Category : Antreprenoriat

Antreprenoriat Economie Featured

Bilant 2017: analiza celor 17 decizii economice care influenteaza mediul de afaceri

Următoarele 17 idei, măsuri şi decizii economice au debusolat antreprenorii români şi investitorii străini, şi pot avea un impact negativ în 2018, Anul Centenarului.

1. Eliminarea plafonului privind plata CAS si a CASS

Zeci de mii de angajaţi au fost afectaţi încă de la începutul anului de eliminarea plafonului de cinci salarii brute pentru contribuţiile la asigurările sociale (CAS) şi asigurările de sănătate (CASS), decisă de Guvern. Mai multe categorii de IT-işti, manageri sau bancheri, şi implicit firmele la care lucrează ei, au fost afectaţi de eliminarea plafonului. Firmele au fost luate astfel pe nepregătite şi au fost forţate să-şi ajusteze strategia financiară pentru tot anul 2017 în ceea ce priveşte angajaţii buni, plătiţi peste medie.

2. Blocarea HG 807, un proiect util investitorilor

Guvernul a blocat în 2017 schema de ajutor de stat HG 807, care are că obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie, motiv pentru care multe investiţii private sunt amânate sau anulate în acest moment.

3. Taxarea suplimentara a contractelor part-time

Contractele part-time sunt taxate mai mult de anul acesta, după ce guvernul a decis să impoziteze sute de mii de contracte de muncă în regim part-time la fel cum sunt impozitate contractele de muncă cu normă întreagă şi cu salariul minim pe economie. Taxarea este abuzivă, potrivit mediului de afaceri. Practic, din 2017 există obligaţia angajatorilor de a achita CAS şi CASS la nivelul salariului minim brut pentru salariaţii încadraţi cu normă parţială.

4. TVA Split

„Îndulcit“ la presiunile mediului de afaceri, proiectul „TVA Split“ va crea birocraţie suplimentară în 2018 prin mecanismul plăţii defalcate a TVA care va fi obligatoriu pentru firmele în insolvenţă şi pentru cele care înregistrează datorii la plata TVA, peste un anumit plafon.

Sistemul split TVA va fi aplicat obligatoriu doar de către firmele publice şi private aflate în insolvenţă sau care au datorii la plata TVA, celelalte companii urmând să aibă libertatea de a-l pune în practică doar dacă vor.

5. Mutarea contributiilor de la angajator la angajat

Transferarea contribuţiilor sociale la angajat va influenţa negativ mediul de afaceri din mai multe raţionamente, deja semnalate de antreprenori şi manageri. Motivaţia unui asemenea transfer nu a fost comunicată în mod specific, alături de faptul că beneficiile unui asemenea demers nu se regăsesc în impactul bugetar, conform Notei de Fundamentare, creşterea salariilor brute în sectorul privat nu se poate reglementa, iar propunerea de Ordonanţă de urgentă nu are o asemenea obligativitate. O asemenea măsură va conduce la dezechilibre pe piaţa forţei de muncă începând cu 1 ianuarie 2018, din cauza unor comportamente ce pot fi diferite între mediul public şi cel privat. De asemenea, implementarea măsurii presupune un efort administrativ considerabil şi costisitor, fără a vedea un beneficiu imediat sau pe termen lung al măsurii

6. Supraacciza

Majorarea accizelor la carburanţi a fost o măsură luată rapid de guvern, cu efecte imediate în economia reală. Majorarea a fost aplicată gradual, în două etape-cu 0,16 lei/litru, începând din 15 septembrie 2017, şi cu incă 0,16 lei/litru, începând din 1 octombrie 2017.

7. Involutia fiscala din IT&C

Companiile de IT au fost „lovite“ de măsura fiscală a trecerii contribuţiilor în sarcina angajaţilor. Ordonanţa de modificare a Codului Fiscal confiscă, practic, o parte din veniturile angajaţilor din cercetare şi dezvoltare şi IT, specialişti care vor fi penalizaţi cu reducerea salariului net. În aceste condiţii, reîntregirea salariilor nete ale acestor persoane va depinde de puterea economică şi de voinţa angajatorilor, după transferul contribuţiilor la nivelul costului total actual.

Aceste măsuri fiscale, luate în lanţ de-a lungul anului 2017, vor afecta competitivitatea sectorului IT românesc pe pieţele externe, mai ales din cauza presiunii pe costurile cu forţa de muncă, şi vor influenţa creşterea economică, în condiţiile în care sectorul de IT şi-a dublat anul trecut ponderea în PIB la peste 6% în raport cu anul 2012, atingând o valoare de 3,6 miliarde de euro. Nu doar că noua strategie a guvernului, transpusă prin noile măsuri, este o frână în calea creşterii industriei IT, dar efectele macroeconomice pot fi aspre dacă analizăm faptul că industria autohtonă de tehnologie a devenit o locomotivă pentru creşterea economică din ultimii doi ani, cu a doua cea mai mare contribuţie la creşterea PIB după comerţ sau industrie, în funcţie de an.

8. Cresterea salariului minim

Accelerarea ritmului de creştere a salariului minim din 2017, fară o consultare publică, loveşte industriile creative, serviciile, industria uşoară, turismul şi alte sectoare de activitate

Salariul minim pe economie va creşte, de la 1 ianuarie 2018, de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, însă salariul net nu va înregistra un avans similar. Acest lucru se explică prin transferul contribuţiilor la pensii (CAS) şi sănătate (CASS) în totalitate în sarcina salariaţilor şi, dublat de reducerea impozitului pe venituri la 10%.

În opinia mea, strategia de creştere a salariului minim trebuie implementată alături de partenerii sociali (patronate, sindicate, mediul de afaceri), într-un dialog transparent. Acţiunile şi anunţurile Guvernului Tudose arată o viziune extrem de rudimentară asupra economiei – aceea că prin decret putem stabili performanţele acesteia, inclusiv nivelul de salarizare.

