorii, plus multe altele de invatat de la ei.

Caracterul ager. Spre deosebire de companiile mari, cu proceduri interminabile si formale, antreprenorii, mai ales proprietarii de IMM-uri, au capacitatea de a lua anumite decizii mai rapid. Asa cum o firma antreprenoriala reuseste sa implementeze o schimbare rapid in ceea ce priveste produsele ori serviciile noi, la fel am vazut reactii prompte in sporturile individuale (boxul, spre exemplu) sau in competitiile de echipa (handbal feminin, vezi ultimele minute ale semifinalei Muntenegru-Spania).

Capacitatea de a vedea succesul. “Invinsii vizualizeaza efectele esecului. Invingatorii vad recompensele succesului”, afirma un dramaturg englez (via “Reguli de baza pentru antreprenori”). Daca analizam discursurile campionilor olimpici, iese in evidenta exercitiul lor anterior bazat pe crearea unei imagini de tip “preview” in care publicul ii ovationeaza dupa un mare succes. Sportivii campioni, caci doar despre ei vorbim aici, cauta in anumite momente dificile urmatorul exercitiu de imaginatie: inchid ochii si isi inchipuie obiectivul atins, adica clipa succesului. Am observat acest lucru si in cazul antreprenorilor, care isi pun mereu in minte obiective, mai ales de natura materiala: de exemplu, in urma cu aproape 20 de ani, cand a lansat Gecad Net, Radu Georgescu visa la o vila cu piscina, precum vazuse in serialul Dallas, sau pe Eugen Saulea, fondatorul a trei companii cu afaceri de circa 6,9 milioane de euro, l-a ambitionat o cina la un restaurant care la acea vreme era unul dintre cele de “fite” din Bucuresti.

Calitatea de a merge mai departe. Cristi Manafu, Evensys, spunea in emisiunea Start-Up Wall-Street ca cea mai mare calitate a unui antreprenor este sa stie “sa nu rateze un esec”. O stim de la antreprenori: esecurile te aduc pe pamant, te aduc pe drumul cel bun si, cu cat le faci mai la inceput, e mai bine si te pot indrepta. Daca le faci mai tarziu, risti sa te prabusesti de la o inaltime mai mare. La fel, Radu Florescu de la Saatchy&Saatchy sfatuia antreprenorii sa mearga din esec in esec fara a-si pierde entuziasmul. In egala masura, am intalnit la Jocurile Olimpice din Londra zeci de povesti care ilustreaza spiritul olimpic. Memorabila este atleta turca Merve Aydin, care la cursa de 800 de metri s-a accidentat, dar a continuat cursa, in aplauzele celor aproximativ 80.000 de oameni de pe stadion. Asemenea unui antreprenor ajuns intr-un moment in care simte ca ar trebui sa renunte, sportiva a parcurs o tura de teren cu probleme la glezna, iar cand a trecut linia de finis s-a prabusit pe pista, in lacrimi.

Mentoratul. Tinerii sportivi mizeaza in dese randuri pe sustinerea primita din partea celor mai experimentati, de preferat olimpici retrasi din activitate. Fie ca vorbim despre mentoratul propriu-zis (Mihai Covaliu si echipa masculina de sabie care a luat medalia de argint) sau despre modele aspirationale (Catalina Ponor, care se “juca in copilarie de-a Milosovici”), aceste relatii sunt comparabile cu cele dintre un tanar antreprenor si indrumatorul sau. Indeosebi pentru situatiile dificile, antreprenorii isi gasesc un mentor, pe cineva care a trecut prin situatii asemanatoare. Toate acestea merita cel putin pentru un sfat gratuit de tipul “Mergi mai departe” sau “Renunta la produsul X si schimba ceva” primit de la un mentor.

Analizarea detaliilor. Nu exista o echipa participanta la Jocurile Olimpice care sa creeze asteptari mai mari decat Dream Team-ul de baschet al Statelor Unite ale Americii. Aceste expectatii sunt intemeiate: echipele de baschet ale SUA au castigat 19 dintre cele 24 de finale de la Jocurile Olimpice. In ciuda acestui renume, atentia la detalii este obsesiva pentru jucatorii si antrenorii din sportul cu balonul la cos. De exemplu, cand echipa de baschet masculin a SUA a pierdut doar un singur sfert in grupe in fata Tunisiei, au fost disecate toate statisticile acelei parti din meci. Pentru Dream Team-ul american fiecare partida consta in imbunatatirea jocului si in concentrarea asupra drumului catre aurul olimpic. La fel e si comportamentul antreprenorilor, care lucreaza neintrerupt la propriile afaceri. Fie ca lucreaza la dezvoltarea afacerii in totalitatea ei, ori ca se concentreaza pe administrarea de zi cu zi, o regula este de invatat de la antreprenori: ocupa-te necontenit de acele lucruri care trebuie facute pentru a-ti satisface clientii!

