Category : Antreprenoriat

Antreprenoriat Featured

Cursurile de MBA: o abordare antreprenoriala

[dropcap]A[/dropcap]m intervievat, in ultimele doua luni, cativa profesori interesanti si un antreprenor roman care studiaza la Viena. Am discutat, in cadrul unui proiect editorial realizat alaturi de WU Executive Academy, mai multe subiecte relevante pentru managerii interesati de programele de EMBA, iar tema antreprenoriatului a fost in centrul atentiei. Nu este intamplator: inovatia si antreprenoriatul sunt cele mai noi ingrediente ale cursurilor de MBA.

1. Profesorul Nikolaus Franke, fondatorul Institutului de Antreprenoriat si Inovatie din cadrul Universitatii de Economie si Business din Viena:“Un mod de gandire antreprenorial nu ar trebui sa fie specific doar fondatorilor de companii, ci si managerilor, politicienilor sau diplomatilor.”

Managementul schimbarii si antreprenoriatul. “Criza a influentat modul de gandire antreprenorial. Suntem intr-o etapa de tranzitie in Europa, dintr-o economia stabila catre una caracterizata prin instabilitate. Oamenii se pregatesc pentru schimbare. O criza aduce preocuparea fata de antreprenoriat catre o audienta tot mai mare.”

“Avem nevoie de o perspectiva realista fata de esec. Abordarea europeana spune ca un esec este distrugator pentru indivizi si ca nu ai voie sa gresesti. Ce-i drept, nimanui nu-i place sa greseasca, insa trebuie sa intelegem ca implicarea in proiecte ambitioase aduce de la sine si posibilitatea esecului. Esecul nu are doar aspecte negative, ci contine si oportunitatea de a invata. Invatarea este cruciala pentru antreprenori. Foarte multi antreprenori celebri au intampinat probleme la inceput de drum si au avut insuccese. De exemplu, Disney a obtinut succesul abia dupa patru esecuri financiare. Trebuie sa acceptam si acea component a inovatiei care contine si elemente de risc. Daca vrei sa reduci riscurile prin toate mijloacele, atunci iti vei asuma implicit si o diminuare a inovatiei.”

 

2. Leyland Pitt, profesor de marketing in cadrul programului de EMBA al WU Executive Academy:

Marketingul antreprenorial. “Imi place sa privesc si sa predau marketingul din perspectiva antreprenoriala. Pentru mine este important sa provoc marketerii sa priveasca meseria lor printr-o abordare antreprenoriala. Calitatile care-i fac pe antreprenori diferiti trebuie sa fie caracteristici de baza si in marketing. I. Antreprenorii sunt inovatori. Mereu se gandesc la produse si servicii noi si vor sa-si foloseasca creativitatea. II. Sunt dispusi sa-si asume riscuri. III. Sunt proactivi. Antreprenorii nu asteapta ca lucrurile se intample, si fac sa fie posibile.”

 

3. Fost director de marketing in companii importante romanesti ca Policolor, Murfatlar sau TVR, partener Trout & Partners pentru birourile din Bucuresti, Chisinau si Viena, Iulian Padurariu este antreprenor si locuieste la Viena, unde urmeaza cursurile de Professional MBA pe antreprenoriat si inovatie din cadrul WU Executive Academy. El este consultant de marketing asociat la agentia Marks din Bucuresti.

In opinia lui Iulian Padurariu, singura sansa pentru mediul antreprenorial din Romania este lupta sindicalizata (nu de sindicat).

“Antreprenorii romani inca nu au inteles avantajele colaborarii pentru a limita puterea asupritorului suprem. Generatia noua de antreprenori intrevede si parca simte ca impreuna ar avea ceva mai multa forta, apar Hub-uri pe diverse zone de interes pentru acesti antreprenori, apare forta retelelor sociale prin care se pot educa ei intre ei si isi pot folosi inteligenta colectiva pentru un scop, insa acest trend se va generaliza din pacate peste 20 de ani, nu peste 5 sau 10. Drucker spunea ca a incarca cu taxe o firma in primii ei ani de viata, e similar cu a pune un copil la munca. Nu e doar fara etica, e si extrem de neproductiv.”

 

4. Graeme Rankine, profesor in cadrul programului de EMBA al WU Executive Academy:

Abordeaza riscurile cu atentie! “Zona de corporate finance este esentiala pentru antreprenori, pentru ca o idee excelenta si inovatoare nu poate ajunge nicaieri fara finantarea care face procesul antreprenorial sa se intample. In plus, investitorii si institutiile care au lichiditati adreseaza, de obicei, intrebari grele celor care vor bani, adica intreprinzatorii, despre cat de mult bani face aceasta idee. Antreprenorul se afla in permanenta competitie pentru clienti, concureaza pentru atragerea angajatilor buni si se lupta cu alte idei mari pentru a atrage finantare. Spre exemplu, am intalnit un administrator american de fonduri de private equity devenit antreprenor in Cehia care imi spunea ca trebuie sa abordezi riscurile si rezultatele in egala masura. El a lansat una dintre primele retele de spalatorii auto din Europa Centrala si Est si un alt business de-al sau este o firma importatoare de masini de lux.”