Astfel, nivelul salariului minim nu trebuie abordat în mod populist, iar o accelerare a ritmului de creştere a salariului minim realizată fără dialog cu partenerii sociali poate avea următoarele efecte:

(i) Firmele mici şi mijlocii, mai ales din domeniile intensive în muncă vor sucomba – ca să reziste ar trebui să înregistreze creşteri absolut spectaculoase ale productivităţii muncii sau să transfere costurile în preţuri, ceea ce pentru ele va fi practic imposibil, domeniile lor de activitate fiind puternic concurenţiale;

(ii) Tinerii vor suferi cel mai mult ca urmare a reacţiei angajatorilor la creşterea salariului minim. Creşterea salariului minim fără consultare prealabilă a mediului de business duce la şomaj şi motivul pentru care tinerii vor suferi printre primii este acela că ei formează categoria celor mai puţin experimentaţi, cu cele mai reduse competenţe şi aptitudini şi implicit cu cea mai mică performanţă în activitatea economică.

9. Introducerea raspunderii penale pentru antreprenori şi manageri

Guvernul pregăteşte o Ordonanţă de Urgenţă prin care vrea să ameninţe cu cătuşele sute de mii de antreprenori pe zona de CAS, CASS şi pentru peste 30 de taxe. Antreprenorii ies în stradă pentru independenţa Justiţiei şi primesc, în schimb, ameninţări cu cătuşele: de la 1 la 6 ani, cam cât primeşte, de regulă, un fost preşedinte de Consiliu Judeţean pentru abuz în serviciu.

Astfel, Executivul vrea să incrimineze neplata taxelor şi a impozitelor asemenea evaziunii fiscale, milioane de români fiind astfel pasibili de puşcărie. Sute de mii de antreprenori vor risca să aibă dosar penal dacă va fi adoptat un proiect de Ordonanţă de urgenţă bombă, pregătit fără o dezbatere publică clară şi proactivă, aşa cum îşi doreşte mediul de afaceri. Practic, dacă nu îşi plătesc la buget impozitele şi contribuţiile, cu intenţie, antreprenorii vor fi acuzaţi de evaziune fiscală, iar pedeapsa poate fi închisoarea de la un an la 6 ani.

10. Taxa de solidaritate

După mai multe tergiversări şi discuţii din seria „discutate şi uitate“, în cele din urmă, a fost introdusă o „taxa de solidaritate“, de 2,25%, în sarcina angajatorului, care va acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.

11. Modificari fiscale pe banda rulanta

Cea mai generală „lovitură“ asupra mediului de afaceri este probabil ritmul modificărilor fiscal care bulversează activitatea firmelor: peste 250 de articole din Codul Fiscal au fost modificate sau completate anul acesta, iar la nivel general, România se situează pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul de 1040 legi adoptate într-un singur an.

Lipsa de predictibilitate fiscală şi a dialogului atunci când guvernul ia decizii cheie îi determină pe unii investitori strategici, instituţionali şi financiari să se teamă că România poate fi afectată de o ieşire masivă a capitalului străin.

12. Diminuarea Pilonului II de pensii

Prin lipsa de perspectivă şi de responsabilitate, guvernul a umblat la banii puşi deoparte ai viitorilor pensionari, prin amputarea pilonului II al sistemului de pensii. Acest tip de măsuri generează incertitudine pentru investitorii de portofoliu, cu impact indirect şi asupra economiei reale.

13. Cresterea taxelor locale din cauza Revolutiei Fiscale

Mai multe oraşe mari ar putea majora taxele şi impozitele locale pentru firme şi persoanele fizice, pentru a compensa pierderile cauzate bugetelor locale de scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%.

14. Condica obligatorie

Codul Muncii generează bătăi de cap antreprenorilor şi investitorilor prin introducerea condicii într-o perioadă în care, în mod normal, ar trebui să vorbim despre digitalizare şi debirocratizare. Măsura instituirii obligativităţii existenţei, pentru fiecare firmă în parte, a unei condici de prezenţă, este primită cu scepticism de către antreprenorii români.

15. Atac la guvernanta corporativa

Exceptarea majorităţii companiilor de stat de la prevederile Ordonanţei 109 privind guvernanţa corporativă – măsură adoptată de Parlament – duce nu doar la slăbirea statului de drept, ci are efecte, de asemenea, asupra economiei private, în opinia mea. Astfel, un management incompetent şi corupt creează contextul ideal  pentru furt în companiile de stat, astfel încât avem de-a face cu pierderi ale companiilor, ceea ce se traduce prin servicii publice proaste, şi, pe cale de consecinţă, pierderile vor fi acoperite de bugetul de stat din banii cetăţenilor, adică şi din taxele plătite de întreprinzători.

16. Lovitura asupra firmelor de tip SRL-D

Trecerea contribuţiilor sociale de angajator la angajat propusă prin “Revoluţia fiscală“ a guvernului loveşte zeci de mii de întreprinzători români: firmele de tip SRL-D (societăţile debutante cu răspundere limitată) nu vor mai beneficia de facilităţi fiscale începând cu 1 ianuarie 2018.

Firmele de tip SRL-D beneficiază în prezent de o facilitate fiscală semnificativă, respectiv de scutirea de la plata contribuţiilor sociale datorate de către angajator pentru pensii (CAS) pentru un număr de patru angajaţi şi pentru o durată maximă de trei ani.

Practic, prin mutarea contribuţiilor sociale la pensii şi sănătate (CASS) la angajat, guvernul îngroapă această facilitate începând cu 1 ianuarie 2018.

17. Stimulente pentru angajatii ANAF din amenzile date

Cea mai „proaspătă“ idee a Ministerului Finanţelor este de a stimula angajaţii ANAF să facă o viaţă grea antreprenorilor, printr-un proiect de Ordonanţă care ar permite ANAF să păstreze 15% din sumele stabilite prin acte administrativ fiscale rămase definitive în sistemul căilor de atac. Banii astfel obţinuţi  vor fi utilizaţi „pentru acordarea de premii personalului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală“. Practic, pe spinarea mediului de afaceri, ANAF îşi va face un buget de venituri suplimentare, acestea fiind realizate, în parte, din sume suplimentare stabilite prin decizii de impunere sau obligaţii fiscale accesorii.

