Antreprenoriat Economie Featured

Bilant 2017: analiza celor 17 decizii economice care influenteaza mediul de afaceri

0

Următoarele 17 idei, măsuri şi decizii economice au debusolat antreprenorii români şi investitorii străini, şi pot avea un impact negativ în 2018, Anul Centenarului.

1. Eliminarea plafonului privind plata CAS si a CASS

Zeci de mii de angajaţi au fost afectaţi încă de la începutul anului de eliminarea plafonului de cinci salarii brute pentru contribuţiile la asigurările sociale (CAS) şi asigurările de sănătate (CASS), decisă de Guvern. Mai multe categorii de IT-işti, manageri sau bancheri, şi implicit firmele la care lucrează ei, au fost afectaţi de eliminarea plafonului. Firmele au fost luate astfel pe nepregătite şi au fost forţate să-şi ajusteze strategia financiară pentru tot anul 2017 în ceea ce priveşte angajaţii buni, plătiţi peste medie.

2. Blocarea HG 807, un proiect util investitorilor

Guvernul a blocat în 2017 schema de ajutor de stat HG 807, care are că obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie, motiv pentru care multe investiţii private sunt amânate sau anulate în acest moment.

3. Taxarea suplimentara a contractelor part-time

Contractele part-time sunt taxate mai mult de anul acesta, după ce guvernul a decis să impoziteze sute de mii de contracte de muncă în regim part-time la fel cum sunt impozitate contractele de muncă cu normă întreagă şi cu salariul minim pe economie. Taxarea este abuzivă, potrivit mediului de afaceri. Practic, din 2017 există obligaţia angajatorilor de a achita CAS şi CASS la nivelul salariului minim brut pentru salariaţii încadraţi cu normă parţială.

4. TVA Split

„Îndulcit“ la presiunile mediului de afaceri, proiectul „TVA Split“ va crea birocraţie suplimentară în 2018 prin mecanismul plăţii defalcate a TVA care va fi obligatoriu pentru firmele în insolvenţă şi pentru cele care înregistrează datorii la plata TVA, peste un anumit plafon.

Sistemul split TVA va fi aplicat obligatoriu doar de către firmele publice şi private aflate în insolvenţă sau care au datorii la plata TVA, celelalte companii urmând să aibă libertatea de a-l pune în practică doar dacă vor.

5. Mutarea contributiilor de la angajator la angajat

Transferarea contribuţiilor sociale la angajat va influenţa negativ mediul de afaceri din mai multe raţionamente, deja semnalate de antreprenori şi manageri. Motivaţia unui asemenea transfer nu a fost comunicată în mod specific, alături de faptul că beneficiile unui asemenea demers nu se regăsesc în impactul bugetar, conform Notei de Fundamentare, creşterea salariilor brute în sectorul privat nu se poate reglementa, iar propunerea de Ordonanţă de urgentă nu are o asemenea obligativitate. O asemenea măsură va conduce la dezechilibre pe piaţa forţei de muncă începând cu 1 ianuarie 2018, din cauza unor comportamente ce pot fi diferite între mediul public şi cel privat. De asemenea, implementarea măsurii presupune un efort administrativ considerabil şi costisitor, fără a vedea un beneficiu imediat sau pe termen lung al măsurii

6. Supraacciza

Majorarea accizelor la carburanţi a fost o măsură luată rapid de guvern, cu efecte imediate în economia reală. Majorarea a fost aplicată gradual, în două etape-cu 0,16 lei/litru, începând din 15 septembrie 2017, şi cu incă 0,16 lei/litru, începând din 1 octombrie 2017.

7. Involutia fiscala din IT&C

Companiile de IT au fost „lovite“ de măsura fiscală a trecerii contribuţiilor în sarcina angajaţilor. Ordonanţa de modificare a Codului Fiscal confiscă, practic, o parte din veniturile angajaţilor din cercetare şi dezvoltare şi IT, specialişti care vor fi penalizaţi cu reducerea salariului net. În aceste condiţii, reîntregirea salariilor nete ale acestor persoane va depinde de puterea economică şi de voinţa angajatorilor, după transferul contribuţiilor la nivelul costului total actual.