Am invatat de la el ca atunci cand vrei sa atragi o finantare, trebuie sa-ti faci temele foarte atent pentru ca creditorul se documenteaza atent inainte. Un investitor sau un investitor financiar nu iti va finanta afacerea pana cand nu va fi convins de rentabilitatea investitiei. Vorbim foarte mult la cursurile de EMBA despre risc, o variabila care poate fi pozitiva sau negativa. Bancherii, spre exemplu, sunt mai interesati de ce se poate intampla in cel mai rau scenariu posibil, spre deosebire de antreprenori, care privesc mai ales partea plina a paharului.

5. Charles Caliendo, profesor in cadrul programului de EMBA al WU Executive Academy:

Abordare antreprenoriala in contabilitate. “Cursul meu de contabilitate are o abordare antreprenoriala intrucat managerii nu vor deveni contabili niciodata, ci se vor gandi doar la cum sa-si dezvolte afacerea. Provocarea mea, ca profesor, este sa-i ajut sa ia decizii strategice de business pornind de la fundamentele contabilitatii. Nu am descoperit diferente in modul in care studentii romani percep contabilitatea. Aceasta este frumusetea contabilitatii: importanta fluxului de lichiditati este mereu aceeasi indiferent de tara sau de companie.”

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Antreprenorii nu se lasa: 8 din 10 ar lua-o de la inceput

[dropcap]I[/dropcap]mbucurator: tot mai multe companii abordeaza comunitatea antreprenoriala careia ii aloca cercetari de piata pentru a intelege comportamentul microintreprinderilor, vitale pentru dezvoltarea economica, dar confruntandu-se in acelasi timp cu probleme serioase.

Astfel, potrivit unei cercetari comandate de Regus, 80% dintre antreprenorii romani ar lua-o din nou de la inceput, in ciuda dificultatilor si a lipsei de sprijin din partea statului. La nivel global, procentul acestora se ridica la 85%.

Cea mai recenta cercetare Regus, care cuprinde peste 26.000 de persoane din conducerea superioara si proprietari din peste 90 de tari, confirma ca antreprenorii romani, prompti si flexibili, considera birocratia (87%) ca cel mai mare inhibitor pentru pornirea unei afaceri in prezent. Lipsa suportului guvernamental (85%), dificultatile de accesare a creditelor (76%) si starea economiei (67%) le urmeaza. Peste jumatate dintre antreprenorii romani au citat ca un obstacol important, de asemenea, dominarea pietei de catre marile corporatii.

„Antreprenorii sunt motivati, de neoprit! Cine stie in ce stare ar putea fi economia daca acestia ar decide sa aleaga calea sigura si sa faca reduceri, precum o mare parte dintre competitorii lor mai mari si, dupa cum se poate demonstra, cu mult mai multe resurse.  Provocarile cu care se confrunta nu sunt noi, cei mai multi afirma nu au simtit un impact major din partea initiativelor de sprijinire ale statului, in ciuda initiativelor lansate de guvern”, spune Ramona Iacob, Regus Market Team Leader.

Cei chestionati au calificat viata antreprenoriala ca pe o “experienta extrema, pentru care iti trebuie nervi de otel”. “ “Generam circa jumatate din bunastarea natiunii, dar avem parte numai de o mica fractiune din atentia statului!  Cu toate acestea, administrarea propriei mele afaceri a fost cea mai buna decizie pe care am luat-o si as face-o din nou oricand.”

 

IMM-urile sunt „motoare de dezvoltare” numarand pana la 99 la suta din companii si 40 – 50 la suta din PIB.[1] La nivel global, 50 la suta din toate locurile de munca sunt generate de IMM-uri,[2] dar, in ciuda acestui fapt, acestea atrag doar un mic procent din investitia generala din G20.[3]


[1] Brown S, Harris K, Toward an Understanding of Consumer Perspectives on Experiences, Journal of Services Marketing, 24, 2012

[2] Sursa: Ernst & Young

[3] Sursa: Ernst & Young

Provocarile principale ale antreprenorilor Global Romania
Lipsa accesului la credite

76%

76%

Birocratia

74%

87%

Lipsa suportului guvernamental

61%

85%

Conditii economice actuale

55%

67%

Dominatia pietei de catre marile corporatii

48%

52%

Read More
Antreprenoriat Featured

MSM + Ratiu = Un MBA orientat spre antreprenoriat

[dropcap]O[/dropcap] premiera pe piata MBA-urilor din Romania: Pilkington-Ratiu Business School si Maastricht School of Management, doua scoli de business tinere, care tocmai ce au oferit diplomele primului val de absolventi, au fuzionat.