Pentru un ton mai optimist, am analizat, de asemenea, un bilanţ pozitiv al anului 2017: 10 proiecte şi tendinţe pozitive pentru mediul antreprenorial romanesc.

Read More
Antreprenoriat Featured

2017: Zece proiecte si tendinte care cresc ecosistemul de start-up-uri si scale-up-uri din Romania

2017 a adus, în opinia mea, câteva tendințe și proiecte care vor contribui substanțial la crearea unui ecosistem antreprenorial românesc sănătos. Cum mă voi implica și în 2018 în proiecte faine pentru antreprenori, m-am gândit să iau cu mine câteva gânduri pozitive pornind de la 10 proiecte și tendințe valoroase cu care m-am intersectat pe parcursul anului 2017.

1. Investitia record in UiPath, un scale-up romanesc

O investiție record pentru un scale-up românesc, cea prin care UiPath a atras 30 milioane de dolari de la un fond de investiții american, este un moment important din care am învățat ce înseamnă, de fapt, un scale-up, adică o firmă care crește rapid. Cu titlu de actualitate, UiPath tocmai ce l-a cooptat în consiliul de administrație pe vicepreședintele companiei NetApp.

Fondată în anul 2015 și operând mai mult la nivel internațional, UiPath își propune să schimbe lumea cu ajutorul proceselor automatizate și să ușureze astfel munca oamenilor, permițându-le să se concentreze mai mult pe partea creativă a muncii.

2. Internationalizarea, tema predilecta pentru antreprenori

Am simțit că tema internaționalizării a devenit anul acesta pregnantă în discursul și în acțiunile antreprenorilor români. O bună practică este Start-Up Bridge, proiect pe care l-am inițiat în martie, alături de mai mulți antreprenori, în cadrul Fundației Romanian Business Leaders.

Start-Up Bridge, proiect susținut și inspirat de UniCredit Bank, propune crearea unei platforme de interacțiune între antreprenorii români și companiile externe aflate în diverse etape de dezvoltare. Ideea, misiunea și obiectivele Start-Up Bridge au luat naștere că urmare a identificării unui potențial neutilizat de interacțiune internațională în rândul antreprenorilor români.

3. Bitdefender, evaluata la 600 mil. dolari. Posibil unicorn romanesc in urmatorii ani

Bitdefender, cel mai mare producător român de software, este evaluat la 600 de milioane de dolari, după ce fondul de investiţii Vitruvian Partners a devenit al doilea cel mai mare acţionar al companiei, odată cu achiziţia pachetului minoritar de aproximativ 30%, deţinut de fondul de investiţii Axxess Capital.

4. Fondatorii Dedeman se uita la alte investitii, inclusiv la proiecte antreprenoriale

E o veste bună că antreprenori români foarte mari, cum sunt proprietarii Dedeman, se orientează spre diversificarea investițiilor, uitându-se și la investiții în proiecte antreprenoriale. În acest sens, mi-a atras atenția și m-a bucurat să văd că Dragoș Pavăl, fondatorul Dedeman, vrea să facă un fond de investiții cu capital de risc pentru antreprenorii  din România.

5. Bancile investesc in start-up-uri

Un semn bun este, de asemenea, faptul că grupul financiar Banca Transilvania a intrat în domeniul fintech ca acționar la Timesafe, dezvoltatorul aplicației Pago. Mă aștept să mai vedem astfel de investiții.

6. Proiecte si platforme pentru antreprenori

Aș scoate în evidență aici RepublicaIMM, o platformă dedicată antreprenorilor care vine în întâmpinarea celor care cred în antreprenoriat ca într-o structură bine organizată. De asemenea, mi-a atras atenția lansarea MAX Business Accelerator. În egală măsură, continuarea și consolidarea în 2017 a proiectului Startarium, susținut de ING Bank, este un lucru bun pentru ecosistemul antreprenorial din România.

7. Consolidarea platformelor media Start-Up.ro si Startupcafe.ro

Cel mai sănătos trend din media românească dedicată antreprenorilor: consolidarea și creșterea în relevanță a proiectelor media Start-Up.ro și StartupCafe.ro. Este nevoie de mai multe proiecte media, bloguri și emisiuni TV pentru și despre antreprenori.

8. Diaspora si antreprenoriat

Datorită unor proiecte de repatriere inspiraționale ca RePatriot și în contextul noilor linii de finanțare Diaspora Start-Up, antreprenoriatul se conturează ca alternativă principală pentru românii care vor să revină acasă prin antreprenoriat. Foarte bine, întrucât 56% dintre românii emigrați vor să investească în România

9. Mentoratul creste in Romania

Eu am descoperit mentoratul prin proiectul Mentoria, iar anul acesta a fost sărbătorită în premieră Ziua Internațională a Mentoratului, iar la radio am auzit un proiect de mentorat pentru antreprenori susținut de o bancă. => Semne bune pentru mentorii și mai ales pentru mentees-ii români.

10. Fond nou de investitii pentru start-up-uri din tech

Am văzut în 2017 mai multe inițiative faine pe zona fondurilor de investiții, dar cea mai însemnată este, în opinia mea, fondul de investiții Fribourg Capital, principal acționar al retailerului Elefant.ro. Vehiculul este controlat de fostul premier al Republicii Moldova Ion Sturza, care a lansat divizia Fribourg Digital, responsabilă cu gestionarea unui nou fond de investiții, în valoare de 20 de milioane de euro, dedicat afacerilor IT aflate în stadiul de start-up.

La mulți ani, 2018!

Foto: Shutterstock

Read More
Antreprenoriat Featured Start-Up

Suntem ultimii in UE la numarul firmelor care cresc rapid. Cum facem sa avem cel putin 5.000 de gazele in Romania?