Aceste măsuri fiscale, luate în lanţ de-a lungul anului 2017, vor afecta competitivitatea sectorului IT românesc pe pieţele externe, mai ales din cauza presiunii pe costurile cu forţa de muncă, şi vor influenţa creşterea economică, în condiţiile în care sectorul de IT şi-a dublat anul trecut ponderea în PIB la peste 6% în raport cu anul 2012, atingând o valoare de 3,6 miliarde de euro. Nu doar că noua strategie a guvernului, transpusă prin noile măsuri, este o frână în calea creşterii industriei IT, dar efectele macroeconomice pot fi aspre dacă analizăm faptul că industria autohtonă de tehnologie a devenit o locomotivă pentru creşterea economică din ultimii doi ani, cu a doua cea mai mare contribuţie la creşterea PIB după comerţ sau industrie, în funcţie de an.

8. Cresterea salariului minim

Accelerarea ritmului de creştere a salariului minim din 2017, fară o consultare publică, loveşte industriile creative, serviciile, industria uşoară, turismul şi alte sectoare de activitate

Salariul minim pe economie va creşte, de la 1 ianuarie 2018, de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, însă salariul net nu va înregistra un avans similar. Acest lucru se explică prin transferul contribuţiilor la pensii (CAS) şi sănătate (CASS) în totalitate în sarcina salariaţilor şi, dublat de reducerea impozitului pe venituri la 10%.

În opinia mea, strategia de creştere a salariului minim trebuie implementată alături de partenerii sociali (patronate, sindicate, mediul de afaceri), într-un dialog transparent. Acţiunile şi anunţurile Guvernului Tudose arată o viziune extrem de rudimentară asupra economiei – aceea că prin decret putem stabili performanţele acesteia, inclusiv nivelul de salarizare.

Astfel, nivelul salariului minim nu trebuie abordat în mod populist, iar o accelerare a ritmului de creştere a salariului minim realizată fără dialog cu partenerii sociali poate avea următoarele efecte:

(i) Firmele mici şi mijlocii, mai ales din domeniile intensive în muncă vor sucomba – ca să reziste ar trebui să înregistreze creşteri absolut spectaculoase ale productivităţii muncii sau să transfere costurile în preţuri, ceea ce pentru ele va fi practic imposibil, domeniile lor de activitate fiind puternic concurenţiale;

(ii) Tinerii vor suferi cel mai mult ca urmare a reacţiei angajatorilor la creşterea salariului minim. Creşterea salariului minim fără consultare prealabilă a mediului de business duce la şomaj şi motivul pentru care tinerii vor suferi printre primii este acela că ei formează categoria celor mai puţin experimentaţi, cu cele mai reduse competenţe şi aptitudini şi implicit cu cea mai mică performanţă în activitatea economică.

9. Introducerea raspunderii penale pentru antreprenori şi manageri

Guvernul pregăteşte o Ordonanţă de Urgenţă prin care vrea să ameninţe cu cătuşele sute de mii de antreprenori pe zona de CAS, CASS şi pentru peste 30 de taxe. Antreprenorii ies în stradă pentru independenţa Justiţiei şi primesc, în schimb, ameninţări cu cătuşele: de la 1 la 6 ani, cam cât primeşte, de regulă, un fost preşedinte de Consiliu Judeţean pentru abuz în serviciu.

Astfel, Executivul vrea să incrimineze neplata taxelor şi a impozitelor asemenea evaziunii fiscale, milioane de români fiind astfel pasibili de puşcărie. Sute de mii de antreprenori vor risca să aibă dosar penal dacă va fi adoptat un proiect de Ordonanţă de urgenţă bombă, pregătit fără o dezbatere publică clară şi proactivă, aşa cum îşi doreşte mediul de afaceri. Practic, dacă nu îşi plătesc la buget impozitele şi contribuţiile, cu intenţie, antreprenorii vor fi acuzaţi de evaziune fiscală, iar pedeapsa poate fi închisoarea de la un an la 6 ani.

10. Taxa de solidaritate

După mai multe tergiversări şi discuţii din seria „discutate şi uitate“, în cele din urmă, a fost introdusă o „taxa de solidaritate“, de 2,25%, în sarcina angajatorului, care va acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.

11. Modificari fiscale pe banda rulanta

Cea mai generală „lovitură“ asupra mediului de afaceri este probabil ritmul modificărilor fiscal care bulversează activitatea firmelor: peste 250 de articole din Codul Fiscal au fost modificate sau completate anul acesta, iar la nivel general, România se situează pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul de 1040 legi adoptate într-un singur an.