Scoala rezultata in urma fuziunii – MSM-Ratiu – se adreseaza managerilor din multinationale si antreprenorilor. Declaratiile din comunicatul de presa transmis presei de business astazi arata ca scoala formata prin “mariajul” celor doi jucatori se va adresa mai ales celor cu spirit antreprenorial.

 „Ne dorim sa facem un program care sa nu iasa in fata prin cat de international este prin abordare si prin oamenii care predau, ci, din contra, prin cat de relevant este pentru Romania si pentru realitatile prin care trecem si mai ales pentru unde vrem sa ajungem”, a declarat Dora Surugiu (foto), managing director.

Profesorii noii scoli de business sunt, pe de o parte, manageri si antreprenori care conduc business-uri in Europa Centrala si de Est, iar, pe de alta parte, sunt profesori de la scoli de afaceri renumite precum Harvard si INSEAD. Ei vor imbina teoria si informatia necesare intelegerii in ansamblu a unui business cu studii de caz specifice unei economii emergente.

 

„Ne preocupa acele deprinderi si cunostinte care sa ii ajute pe cursantii nostri sa schimbe lucrurile in jurul lor, devenind afaceristi, dar si oameni mai buni. Ei sunt oamenii care fac tranzitia intre Romania de astazi, asa cum o stim, si Romania de maine, asa cum ne-o imaginam. Ne dorim un MBA cu manecile suflecate, care sa se ia la tranta cu toate provocarile pe care le presupune mediul de afaceri local si regional”, a explicat Sergiu Negut, Associate Dean – Entrepreneurial Growth.

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Cum vede inovatia un profesor de antreprenoriat de la Viena

[dropcap]L[/dropcap]a Viena l-am intalnit recent, alaturi de alti jurnalisti de business, pe profesorul Nikolaus Franke, fondatorul Institutului de Antreprenoriat&Inovatie din cadrul Universitatii de Economie si Business din Viena. In 2001, cand acest institut a fost creat nu exista nici macar o institutie de educatie specializata in antreprenoriat, de altfel o realitate specifica unversitatilor europene. Subiectele care aveau legatura cu antreprenoriatul erau respinse atunci, iar abordarea antreprenoriala lipsea din oferta educationala. In prezent, el coordoneaza 100 de profesori si angajati in departamentele administrative ale Institutului, ceea ce releva o crestere a importantei pe care antreprenoriatul o are in mediul universitar.

La Institute for Entrepreneurship and Innovation au teminat deja 1000 de studenti in 12 ani, iar multi dintre absolventi sunt interesati sa pastreze legatura cu universitatea, sa-i ajute in dezvoltarea programului si a proiectelor. Un lucru notabil e faptul ca, dupa absolvirea MBA-ului, absolventii au fondat de-a lungul timpului aproximativ 150 de companii prin care au fost create 1500 de locuri de munca.

De interes e faptul ca antreprenori romani studiaza la Institute for Entrepreneurship and Innovation. Va invit sa-l cunoasteti aici pe unul dintre ei – Iulian Padurariu – si sa cititi opiniile lui Nikolaus Franke (foto) despre antreprenoriat. Declaratiile mai importante obtinute in urma interviului luat la Viena sunt disponibile mai jos.

“Criza a influentat modul de gandire antreprenorial. Suntem intr-o etapa de tranzitie in Europa, dintr-o economie stabila catre una caracterizata prin instabilitate. Oamenii se pregatesc pentru schimbare. O criza aduce preocuparea fata de antreprenoriat catre o audienta tot mai mare.”

Cultura esecului in business.“Avem nevoie de o perspectiva realista fata de esec. Abordarea europeana spune ca un esec este distrugator pentru indivizi si ca nu ai voie sa gresesti. Ce-i drept, nimanui nu-i place sa greseasca, insa trebuie sa intelegem ca implicarea in proiecte ambitioase aduce de la sine si posibilitatea esecului. Esecul nu are doar aspecte negative, ci contine si oportunitatea de a invata. Invatarea este cruciala pentru antreprenori. Foarte multi antreprenori celebri au intampinat probleme la inceput de drum si au avut insuccese. De exemplu, Disney (VEZI VIDEO mai jos) a obtinut succesul abia dupa patru esecuri financiare. Trebuie sa acceptam si acea componenta a inovatiei care contine, de asemenea, elemente de risc. Daca vrei sa reduci riscurile prin toate mijloacele, atunci iti vei asuma implicit diminuarea inovatiei.”

“Antreprenorii fac foarte multe greseli, insa una particulara este lipsa interdisciplinaritatii din modul de construire a unui start-up. De exemplu, se intampla ca un inginer IT, care a gasit produsul dorit de piata, sa nu fie in stare sa-si dezvolte businessul printr-o strategie sanatoasa. Acest lucru se poate intampla alaturi de un partener specializat in dezvoltarea afacerii.”