1.169 de companii din România sunt identificate ca întreprinderi cu creștere ridicată, arată datele publicate de Eurostat. Spre comparație, patru țări mult mai mici au un număr mai mare de “gazele”, așa cum mai sunt numite firmele care cresc foarte rapid: Lituania (1.843), Ungaria (3.860), Cehia (3.962), Bulgaria (2.835).  Procentual, cifrele arată mult mai rău: doar 2,3% din companiile din România au un ritm de creștere rapid, țara noastră fiind pe penultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, conform datelor din 2015.

Statisticile Eurostat iau în considerare doar rata de angajare a numărului de angajați atunci când identifică firmele cu o creștere ridicată. Astfel, o companie este considerată firmă cu evoluție rapidă (“High Growth Enterprise” = HGE) dacă ritmul mediu de creștere al numărului de angajați depăseste 10% pe o perioadă de trei ani, fiind luate în considerare doar companiile cu puțin 10 angajați la începutul acestei perioade.

firmecrestererapida1

La nivel european, aproximativ 158.000 de întreprinderi au fost încadrate în grupul firmelor cu creştere rapidă. Ele reprezintă 9,9% din toate întreprinderile active cu cel puţin 10 salariaţi şi au generat locuri de muncă pentru 13,5 milioane de persoane. Sectoarele economice cu cele mai multe „gazele” sunt cel de „informaţii şi comunicaţii” (15,3% din totalul companiilor cu creştere rapidă), ”servicii administrative şi de suport” (14,0%) şi „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (11,3%).

Surprinde, așadar, în mod neplăcut, poziția României din punctul de vedere al ponderii firmelor cu creștere rapidă în totalul companiilor. Țara noastră și Cipru sunt singurele economii care se situează sub pragul de de 3% la nivelul ponderii companiilor cu creșteri rapide: România (2,3%), Cipru (2,2%). La mare distanţţ, deasupra României se află Grecia (6%), Austria (6,5%), Italia (7,6%), Estonia (7,7%) și Belgia (8,1%). De partea cealaltă, în partea superioară a ierarhiei, cel mai ridicat procent de întreprinderi cu creştere ridicată în rândul tuturor întreprinderilor active cu cel puţin zece angajaţi se înregistra în Irlanda (14,9%), Malta (13,7% în 2014), Ungaria (12,5%), Slovacia şi Letonia (ambele cu 12,2%), Suedia (12,1%).

firmecrestererapida2

În 2015, aproximativ 1 din 5 angajaţi lucrau în întreprinderi cu creştere ridicată în Irlanda (21,7%), Ungaria (20,7%) şi Portugalia (19,7%). Acestea avea un impact semnificativ asupra angajărilor şi în Marea Britanie (19%), Bulgaria (18,6%), Malta (17,5% în 2014), Letonia şi Olanda (ambele cu 17,4%). Cel mai redus procent de angajaţi care lucrau în 2015 în întreprinderi cu creştere ridicată era în Cipru (3,6% în 2014), România (5,9%), Austria (7,8%), Finlanda şi Franţa (ambele cu 9,5%).

OK, atunci ce este de făcut pentru a crește numărul de firme performanțe? Cum ar trebui să ne raportăm, prin proiecte de business, finanțări, consultanță și politici publici la aceste “gazele” românești?

Principala provocare pentru micii întreprinzători este capacitatea de scalare a unui business, de a-l crește consistent pe o perioadă de trei ani. Foarte puține business-uri cresc constant trei ani, cu cel puțin 20% ca nivel al afacerii și ca număr de angajați. Provocarea se adresează întregului mediu de afaceri. Cum ajutăm aceste firme să devină “gazele” și cum prioritizăm firmele de tip gazelă care cresc cu minim 20% de la an la an să se extindă pe piețele internaționale. Din păcate, foarte puține firme românești cresc constant cu 20% de la an la an.

Ce avem de făcut pentru a extinde numărul de firme cu o creștere avansată? Cum ajungem la cel puțin 5.000 de “gazele” românești? Vă propun mai jos doar câteva idei.

Ideea nr. 0: Să schimbăm/să îmbunătățim mediul în care firmele își desfăsoară activitatea, cu o implicare cât mai redusă din partea statului, fără să mai punem bariere administrative și birocratice.

Propunere nr. 1: Crearea de politici publice adresate firmelor cu o creștere rapidă se bazează pe abilitatea administrației publice sau a părților de interes private din ecosistemul antreprenorial să identifice aceste întreprinderi.  Dacă selecția actualelor “gazele” (firme cu creștere rapidă) este ușoară, cel puțin în aparență (mă îndoiesc că administrația publică românească are această capacitate în prezent), odată ce criteriile au fost stabilite, identificarea potențialelor firme performante reprezintă o problemă majoră. Astfel, se impune crearea unei așa zise “unități de identificare a gazelelor”. Locul acestei entități ar fi potrivit, fie în mediul privat, fie la nivelul administrației publice.

*Exemplu de bună practică: Deloitte Fast 50, un program/clasament care ierarhizează companiile din sectorul tehnologiei, din Europa Centrală, pe baza creșterii veniturilor pe o perioadă de patru ani.

Propunere nr. 2: Să gândim și să implementăm proiecte pentru firme de tip Scale-Up (firme cu o creștere a cifrei de afaceri anualizată în ultimii trei ani de peste 20%) (vezi Schema de finanțare Scale-Up propusă de Ministerul Economiei în 2016)

* Exemplu de bună practică: Scale-Up Taskforce (UK), care își propune să evalueze barierele care stau în calea creșterii firmelor britanice.

Propunere nr. 3: Abordare integrată, la 360 de grade: măsurile specifice de suport pentru firmele cu o creștere rapidă sunt, în mod frecvent, un mix între finanțare, consultanță strategică, sprijin pentru acces pe piețele internaționale.