Lipsa de predictibilitate fiscală şi a dialogului atunci când guvernul ia decizii cheie îi determină pe unii investitori strategici, instituţionali şi financiari să se teamă că România poate fi afectată de o ieşire masivă a capitalului străin.

12. Diminuarea Pilonului II de pensii

Prin lipsa de perspectivă şi de responsabilitate, guvernul a umblat la banii puşi deoparte ai viitorilor pensionari, prin amputarea pilonului II al sistemului de pensii. Acest tip de măsuri generează incertitudine pentru investitorii de portofoliu, cu impact indirect şi asupra economiei reale.

13. Cresterea taxelor locale din cauza Revolutiei Fiscale

Mai multe oraşe mari ar putea majora taxele şi impozitele locale pentru firme şi persoanele fizice, pentru a compensa pierderile cauzate bugetelor locale de scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%.

14. Condica obligatorie

Codul Muncii generează bătăi de cap antreprenorilor şi investitorilor prin introducerea condicii într-o perioadă în care, în mod normal, ar trebui să vorbim despre digitalizare şi debirocratizare. Măsura instituirii obligativităţii existenţei, pentru fiecare firmă în parte, a unei condici de prezenţă, este primită cu scepticism de către antreprenorii români.

15. Atac la guvernanta corporativa

Exceptarea majorităţii companiilor de stat de la prevederile Ordonanţei 109 privind guvernanţa corporativă – măsură adoptată de Parlament – duce nu doar la slăbirea statului de drept, ci are efecte, de asemenea, asupra economiei private, în opinia mea. Astfel, un management incompetent şi corupt creează contextul ideal  pentru furt în companiile de stat, astfel încât avem de-a face cu pierderi ale companiilor, ceea ce se traduce prin servicii publice proaste, şi, pe cale de consecinţă, pierderile vor fi acoperite de bugetul de stat din banii cetăţenilor, adică şi din taxele plătite de întreprinzători.

16. Lovitura asupra firmelor de tip SRL-D

Trecerea contribuţiilor sociale de angajator la angajat propusă prin “Revoluţia fiscală“ a guvernului loveşte zeci de mii de întreprinzători români: firmele de tip SRL-D (societăţile debutante cu răspundere limitată) nu vor mai beneficia de facilităţi fiscale începând cu 1 ianuarie 2018.

Firmele de tip SRL-D beneficiază în prezent de o facilitate fiscală semnificativă, respectiv de scutirea de la plata contribuţiilor sociale datorate de către angajator pentru pensii (CAS) pentru un număr de patru angajaţi şi pentru o durată maximă de trei ani.

Practic, prin mutarea contribuţiilor sociale la pensii şi sănătate (CASS) la angajat, guvernul îngroapă această facilitate începând cu 1 ianuarie 2018.

17. Stimulente pentru angajatii ANAF din amenzile date

Cea mai „proaspătă“ idee a Ministerului Finanţelor este de a stimula angajaţii ANAF să facă o viaţă grea antreprenorilor, printr-un proiect de Ordonanţă care ar permite ANAF să păstreze 15% din sumele stabilite prin acte administrativ fiscale rămase definitive în sistemul căilor de atac. Banii astfel obţinuţi  vor fi utilizaţi „pentru acordarea de premii personalului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală“. Practic, pe spinarea mediului de afaceri, ANAF îşi va face un buget de venituri suplimentare, acestea fiind realizate, în parte, din sume suplimentare stabilite prin decizii de impunere sau obligaţii fiscale accesorii.

Pentru un ton mai optimist, am analizat, de asemenea, un bilanţ pozitiv al anului 2017: 10 proiecte şi tendinţe pozitive pentru mediul antreprenorial romanesc.

Claudiu Vrinceanu
Lucrez în fiecare zi cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup. Mii de fondatori si executivi care au nevoie de o voce puternică. Hai să-i ajutăm #împreună prin proiecte, consultanță, comunități și platforme prin care să schimbăm România.
You may also like
O lista cu rezolutii? Mai degraba un inventar
Movers and shakers: 3 romani, pe lista celor mai relevanti 100 inovatori din regiune

Leave Your Comment

Your Comment*

Your Name*
Your Webpage

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read previous post:
2017: Zece proiecte si tendinte care cresc ecosistemul de start-up-uri si scale-up-uri din Romania

2017 a adus, în opinia mea, câteva tendințe și proiecte care vor contribui substanțial la crearea unui ecosistem antreprenorial românesc...

Close