Legatura dintre inovatie si antreprenoriat. “Studiile arata ca sansele unui succes in antreprenoriat cresc pe masura ce fondatorii companiilor sunt mai experimentati intr-o anumita industrie, insa situatiile in care incepatorii inoveaza mai mult sunt tot mai numeroase. Incepatorii au o capacitate mai mare de a inova. Inovatiile disruptive au loc atunci cand un model deja stabil este provocat si in cele din urma depasit de unul nou. Acest lucru se poate intampla datorita schimbarilor tehnologice, a unei inovatii in modelul de business si mai ales in randul antreprenorilor aflati la inceput de drum.”

“In Austria, ca in multe tari europene, am avut o traditie lunga si puternica in favoarea unei cariere in sectorul public. Nu avem o mostenire foarte bogata in ce priveste antreprenoriatul, desi multi ganditori ai stiintei de profil sunt din Austria: Peter Drucker, Joseph Schumpeter, spre exemplu. Daca in urma cu 10-20 de ani o cariera de functionar public era cel mai atragator lucru pentru un student, acum lucrurile s-au schimbat considerabil: acesta este tot mai preocupat de o abordare antreprenoriala.”

 Resurse utile:

  • site-ul Institute for Entrepreneurship and Innovation;
  • CV-ul lui Nikolaus Franke;
  • alte articole publicate in cadrul proiectului editorial MBA in New Economy;

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Ubercool Antreprenor: un program de nota 10 pentru liceeni

[dropcap]F[/dropcap]undatia Romanian Business Leaders (RBL) a lansat un nou proiect de nota 10, care practic duce mai departe seria de programe de stimulare a antreprenoriatului care a inceput cu redactarea “Ghidului Practic pentru Antreprenori”,  despre care am scris aici. Este vorba despre „Vreau sa fiu antreprenor”, un program prin care organizatia vrea sa promoveze spiritul antreprenorial in randul tinerilor, liceenii din clasele a X-a si a XI-a avand astfel posibiltatea sa se intalneasca cu intreprinzatori romani.

Bravo, Seba, pentru organizare, felicitari, Dragos Anastasiu (Eurolines), Lucian Anghel (Building Support Services), Octavian Badescu (Sameday Courier) si Mihai Marcu (MedLife), antreprenorii cu care au interactionat joi liceeni brasoveni, in prima intalnire din cadrul programului.

Proiectul va continua la Iasi pe 18 aprilie, Targu Mures pe 25 aprilie, Cluj-Napoca pe 16 mai, la Timisoara pe 30 mai si in toamna acestui an la Braila, Bucuresti, Constanta, Craiova, Galati, Oradea, Pitesti si Sibiu.

Prin acest proiect liceenii de clasa a X-a si a XI-a vor intra in contact cu antreprenori cunoscuti la nivel national si cu oameni de succes din comunitatile locale de business. Tinerii care doresc sa participe la program se inscriu online, accesand formularul de inregistrare sau pagina de Facebook.

„Prin programul «Vreau sa fiu antreprenor» dorim sa incurajam tinerii sa-si asume viitorul. Sfatul meu pentru liceeni este ca dupa ce isi aleg drumul si-si stabilesc obiectivele, sa munceasca pentru indeplinirea lor. Nu exista rezultate sustenabile valabile pe termen lung fara munca asidua”, spune Dragos Anastasiu, presedintele grupului Eurolines si liderul proiectului.

Participantii la program vor primi cartea “Ghidul Practic pentru Antreprenori”, scrisa de o echipa care a inclus opt antreprenori si sefi de companii din Romania, in cadrul unui alt proiect Romanian Business Leaders, dedicat promovarii culturii antreprenoriale. De asemenea, prin tragere la sorti, liceeni vor castiga la finalul evenimentului produse tehnologice care sa-i ajute in procesul de invatare.

Fundatia Romanian Business Leaders este o organizatie apolitica, neguvernamentala si non-profit, infiintata in iulie 2011, care numara peste 200 de antreprenori si sefi de companii din Romania. Fundatia isi doreste sa contribuie la imbunatatirea politicilor publice prin transfer de know how din mediul privat spre sectorul public.

Mai multe fotografii, pe contul de Facebook al programului.

Read More
Antreprenoriat Featured Start-Up

Micii antreprenori, sub lupa cifrelor: 6 realitati

[dropcap]A[/dropcap]sa cum am obisnuit cititorii blogului meu si pe utilizatorii care ajung intamplator aici, imi propun sa public toate studiile relevante care sunt de interes pentru antreprenori.

Pe langa analiza consultantilor de la PwC, Family Business Survey Romania, am remarcat in aceasta saptamana studiul Coface care arata realitatea IMM-urilor romanesti. Astfel, potrivit Coface, numarul microintreprinderilor care au intrat in insolventa in ultimii doi ani a crescut anual cu 14,5%, peste avansul la nivelul tuturor companiilor din economie, de pana in 10%. Mai mult, ponderea firmelor mici in totalul insolventelor s-a marit de la 78% in 2010 la 85% in 2012, si este asteptata o majorare a numarului microintreprinderilor in insolventa si in acest an, cu 20%, dupa modificarile fiscale prin care acestea sunt obligate sa plateasca impozit de 3% pe venituri.