*Exemplu de bună practică: Scale-Up Report, un studiu care prezintă rezultate și date din mai multe țări care și-au schimbat politicile economice pentru a se adresa mai mult firmelor de tip scale-up.

Propunere nr. 4: Pe termen scurt, o idee bună ar fi să facem un compromis și să ne concentrăm doar pe două categorii de firme. De exemplu, studiile arată că două categorii de întreprinderi au șanse mari să între în grupul firmelor cu o creștere rapidă: firmele exportatoare și firmele foarte tinere.

Propunere nr. 5: Se impune o strategie națională privind internaționalizarea firmelor românești, în condițiile în  care prezența internațională directă a firmelor românești este modestă, numărul companiilor autohtone care efectuează investiții străine pe piețele externe fiind de aproximativ 20 într-un singur an. Antreprenorii români au nevoie de know-how, networking, studii și informații punctuale despre oportunitățile de business din străinătate.

*Exemplu de bună practică: Start-Up Bridge, un proiect de internaționalizare a afacerilor românești lansat de Fundația Romanian Business Leaders (RBL).

Propunere nr. 6: Accelerarea procesului de dezvoltare a unei culturi pro-business angels prin susținerea creării unor rețele de investitori individuali (ideal ar fi lansarea unei federații cu rețele de tip business angel și organizarea unui road-show care să popularizeze ideea).

Exemplu de bună practică: Business Angels Netzwerk Deutschland

Propunere nr. 7: Încurajarea și finanțarea unor acceleratoare și pre-acceleratoare de business noi.

*Exemplu de bună practică: Entrepreneur First

Întreprinderile cu o creștere ridicată (HGF’s) au devenit în ultimii ani un punct central pentru politicile publice în multe țări dezvoltate. În paralel cu această abordare a administrației publice și a mediului de business, foarte multe cercetări dedică spațiu și resursa “gazelelor”. Ar trebui să ne concentrăm și noi mai constant asupra firmelor românești care accelerează numărul de angajați și cifră de afaceri. Oricum am privi lucrurile, 2,3% este un procent lipsit de anvergură. Putem mai mult.

Read More
Antreprenoriat Featured

O problema ignorata: 9 din 10 IMM-uri au probleme sa angajeze oameni noi

86% dintre angajatorii români participanţi la cel mai recent studiu desfăşurat de eJobs, majoritatea afaceri mici şi mijlocii, se confruntă cu o lipsă acută de candidaţi valoroşi atunci când recrutează.

Competitivitatea ridicată din piaţa muncii este unul dintre principalele motive, însă 2 companii din 10 consideră că accesul la candidaţi specializaţi este îngreunat şi de lipsa brandului puternic de angajator al acestora. Pentru fiecare poziţie deschisă, 58% dintre companiile participante la sondaj susţin că au mai puţin de 50 de aplicanţi, în timp ce 26% primesc între 50 şi 100 de CV-uri.

Doar 7% dintre companii au până la 200 de candidaţi pentru o poziţie deschisă, iar 9% au peste 250 de candidaţi, acestea fiind majoritatea companii mari şi foarte mari. Cu toate acestea, şi oferta de candidaţi din piaţă, în ansamblu, a scăzut în ultimii câţiva ani, observă 77% dintre companiile respondente, în timp ce 5% consideră că a stagnat sau, respectiv, că a crescut uşor.

Ca urmare, procesele de recrutare au devenit prea lungi, susţin 47% dintre companii, şi în acelaşi timp mai dificile faţă de acum 2 ani (42%). Timpul de recrutare pentru poziţiile deschise este cuprins, pentru aproape jumătate dintre respondenţi, între 30 şi 60 de zile, iar 14% spun că reuşesc să angajeze după 90 de zile sau chiar mai mult. O treime dintre companii, în special dintre cele mici şi mijlocii, declară că procesul de recrutare nu depăşeşte 30 de zile, şi numai 5% ocupă o poziţie în mai puţin de două săptămâni.

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Trei companii din Romania au intrat in topul Deloitte Fast 50

Trei companii din România au intrat în clasamentul Deloitte Fast 50 pentru Europa Centrală și de Est, iar o a patra a primit o distincție specială pentru Most Disruptive Innovation.

 Companiile de tehnologie din Europa Centrală continuă să crească într-un ritm accelerat, lucru confirmat de clasamentul Fast 50, care arată o creștere medie record de 1.127% între 2013 și 2016 pentru companiile prezente în clasament. Acest fapt nu numai că înlătură orice dubiu privind faptul că rezultatele excepționale de anul trecut nu pot fi depășite, dar reprezintă o confirmare a faptului că boom-ul tehnologic din regiune este sănătos.

  • Creșterea medie a companiilor din clasamentul Fast 50 stabilește un nou record de 1.127%
  • Acesta este al doilea an consecutiv în care creșterea medie este de peste 1.000%
  • Clasamentul cuprinde companii din 11 țări, inclusiv trei din România
  • Primele cinci poziții din clasamentul Fast 50 sunt ocupate de noi apariții în top, toate companii Rising Stars anul trecut
  • Companiile din sectorul soluțiilor de IT & Digital domină clasamentul cu 39 de companii

 

Prima poziție în clasamentul Fast 50 de anul acesta îi revine companiei de rezervări online a transportului aerian din Cehia, Kiwi.com, cu o creștere a veniturilor în ultimii patru ani de 7.145%. Kiwi.com a ocupat anul trecut locul cinci la categoria Rising Stars sub numele de Skypicker.com, ceea ce indică faptul că obiectivul său de a deveni lider mondial în turismul online este realizabil. Imediat după Kiwi.com se găsește câștigătorul de anul trecut al categoriei Rising Stars, compania de tehnologie Deeper, din Lituania, în timp ce pe locul trei se găsește compania Prusa Research din Republica Cehă.