Expertiza. Ati urmarit-o pe Alina Dumitru vorbind despre judo? Atunci cand explica metode de punctare ca Wazari, Yuko sau Ippon, discursul sau este modest si, in acelasi timp, profesionalizat. Si nu ma refer doar la explicatiile tehnice, ci mai ales la implicarea si legitimitatea cu care sunt descrise detaliile sportului pe care il practica. La fel se intampla si in gimnastica, sport in care numele campionilor devin, spre exemplu, denumirile unor sarituri inventate de acestia. Se spune ca un expert este omul care a facut toate erorile posibile intr-un anume domeniu. Asa se intampla si cu o mica dar insemnata parte dintre antreprenori, care ajung sa fie credibili prin propriile inventii si creatii sau doar prin faptul ca au devenit experti in domeniul lor de activitate.

Atentia fata de competitori. Cand apare concurenta? Doar atunci cand cel putin un furnizor este dornic si capabil sa initieze activitati ale caror rezultate sa atraga cererea, devenind astfel o amenintare pentru ceilalti in lupta concurentiala. Intr-o piata libera, competitia ii va determina pe ceilalti furnizori sa desfasoare o activitate mai performanta. Din discutiile si interviurile luate antreprenorilor, am observat ca acestia sunt preocupati permanent si intens de competitori nu doar la nivel profesonial, cat si din punct de vedere personal. La fel de apropiata este relatia dintre sportivii campioni care se lupta pentru aceleasi medalii. Ne referim aici, in primul rand, la studierea in amanunt a adversarilor, si, in a doua situatie, la relatiile de amicitie dintre sportivi (vezi legatura apropiata dintre atletii jamaicani Usain Bolt si Yohan Blake) sau relatiile dintre firme care activeaza in acelasi domeniu (situatii in care, ca antreprenor, poti primi un telefon de la un competitor ce iti propune sa il ajuti cu o serie de comenzi pe care el nu le mai poate onora).

Orientarea catre ceilalti. Cele mai mari acte de caritate sunt facute de antreprenori la ora actuala. Richard Branson oferea un sfat simplu si de usor de tinut minte: “Fa ceva deosebit si ajuta-i pe altii. Gandeste-te mereu ca poti ajuta pe cineva.” Si la noi, in Romania, intr-o perioada tulbure, de reasezare a economiei, antreprenoriatul social incepe sa devina o solutie pentru cei care au curajul sa porneasca afaceri ce nu urmaresc neaparat profitul, ci mai ales generarea de “valoare sociala”, adica rezolvarea problemelor comunitatilor din care fac parte. Fara a ignora beneficiile de imagine ale acestor proiecte, marii sportivi si-au creat propriile institutii care au ca scop schimbarea lumii, chiar daca intr-o mica masura. Asa au luat nastere Fundatia “Nadia Comaneci”, Fundatia “Usain Bolt” sau Fundatia “Michael Phelps”.

Familia. Inainte de toate, antreprenorii cred in familiile lor. Chiar daca unele se destrama, familiile antreprenorilor formeaza una din temeliile succesului profesional. Mai ales in faza de inceput a afacerii, membrii familiei sunt cei mai apropiati suporteri ai unui antreprenor. Indreptarea catre cei apropiati a facut sa creeze multe business-uri de familie, inclusiv in Romania. Le cunoastem cu totii, sunt sute de afaceri de familie de succes. Ca o comparatie, intalnim relatii de familie transformate in proiecte castigatoare si in sport, inclusiv la Jocurile Olimpice din Londra: surorile Williams, care au luat aurul olimpic la tenis dublu feminin, fratii americani Bob si Mike Bryan, castigatorii medaliei de aur in proba de dublu masculin din cadrul competitiei de tenis, ori fratii Alistair si Jonathan Brownlee, care au cucerit medaliile de aur, respectiv bronz, in cursa olimpica de triatlon.

Relatia cu Statul. Vad trei situatii in care aceasta caracteristica ii asemuieste pe antreprenori cu sportivii campioni la Olimpiada. Prima situatie: asa cum intreprinzatorii sunt agresati din toate unghiurile de taxarea inabusitoare, si veniturile lunare ale sportivilor angajati la anumite cluburi sunt impozitate dupa bunul plac al statului. Nu analizez aici premiile obtinute de sportivii medaliati, care intra in categoria de venituri neimpozitabile de stat. A doua situatie: in masura in care un antreprenor are succes in piata sa, adica face profit, el este invitat la plata taxelor urmata apoi de redistributionism. In aceeasi masura, un sportiv cu performante olimpice este adus in prim plan alaturi de politicenii-pasionati de sport si confiscat la nivel imagologic. A treia situatie vizeaza implicarea statului in sport, care, si in opinia mea, ar trebui sa lipseasca cu desavarsire si sa fie inlocuita de un sistem format in intregime din cluburi private. Implicarea statului in sport (ajutoare date anumitor sportivi) este comparabila cu interventiile acestuia in economie (subventii, ajutoare de stat), va sa zica amestecuri in activitatile antreprenorilor.

Cu siguranta, mai sunt multe alte lucruri pe care sportivii de la Olimpiada le au in comun cu antreprenorii. Sau lucruri care ii deosebesc. Va invit sa le scrieti aici pe baza experientelor si observatiilor voastre.

Read More
1 14 15 16