“2012 este primul an cand rata de crestere a insolventei este mai mare decat cea a inmatricularilor noi. Anul trecut, numarul firmelor nou inmatriculate a crescut cu 2%, in timp ce ritmul de intrare in insolventa a avansat cu 14%. Alta noutate adusa de anul 2012 este ca peste 50% din companii au solicitat singure insolventa, pana acum creditorii solicitau insolventa”, a declarat directorul general al Coface Romania, Constantin Coman.

Practic, 80.000 de firme sunt “pe buza” insolventei, iar cum acestea au in medie 5 angajati, atunci 400.000 de oameni ar putea fi afectati de o eventuala intrare in incapacitate de plata a societatilor unde lucreaza.

Sectoarele in care activeaza microintreprinderile

Distributia sectoriala a microintreprinderilor prezinta un grad ridicat de concentrare, 68% dintre acestea activand in cinci sectoare: Comertul cu amanuntul (24%), Comertul cu ridicata si distributia (14%), Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (13%), Constructii (10%) si Transporturi (7%).

Printre sectoarele de activitate cu un grad ridicat de risc, mentionam: Industria extractiva; Industria metalurgica; Industria alimentara si a bauturilor. Top III al sectoarelor de activitate cu un grad scazut de risc este reprezentat de: IT, Sanatate si asistenta sociala; Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderior.

 

 Microintreprinderile sub lupa Coface: 6 cifre negative

Coface a calculat principalii indicatori financiari ai companiilor romanesti pe clase diferite de marime, in baza declaratiilor financiare depuse la Ministerul Finantelor pentru activitatea desfasurata in anul 2011. In baza acestei analize, s-a constatat ca microintreprinderile:

  • Inregistreaza cel mai ridicat grad de indatorare, respectiv 99% (ca pondere a datoriilor totale in active);
  • Reprezinta singurul sector care inregistreaza o capitalizare negativa;
  • Au cea mai ridicata rata a pierderii, respectiv -4,5%;
  • Inregistreaza cea mai extinsa durata medie de incasare a creantelor, respectiv 172 de zile, cu doua luni mai mare decat cea inregistrata inainte de criza financiara;
  • Inregistreaza cel mai scazut procent de acoperire al datoriilor totale prin cifra de afaceri, respectiv 37%.

Sursa informatii: Coface.ro, Mediafax.ro, Wall-Street.ro

 

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Antreprenorii sunt sarea pamantului: ce vor afacerile de familie

[dropcap]C[/dropcap]ei de la PwC au publicat un studiu foarte fain (Family Business Survey Romania) care releva comportamentul antreprenorilor si al afacerilor de familie, doua entitati ce aduc stabilitate economiei si reprezinta un motor de crestere economica.

Potrivit studiului PwC,  majoritatea proprietarilor de afaceri de familie din Romania mizeaza pe o crestere constanta a afacerilor si o dublare a exporturilor in urmatorii cinci ani, dar ar dori sprijin de la Guvern sub forma de facilitati fiscale, garantii sau imprumuturi de stat, pentru retehnologizare.

„Antreprenorii sunt sarea pamantului. Ei sunt cei care transforma ambitiile in realitate, inovand, rasturnand ierarhii incetatenite de cand lumea si producand valoare. Ei reprezinta motorul indispensabil al unei economii, dau stabilitate acesteia si creeaza locuri de munca. PwC intelege sa onoreze antreprenorii romani prin lansarea acestui prim studiu axat pe problemele cu care se confrunta afacerile de familie, dar si prin crearea unei catedre universitare dedicate antreprenorilor de maine”, Vasile Iuga (foto), Country Managing Partner, PwC Romania.

 

 

Concluzii aparte din studiul Family Business Survey Romania:

1. Afacerile de familie din Romania au avut performante bune in ultimul an: 71% dintre respondenti obtinand o crestere a afacerilor; antreprenorii sunt destul de increzatori cu privire la perspectivele de crestere pe urmatorii cinci ani, 61% asteptandu-se la o crestere constanta, in timp ce 13% tintesc un avans mai agresiv.

2. Atunci cand vine vorba de provocarile intampinate de catre afacerile de familie, cei mai multi dintre proprietarii si managerii afacerilor de familie mentioneaza factori din mediul extern, precum conditiile pietei (52%) sau accentuarea concurentei (32%).

3. Aproape jumatate (42%) dintre respondenti sunt preocupati de regimul fiscal si 29% de reglementari si politici guvernamentale.