Clasamentul Fast 50 în România

 43 de companii din România au luat startul competiției de anul acesta, dintre care trei se găsesc în clasamentul Fast 50. Compania românească cu cea mai mare rată de creștere a veniturilor este compania Trencadis din Baia Mare, cu creștere a veniturilor în ultimii patru ani de 710%. Aflată pentru a doua oară în clasamentul Fast 50, în urcare pe locul 19 față de locul 40 ocupat anul trecut, Trencadis este o companie de sisteme integrate al cărei obiectiv principal este acela de a optimiza și a inova soluțiile destinate interacțiunii dintre cetățeni și instituțiile statului.

Aflată pentru prima dată în clasamentul Fast 50, compania timișoreană Qualteh se plasează direct pe locul 39, cu o rată de creștere de 388%. Qualteh construiește soluții de dezvoltare și adaptare pentru companii inovatoare și soluții de software mobile.

Cu o rată de creștere de 324%, Tremend, o companie de software din București cu peste 11 ani de experiență, se situează pe locul 47. Pentru a doua oară în clasamentul Fast 50, Tremend este specializată în livrarea de soluții complexe de software, încorporând tehnologii avansate destinate unor clienți variați, de la start up-uri americane la multinaționale din peste 15 țări, situate pe trei continente.

Furnizorul de soluții de automatizare robotizată a proceselor Uipath devine primul business care câștigă o distincție specială pentru Most Disruptive Innovation. Premiul recunoaște acele afaceri care sunt pionieri în domeniul lor de activitate. Fondată în anul 2015 și operând mai mult la nivel internațional, UiPath își propune să schimbe lumea cu ajutorul proceselor automatizate și să ușureze astfel munca oamenilor, permițându-le să se concentreze mai mult pe partea creativă a muncii.

Read More
Antreprenoriat Featured

#InvestingInRomania: Romanii din diaspora investesc in tara. Cati recomanda strainilor sa vina aici?

57% dintre românii emigrați vor să se întoarcă în țara, conform rezultatelor celui mai amplu studiu despre diaspora românească, comandat de RePatriot și realizat de Open-I Research. În funcție de țara de emigrație, cele mai mari procente se înregistrează în Italia (68%) și Marea Britanie (63%), iar cele mai mici în Germania și Statele Unite (43%).

Studiul a fost realizat în contextul Summit-ului de business “Investim în România” din București și Poiana Brașov, unde sunt așteptați peste 250 de oameni de afaceri români din toată lumea.
Obiectivele majore ale Summit-ului sunt fructificarea oportunităților de investiții oferite de România în acest moment, facilitarea dialogului dintre antreprenorii din Țară și cei din Diaspora, lansarea de parteneriate strategice și de noi afaceri. România oferă oportunităţi de afaceri și acestea pot fi folosite mai bine prin puntea făcută între mediul de afaceri național și cel din Diaspora.

“Pentru a investi în țara lor, românii au nevoie de încredere și de oportunități, au nevoie de exemple de succes în care să se regăsească. Corupția, birocrația și neîncrederea în clasa politico-administrativă sunt principalele bariere pentru repatrierea prin antreprenoriat”, a declarat Marius Bostan, inițiatorul RePatriot.

Astfel, 56% dintre românii emigrați vor să investească în România (iar cei din Marea Britanie vor să investească în România în pondere de 69%), considerând că cele mai atractive domenii sunt turismul (37%) și agricultura (38%), însă principala lor barieră este corupția din România.

Doar 15% au recomandat Romania ca tara cu potential de business.

rep1

“Un trend interesant și explicabil în contextul Brexit se observă la românii din Marea Britanie, care, pe lângă faptul că vor să se întoarcă în țară în procent foarte mare, vor să și investească în România, marea majoritate dorind să înceapă o afacere (56%). Românii din diaspora cu experiență în mediul de business sunt cel mai potrivit catalizator pentru atragerea de investiții românești și străine noi”, a declarat Claudiu Vrînceanu, unul din liderii proiectului RePatriot.

Pentru românii care vor să se întoarcă, principalul motiv este regăsirea “cuibului” (68% spun că vor să fie “din nou acasă”). Foarte promițător, 47% vor să facă ceva pentru România, iar 39% vor să înceapă o afacere în țară.  Dintre românii din Marea Britanie care vor să se întoarcă în țara, 56% vor să înceapă o afacere. Ei se declară optimiști cu privire la potențialul de schimbare al României și, în plus, vor să folosească aici lucrurile pe care le-au învățat, și să ajute la schimbarea în bine a mentalității românești (“Vreau să aduc o cultură a responsabilității în Romania”).

 “Faptul că cei care vor să se întoarcă au potențialul de a aduce o energie nouă și de a schimba mentalități, pe lângă faptul că vor să și investească în afaceri,  reprezintă una din cele mai importante concluzii ale studiului”, a declarat Adina Nica, Managing Director Open-I Research.

43% dintre românii din diaspora estimează că în următorii ani lucrurile se vor îmbunătăți în România, iar 26% cred că lucrurile se vor înrăutăți.

Odată emigrați, românii țin legătura cu țara, în special cu familia. Mai mult decât atât, ei transferă bani în țară, 71% au transferat bani în ultimele 12 luni (procentul cel mai mare se înregistrează la emigranții din Spania, 78%).

Studiul privind românii din diaspora a fost inițiat în august 2017, de către agenția de cercetare Open-I Research la cererea RePatriot și poate fi descărcat de AICI.

Chestionarul a fost completat online de către 1192 români emigrați în țări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franța, Canada, Austria, Norvegia, Belgia.

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Realitate de la firul ierbii: cate firme din Romania sunt, de fapt, sanatoase

Raportul privind distribuția averii mondiale, potrivit căruia 1% din populație deține mai mult de jumătate din averea globală, adică e mai bogată decât restul de 99%, e replicat și la nivelul economiei românești, relevă un studiu al CITR Group privind privind evoluția societăților de impact din România.

Analiza CITR Group arată că țara noastră numără în jur de 640.000 de companii, iar doar un procent din acestea, adică 6.521 de societăți, generează peste 60% din cifra de afaceri cumulată la nivel național.

Astfel, deși la nivel macroeconomic România a înregistrat, în al doilea trimestru din 2017, cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, conform datelor din Eurostat, la nivel microeconomic asistăm la o concentrare îngrijorătoare a veniturilor în jurul unui număr foarte mic de companii.

Romania vulnerabila

 

¨Acest dezechilibru acționează puternic asupra modului în care 99% dintre companiile din România își desfășoară activitatea; economia românească e dependentă de acest număr restrâns de societăți mari iar companiile mici și mijlocii, care formează marea majoritate a companiilor din România, sunt extrem de vulnerabile. România rămâne la fel de fragilă ca în 2007-2008, iar experiența crizei anterioare nu creează vreun confort, fiindcă nu suntem mai bine pregătiți acum pentru eventualitatea unui recul¨, avertizează Rudolf Vizental, CEO CIT Resources.

Potrivit studiului CITR Group, companiile de impact au fost împărțite în finanțabile, restructurabile și insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile aproape s-au înjumătățit.

Romania vulnerabila

Un alt semnal de alarmă tras de specialiștii CITR Group se referă la oportunitățile de salvare a afacerilor cu probleme, considerate de bănci nefinanțabile, iar de investitori – prea mici. Doar circa 1.500 de companii, adică societățile sănătoase, cu active de peste zece milioane de euro, reprezintă zona de interes pentru consultanți, investitori și bănci.

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

Romanian Business Leaders: TVA Split va bulversa economia in 2018

Noul sistem de plată defalcată a TVA va bulversa major economia sănătoasă – pe a cărei bună funcționare se bazează atât creșterea economică din 2018, cât și viitorul buget de stat. Ce nu va rezolva noul sistem e problema de fond – evaziunea fiscală – pe care Guvernul o invocă pentru a motiva introducerea plății defalcate a TVA.

În fapt, Guvernul își rezolvă acum – cu riscul de a vulnerabiliza întreaga economie – urgențele de finanțare ale unui buget de stat a cărui principală problemă e că a fost dezechilibrat alcătuit. Evoluțiile din ultima săptămână – rectificarea bugetară, cu suplimentări mari transferate dinspre investiţii de infrastructură către plata salariilor și a pensiilor mărite, precum și recentele solicitări guvernamentale de virare în avans, către buget, a dividendelor puţinelor companii de stat profitabile – demonstrează că prioritatea Guvernului nu e să creeze contextul pentru dezvoltarea economiei în viitor, ci să facă rost urgent de bani cu orice preț: inclusiv acela de a destabiliza, în 2018, sute de mii de companii corecte, majoritatea IMM-uri, cea mai mare parte a lor având capital românesc, prin adoptarea de la 1 ianuarie 2018 a sistemului generalizat de plată defalcată a TVA.

De la 1 ianuarie 2018, companiile din toate domeniile de activitate, fie că au fost sau nu identificate ca activând în arii cu risc fiscal, vor fi obligate să implementeze proceduri noi şi birocratice pentru urmărirea plăţilor şi încasărilor lor cu toţi furnizorii şi clienţii, pentru urmărirea încasărilor în numerar şi prin card, folosind noile conturi de TVA. Companiile din România vor fi expuse la penalităţi excesiv de mari din cauza lipsei implementării din timp a unor măsuri de ajustare a software-urilor contabile şi de facturare, a deschiderii şi urmăririi noilor conturi de TVA prin Trezorerie sau prin intermediul băncilor care vor opera cu astfel de conturi sau a urmăririi zilnice a încasărilor şi plăţilor.

Noul sistem de plată a TVA şi capacitatea extrem de slabă a autorităţilor fiscale de a-l gestiona la nivel naţional vor conduce la blocaje financiare şi costuri de finanţare mai mari pentru multe companii, în special cele mici şi mijlocii. Noul sistem va obliga companiile să menţină lichidităţi în conturi blocate de TVA, fără să poată folosi aceşti bani (care nu reprezintă neapărat suma de TVA de plată datorată către buget) pentru plata furnizorilor sau a salariilor, fără acordul prealabil al funcţionarilor ANAF.

Beneficiile macro ale măsurii – care ar oferi autorităţilor garanţii privind încasarea TVA la nivelul sumelor declarate de contribuabili sau folosirea temporară a acestor disponibilităţi – ar trebui comparate cu costurile cuantificabile (software, angajaţi, costuri de finanţare şi comisioane bancare, costuri cu penalităţi în caz de erori etc.) şi necuantificabile (costurile birocraţiei, libertatea de a tranzacţiona liber în cadrul UE pentru nerezidenţi, scăderea atractivităţii investiţionale a ţării etc.) ale implementării sistemului pentru toţi contribuabilii oneşti din România. Din 2018, produsele și serviciile românești vor fi mai puțin competitive, România va fi mai puţin atractivă pentru atragerea de noi investiţii, multe companii ar putea intra în insolvenţă, iar altele se vor vedea obligate să recupereze costurile prin creşterea prețurilor.

La nivel declarativ, Guvernul recunoaște importanța capitalului autohton și afirmă că susține dezvoltarea antreprenoriatului.

La nivelul faptelor, sistemul de plată defalcată a TVA – impus de Guvern de la 1 ianuarie 2018, în ciuda contraargumentelor și avertismentelor venite din partea tuturor reprezentanţilor companiilor active în România – va sfârși prin a gâtui sute de mii de mici întreprinzători corecți care, în loc să-și dirijeze în anul care vine eforturile spre dezvoltare și creare de noi locuri de muncă, vor fi nevoiți să aloce resurse de timp, bani și energie pentru a compensa incapacitatea cronică a statului de a aduce la lumină evazioniștii precum și incapacitatea de a-și recupera datoriile de la companiile de stat, beneficiare ale unei perpetue indulgențe din partea autorităților fiscale.