4. Aproximativ o treime (32%) dintre respondenti planuiesc sa se concentreze pe reorganizarea companiilor in urmatorii ani, in timp ce 26% sunt ingrijorati cu privire la capacitatea de productie si abilitatea de a face fata comenzilor clientilor; cel mai presant aspect privind managementul fluxului de numerar/controlul costurilor pare sa fi fost cumva atenuat, numai 19% dintre respondenti mentionandu-l, iar 10% concentrandu-se mai curand asupra planificarii si optimizarii fiscale.

5. Antreprenorii romani se arata increzatori in imbunatatirea rezultatelor financiare, iar estimarile privind exporturile indica o crestere de pana la 27% din cifra de afaceri in urmatorii cinci ani.; astfel, afacerile de familie din Romania vor inregistra cel mai ridicat ritm de crestere a exporturilor din lume (77%), inaintea celor din Grecia (70%), Turcia (64%) si Italia (67%).

6. Proprietarii si managerii de firme ar dori ca Guvernul sa ia masuri pentru usurarea poverii fiscale prin aplicarea de exceptii pentru taxarea profitului in cazul profiturilor reinvestite.

7. Antreprenorii si-ar dori simplificarea, predictibilitatea si stabilitatea legislatiei si o reducere a birocratiei.

8. O alta solicitare pentru guvern se refera la oferirea de sustinere pentru accesarea de noi piete prin garantii de stat, dar si sprijin pentru dezvoltarea afacerii, networking si activitati de marketing.

9. Reprezentantii afacerilor de familie vor de asemenea imprumuturi de stat sau credite fiscale pentru achizitionarea de noi tehnologii care le-ar permite sa isi creasca productivitatea si sa faca fata mai bine competitiei.

10. Antreprenorii locali resimt inadecvarea sistemului educational romanesc la piata muncii si se arata nemultumiti de calitatea scazuta a pregatirii noilor absolventi, 58% dintre proprietarii si managerii afacerilor de familie declarand ca acestia nu au abilitatile potrivite pentru a aduce valoare adaugata angajatorilor.

Read More
Antreprenoriat Featured

Cele 6 etape ale antreprenoriatului: cum apare initiativa

[dropcap]G[/dropcap]lobal Entrepreneurship Monitor (GEM) tocmai ce a publicat un raport consistent cu 86 de pagini despre starea antreprenoriatului la nivel global. Cercetarea, inceputa in 1997 ca un parteneriat academic intre London Business School din Marea Britanie si Babson College din Statele Unite ale Americii, a ajuns in prezent o ampla analiza la realizarea careia contribuie 400 de cercetatori din 99 de tari. Din Romania au participat profesorii de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Am citit raportul GEM (pdf) si am descoperit, pentru inceput, o scurta clasificare care ne poate ajuta sa intelegem mai bine antreprenoriatul.

Pe scurt, avem 6 etape de evolutie ale antreprenoriatului, asa cum reiese din graficul de mai jos. Conceptualizarea antreprenoriatului ca proces cu mai multe componente este util pentru evaluarea spiritului intreprinzator in puncte diferite de dezvoltare.

 

  • Antreprenorii potentiali – grupul format din cei care au posibilitati financiare sa inceapa un business, au identificat oportunitatile din piata, dar nu intentioneaza inca sa-si lanseze propriile afaceri. Care este sursa acestei amanari? Frica de esec.

 

  • Hotaratii (Intending to Start) – pentru unii antreprenori potentiali, intentia de a incepe propria afacere este fundamentata de perceptia societatii cu privire la antreprenori, statutul de care acestia se bucura in societate si gradul pozitiv prin care media descrie activitatea antreprenoriala.

 

  • Antreprenorii in curs de formare (Nascent or Just Starting)  – sunt acei antreprenori care au inceput un business propriu dar au mai putin de trei luni pe propriile picioare.

 

  • Noii antreprenori – cei care au intre 3 luni si 3 ani si jumatate la carma propriilor afaceri.

 

  • Antreprenorii consolidati – sunt acei intreprinzatori care au un business mai vechi de 3 ani si jumatate; aici intra si antreprenorii care au iesit dintr-o afacere printr-un exit, dar reprezinta in continuare o sursa-cheie pentru alti intreprinzatori (prin finantari, activitati de mentorat, etc.)

 

  • Antreprenorii-suspendati (Discontinuance) — sunt acei intreprinzatori care au intrerupt activitatea antreprenoriala.

 

Potrivit GEM, din cauza faptului ca anumite conditii care influenteaza antreprenoriatul sunt diferite si foarte complexe de la tara la tara, nu putem concluziona ca o etapa de dezvoltare a antreprenoriatului va duce in mod natural la urmatorul nivel. De exemplu, o economie cu un unumar mare de antreprenori potentiali nu are implicit si o activitate antreprenoriala intensa.

 

Tarile din UE si cele 6 etape ale antreprenoriatului

 

 

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Antreprenor 2.0: un proiect care cauta 24 de startup-uri cu potential

[dropcap]O[/dropcap]mul de afaceri Marius Ghenea va fi mentor in cadrul Antreprenor 2.0, un proiect implementat de Fundatia Post-Privatizare si partenerii sai, care isi propune sa dezvolte ecosistemul antreprenorial prin crearea unei retele de antreprenori.