Romanian Business Leaders (RBL), o organizație non-profit care de 6 ani contribuie, prin proiecte concrete, la cultivarea antreprenoriatului onest şi responsabil, cere Guvernului României să regândească măsurile care impun obligativitatea plății defalcate a TVA de la 1 ianuarie 2018 și să se asigure, înainte de a implementa măsuri de o asemenea complexitate, că autoritățile fiscale – ANAF, Trezoreria – au capacitatea logistică și instituțională de a gestiona o astfel de schimbare radicală în lucrul cu sute de mii de companii. Creșterea economică de 5,7% cu care România se laudă în 2017 e rezultatul activității acestor companii. Dacă ele nu vor funcționa la fel de bine în 2018, creșterea economică va fi frânată, iar bugetul de stat va fi, în consecință, mai sărac ca în 2017.

RBL cere Guvernului, de asemenea, să ia măsuri rapide și împotriva adevăratei evaziuni fiscale, nu doar a întârzierilor de plată din economia albă.

RBL cere Guvernului, în același timp, să trateze cu egală exigență companiile private și companiile de stat când vine vorba de datoriile către buget. Conform calculelor noastre, folosind datele Consiliului Fiscal, datoria medie către buget a unei companii de stat era în 2015 de 8,8 mil. lei (1,95 mil. euro), în vreme ce o companie privată avea către același buget o datorie medie de 23,9 lei (5,31 euro).

În final, RBL cere Guvernului să ia măsuri chibzuite, care să țintească rădăcina marilor minusuri de la bugetul de stat, în loc să sufoce și mai mult companiile corecte, pe contribuția cărora se bazează întregul buget al ţării.

Read More
Antreprenoriat Featured

Legatura dintre internationalizare si incredere: profilul firmelor care exporta

IMM-urile care fac comerț internațional au mai multă încredere în economie și ar putea crește numărul locurilor de muncă. Concluzia aparține Facebook, Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Băncii Mondiale, care au realizat studiul Future of Business printr-un parteneriat strategic. Raportul prezintă modul în care mediul online joacă un rol esențial în capacitatea IMM-urilor de a-și desfășura activitatea comercială și de a se dezvolta la nivel internațional.

În concordanță cu rezultatele obținute în trecut, IMM-urile care fac comerț internațional au mai multă încredere în economie și pot crește numărul locurilor de muncă. Companiile care fac comerţ sunt cu 5% mai încrezătoare în afacerea lor și este cu 10% mai probabil ca ele să fi extins numărul locurilor de muncă în ultimele șase luni, în comparaţie cu cei care nu fac comerţ.

Pentru IMM-urile care exportă, comerțul se află în centrul modelelor lor de business și al succesului. Dintre IMM-urile care exportă, 3 din 10 raportează că peste 25% din veniturile lor provine din comerțul internațional.

Exportatorii se bazează pe instrumente online pentru comerțul internațional. Aproape jumătate dintre IMM-urile exportatoare (45%) declară că peste 75% din vânzările lor internaționale depind de instrumente online.

 Răspunsurile sondajului derulat în România relevă următoarele:

IMM-urile care fac comerț internațional sunt mai încrezătoare și este mai probabil să crească numărul locurilor de muncă: 50% dintre cei care fac comerţ în comparație cu 43% dintre cei care nu fac comerţ sunt optimişti în privinţa stării actuale a afacerii lor. 70% dintre cei care fac comerţ în comparație cu 62% dintre cei care nu fac comerţ sunt optimişti în privinţa perspectivelor viitoare ale afacerii lor.

Mai mulți dintre cei care fac comerţ decât cei care nu fac comerţ (26% vs. 14%) au declarat că au creat locuri de muncă în ultimele 6 luni și intenționează să creeze locuri de muncă în următoarele 6 luni (49% față de 32%).

Pentru IMM-urile care exportă, comerțul se află la baza modelelor lor de afaceri și a succesului: între IMM-urile exportatoare, 3 din 10 (35%) raportează că >25% din veniturile lor provine din comerțul internațional.

Exportatorii se bazează pe instrumente online pentru a face comerț la nivel internațional: Aproape jumătate din IMM-urile care exportă (43%) raportează că mai mult de 75% din vânzările lor la nivel internațional depinde de instrumentele online.

IMM-urile atribuie creșterea – în ce priveşte veniturile, resursele și angajații – utilizării de instrumente online pentru comerțul internațional: 59% dintre exportatori sunt de acord că utilizarea instrumentelor online pentru vânzarea la nivel internațional le-a crescut veniturile.

Cu toate acestea, comerțul internațional reprezintă o provocare pentru IMM-uri, doar o mică parte dintre acestea au activitate comercială la nivel internațional (25%).

Raportul “Future of Business” (Viitorul afacerilor) a fost lansat pentru prima dată în februarie 2016 și face parte din angajamentul Facebook de a ajuta întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) să profite de cunoștințele și instrumentele digitale pentru a încuraja creșterea.

Read More
Antreprenoriat Featured

#GoGlobal: Romanian SME’s that trade internationally are more confident and more likely to increase jobs

Romanian SME’s that trade internationally are more confident and more likely to increase jobs: 50% of traders in comparison to 43% of non-traders are positive about their current business state. 70% of traders in comparison to 62% of non-traders are positive about their future business outlook, according to Future of Business Survey.

More traders than non-traders (26% vs. 14%) stated to have created jobs in the past 6 months and plan to create jobs in the future 6 months (49% vs. 32%).

For Romanian exporting SME’s, trade is at the core of their business models and success: Among exporting SME’s, 3 in 10 (35%) report that >25% of their revenue comes from international trade.

Exporters rely on online tools to trade internationally: Nearly half of exporting SME’s (43%) report that more than 75% of their international sales depend on online tools.

SME’s attribute growth – in revenue, resources, and employees – to their use of online tools to trade internationally: 59% of exporters agree that using online tools for selling internationally has increased their revenue.

However, international trade is a challenge to SME’s, and only a minority of SME’s trade internationally (25%).

Furthermore, more than half of exporters (55%) identified “selling to foreign countries” as a challenge.

Read More
1 8 9 10 11 12 24