In aceasta etapa a proiectului, se cauta 24 de startup-uri cu potential care vor beneficia de sprijin financiar. De asemenea, prin intermediul unor serii de evenimente in intreaga tara, antreprenori sau viitori antreprenori vor avea ocazia sa invete de la Marius Ghenea, de la alti antreprenori de succes, specialisti sau antreprenori locali cum isi pot imbunatati ideea de afacere si cum o pot transforma intr-un business sustenabil. Participarea la program este gratuita.

In cadrul proiectului se vor organiza 8 conferinte regionale in Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara, Brasov, Craiova, Ploiesti si Constanta, unde participantii isi vor putea valida ideea de afacere alaturi de Marius Ghenea, vor invata de la experti cum sa foloseasca instrumente online in dezvoltarea afacerii si vor afla povesti de succes ale antreprenorilor locali. Calendarul conferintelor il gasiti anexat.

 “Conceptul acestui proiect mi-a placut inca de la prima discutie cu organizatorii. Imi place sa-mi impartasesc experientele si cunostintele legate de antreprenoriat, imi place sa ajut business-urile sa creasca firesc, dar mai ales imi place atunci cand startup-urile pe care le indrum reusesc sa gaseasca nisa pentru succes. Antreprenoriatul inseamna sa daruiesti valoare si sa stii sa-ti pui amprenta acolo unde altii nu au reusit, de aceea sunt increzator ca cele 24 de startup-uri pe care astept sa le descopar vor ajunge in scurt timp afaceri de succes”, spune Marius Ghenea mentor in cadrul proiectului.

Participarea in cadrul proiectului e gratuita.

 

La finalul fiecarei conferinte, in baza formularului de inscriere completat, juriul format din antreprenori de renume va alege 50 de participanti care vor merge in etapa urmatoare. Acestia vor participa la workshop-uri timp de doua weekend-uri consecutive, unde vor invata cum sa isi redacteze propriul business plan. La finalul training-urilor vor fi alesi 20 de participanti care au elaborat planuri de afaceri cu potential economic. Acestia, timp de trei saptamani, vor beneficia de doua sesiuni de mentorat one-to-one alaturi de consultanti care ii vor ajuta sa isi demareze afacerile si sa intocmeasca o strategie de dezvoltare. La final, afacerile vor fi analizate si trei dintre acestea vor fi premiate.

Scenariul este acelasi pentru toate cele 8 orase, astfel ca, la finalul programului, 24 de startup-uri vor fi castigatoare si premiate cu suma de 12.500 de lei fiecare.

 


 

Read More
Antreprenoriat Featured

De la capat: sa construim o cultura a esecului

[dropcap]F[/dropcap]iti spontani si creativi! Puteti face greseli! Imagineaza-ti aceste replici spuse dintr-o data de profesorul de matematica copiilor tai. Sau gandeste-te ca imboldurile apartin sefului tau direct intr-o organizatie care nu tolereaza greseala in mod normal. Cum ti se pare abordarea?

Daca o astfel de comunicare ce incurajeaza greseala ca optiune este prezenta in scoala, firma ori familia ta, inseamna ca esti in locul potrivit. Daca nu, atunci e loc de a imbunatati treburile. La asta m-am gandit atunci cand am interpretat concluziile unui studiu relevant lansat de compania de consultanta Ernst&Young in parteneriat cu Wall-Street.ro: in jur de 50% dintre antreprenori sunt de parere ca societatea si cultura romaneasca este incurajatoare pentru ei, insa doar 12% au raspuns ca esecul este perceput ca o oportunitate de invatare. Mai mult, 32% dintre participantii la studiu considera ca esecul este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri, iar 24%, un indicator al lipsei competentelor.

Concluziile interviurilor ne arata o stare de fapt celor care urmaresc societatea romaneasca: suntem inca departe de a deveni o societate care acorda sprijin antreprenorilor, in plus avem o tendinta de descurajare pentru asumarea riscului in start-up-uri. Imbunatatirea comunicarii privind succesul si inseosebi insuccesul antreprenorilor, promovarea oportunitatilor de cariera si dezvoltare personala oferite de antreprenoriat ar trebui sa devina actiuni cu prioritate zero cu impact asupra imbunatatirii culturii antreprenoriale in urmatorii ani.

Cifrele din studiul de mai sus nu sunt intamplatoare si deloc surprinzatoare: potrivit unei alte cercetari, romanii sunt unii dintre cei mai tematori intreprinzatori mondiali. Concret, un procent de aproape jumatate (45,99%) din populatia adulta a Romaniei evita sa-si infiinteze o firma noua de teama unui esec financiar. Aceasta atitudine antreprenoriala pozitioneaza Romania pe un loc fruntas in topul tarilor pesimiste in participarea la mediul de afaceri. In timp ce tot mai multi tineri asteapta in zadar reglementari etatiste care sa stimuleze crearea de firme noi, ar trebui sa ne concentram, in opinia mea, pe dezvoltarea atitudinii antreprenoriale prin largirea bazei de educatie in domeniul afacerilor pe cont propriu si cu povesti despre insucces, greseli, falimente si esecuri antreprenoriale. Trebuie sa invatam sa acceptam esecul, trebuie sa-l luam ca atare, ca ceva natural si firesc. Inovatia ia nastere mai ales in organizatiile care isi asuma riscuri, iar acest lucru este aproape imposibil de realizat de catre aparatul de stat, asa ca este necesar ca mediul privat sa-si rafineze calitatea de a merge mai departe.

In fapt, calitatea unui antreprenor este sa stie “sa nu rateze un esec”. O stim de la intreprinzatorii din jurul nostru: esecurile te aduc pe pamant, te aduc pe drumul cel bun si, cu cat le faci mai la inceput, e mai bine si te pot indrepta. Daca le faci mai tarziu, risti sa te prabusesti de la o inaltime mai mare. Auzim, de asemenea, sfaturi de la mentori, oameni de business: mergeti din esec in esec fara sa va pierdeti entuziasmul! Ei bine, feedback-ul acesta nu il vei primi de la un birocrat angajat al unei institutii guvernamentale. E simplu: in timp ce o instutitie de reglementare iti toarna cenusa in cap pentru greselile facute, un actor privat dezinteresat iti poate arata (chiar prin greselile proprii) cum sa te concentrezi asupra aspectului pozitiv al “datului in bara”, astfel incat sa folosesti fiecare esec ca o trambulina pentru urmatorul pas catre realizarea obiectivului initial.

Sa luam un exemplu proaspat: una dintre cele mai importante stiri ale anului in mediul de business a fost, fara indoiala, falimentul Mic.ro. Ca multe evenimente din viata lui Dinu Patriciu, acest moment a fost analizat si intors pe toate fetele. Pe noi ne-a interesat exclusiv esecul antreprenorial al miliardarului, astfel incat am cautat alaturi de colegii mei adevaratele explicatii de piata ale insuccesului unui proiect de retail: capital pentru investitii si operatiuni insuficient, management al categoriilor de produse defectuos, o imagine inconsistenta la nivel de grup, etc. Consider ca intr-o societate in care povestile de afaceri sunt abordate din perspectiva politica ori de tabloid, ar trebui sa avem mai multe articole si evenimente in care sa ne fie prezentata si psihologia esecului in business. De asemenea, inainte de a aborda in emisiunile despre antreprenorii romani (seria de intalniri in direct Start-Up Wall-Street) aspectele tehnice ale demararii unei afaceri, discutam mai ales despre unele lectii dureroase pe care oamenii de business le-au invatat: greselile lor care i-au costat sute de mii euro. Auzim si citim tot timpul despre succesele oamenilor de afaceri, dar nu prea mult despre esecurile lor. Ca atare, ar fi sanatos sa acceptam greselile si sa invatam din ele: sa incepem in familie, sa continuam pe bancile scolii, apoi in organizatiile in care lucram sau pe care le cream si, bineinteles, tot procesul sa fie completat de o expunere obiectiva a esecurilor in media (online, bloguri, presa scrisa, TV, etc.)

Singura cale in care esecul devine folositor este atunci cand invatam de pe urma acestuia. Daca vom continua sa esuam si sa tot esuam in procesul invatarii, atunci chiar vorbim despre o nereusita totala. In fond, un esec consta intr-un proiect care nu functioneaza, iar o greseala are ingredientele unui esec repetat. Fara indoiala, lectiile ar fi mai usor de invatat intr-o piata libera, fara constrangeri guvernamentale, intr-un spatiu in care profiturile si pierderile sunt in intregime determinate de succesul sau esecul inregistrat de antreprenor in adaptarea productiei la cererea consumatorilor. Caci succesul sau esecul unui antreprenor, ca specualator, depinde de corectitudinea anticiparilor sale referitoare la evenimente incerte, nu-i asa? Daca da gres in intelegerea lucrurilor care se vor petrece, soarta sa este pecetluita: falimentul. Insa, nu mai trebuie aratat cu degetul de societate, ci, din contra, ar trebui studiat intens astfel incat esecul sa devina o cale de invatare. Modul in care privim esecul celor din jurul nostru este superficial, asa ca recomand sa incepem cu lucruri simple, inspirate din abordarea americanilor, precum in filmul de mai jos, iar apoi sa construim incet-incet un Institut National al Esecului, exclusiv privat. Doar asa ne vom explica mai usor esecul privatizarilor, al dreptei politice, negocierile esuate de la Bruxelles, insuccesul in afaceri sau neizbanda romanilor pe pietele externe.

Publicat in sectiunea de Opinii, Wall-Street.ro.

Read More
1 14 15 16 17 18