Piața capitalului de risc din Europa nu reușește să asigure sprijin la scară largă pentru creșterea și capitalizarea întreprinderilor recent înființate sau în faza de dezvoltare, accesul la capitalul de risc fiind un factor esențial pentru supraviețuirea și dezvoltarea start-up-urilor și scale-up-urilor.
În acest context, în condițiile în care sursa tradițională de finanțare – creditarea bancară – este limitată din cauza nivelului de risc pe care întreprinderile recent înființate îl au, o sursă alternativă și viabilă de finanțare pentru aceste afaceri s-a dovedit a fi reprezentată de “business angels” (Rom. “investitori providențiali”).
Cine sunt business angels (investitorii providențiali)?
- Definiția Comisiei Europene – „un business angel este o persoană privată, de cele mai multe ori o persoană înstărită, care deține întotdeauna experiență profesională, expertiză și o rețea de influență, care investește direct o parte din bunurile sale personale în întreprinderi necotate la bursă care sunt recent înființate și se află în creștere. Un investitor providențial poate investi individual sau prin intermediul unor consorții, în cadrul cărora, în general, investitorul ocupă un rol dominant.”
- Investitorii providențiali contribuie la dezvoltarea start-up-urilor și scale-up-urilor în care investesc. Astfel, creșterea gradului de conștientizare a activităților business angels și popularității acestei surse alternative de finanțare printre antreprenori, împreună cu implementarea unor măsuri de sprijinire a activității business angels (de exemplu: politici fiscale) poate avea un efect catalizator asupra economiei.
- La nivel european, activitatea business angels este mai larg răspândită, existând o Asociație a Business Angels (European Trade Association of Business Angels) care activează încă din 1999, majoritatea statelor membre UE având deja implementate în legislație măsuri pentru susținerea activităților acestor investitori.
- Piața europeană a înregistrat investiții realizate de business angels în 2018 de 7,45 miliarde de euro, în creștere cu 2,44% față de 2017, având un număr estimativ de 345 mii de investitori care au încheiat aproximativ 37.200 de tranzacții în 2018; totuși, în SUA, sumele investite se ridică la 23.1 miliarde de dolari (date citate din Statisticile EBAN )
- Marea Britanie conduce clasamentul cu 109,4 milioane euro investiți în 2018, fiind o țară cu tradiție în activitatea business angels, urmată de Germania cu 86,6 milioane euro și Spania cu 58,7 milioane euro. Domeniul preferat de investitori a rămas și în 2018 FinTech.
Unde se poziționează România în ceea ce privește investițiile business angels?
- În România, activitatea business angels nu a fost foarte cunoscută până recent, conceptul fiind introdus în legislație abia în anul 2015, prin adoptarea Legii nr. 120/2015 privitoare la stimularea investitorilor individuali –business angels.
- Având în vedere legiferarea relativ recentă a conceptului de business angels în legislația românească, țara noastră nici nu apărea în statitsticile EBAN până în anul 2016 – în acest an România a ocupat locul 31 din 35 țări analizate la nivelul anului 2016, cu investiții de doar 1,3 milione euro, fiind prezentată existența a 31 investitori business angel; în ceea ce privește raportul dintre nivelul investițiilor de acest tip și produsul intern brut, România ocupă ultimul loc din clasamentul publicat de EBAN.
- Ulterior, investițiile realizate de business angels în România au crescut, ajungând la 3,42 milioane euro în 2017, cu o ușoară scădere până la 2,90 milioane euro în 2018, când numărul business angels în România s-a ridicat la 50 (statistici EBAN)
- Măsurile implementate de autoritățile române au vizat stimularea investițiilor efectuate de business angels în IMM-uri românești prin acordarea unor facilități fiscale constând în principal în (i) scutirea de la plata impozitului pe dividende pentru primii 3 ani de la momentul realizării investiției (dobândirii părților sociale) și (îi) scutirea de la impozitului pe câștigurile de capital realizat la momentul transferului părților sociale ale investitorului, cu condiția că exit-ul să aibă loc după cel puțin 3 ani de la momentul investiției .
- Totuși, legislația prevede și o serie de condiții ce trebuie îndeplinite de investitori pentru a obține facilitățile fiscale cum sunt : limitarea investiției la o suma cuprinsă între 3.000 și 200.000 de euro, limitarea domeniilor în care se poate realiza investiția (domenii precum cel bancar, de asigurări/ reasigurari, imobiliar, jocuri de noroc etc. neintrând în incidența prevederilor legislative), limitarea participației ce poate fi deținută de investitor la 49% etc.
Care este impactul reglementării activității business angels în România și care sunt limitările legislației în vigoare?
- Inițiativa reglementării investițiilor realizate de business angels a fost percepută ca un semnal bun de către mediul de afaceri, însă se poate constata că acest demers nu a avut efectul scontat, întrucât nu a condus la o creștere semnificativă a numărului sau investițiilor business angels în România în aproape 4 ani de la apariția legii.
- Cauzele acestei stări de fapt sunt multiple, izvorând în principal din anumite deficiențe pe care cadrul legislativ le are, printre care se numără:
- Limitarea investițiilor la plafonul de maxim 200.000 de euro și la o deținere de 49% din participații, ceea ce se poate dovedi nerealist din perspectiva nevoii de finanțare existente la nivelul unui start-up;
- Facilitățile fiscale acordate nu se dovedesc a fi suficient de atractive în contextul fiscal actual din România întrucât :
- orizontul de timp de recuperare a investiției este mai mare de 3 ani, așteptându-secă randamentul să fie obținut mai degrabă printr-un exit, decât din distribuirea încă din primii ani a profiturilor cătreacționari, astfel că scutirea de impozitul pe dividende în primii 3 ani se poate dovedi o măsură cu aplicabilitate practică redusă; în plus, începând cu 2016, impozitul pe dividende a fost redus oricum la 5%;
- legislația nu reglementează nicio scutire în sfera contribuțiilor sociale – pentru veniturile din investiții se datorează în prezent contribuția de asigurări sociale de sănătate, în cuantum de 10% calculată la contravaloarea a 12 salarii minime brute/an; deși valoarea contribuției de sănătate nu este materială, îndeplinirea obligațiilor declarative de către business angels, în condițiile scutirii de la impozit pe venit poate genera o povară administrativă suplimentară pentru aceștia;
- facilitățile fiscale sunt considerate că fiind un ajutor de stat, astfel trebuie acordate pe baza unei scheme de minimis;
- acordarea facilităților fiscale este condiționată de îndeplinirea din partea societății beneficiare a unor criterii, printre care lipsa datoriilor către stat.
- Faptul că facilitățile fiscale nu sunt prevăzute în Codul fiscal contribuie de asemenea la faptul că aceste măsuri nu sunt suficient de bine cunoscute și popularizate în mediile investiționale din România sau în rândul antreprenorilor în căutare de potențiali investitori.
Sub aspectul facilităților fiscale reglementate de Legea 120/2015, trebuie amintit că, în 2017 Comisia Europeană a publicat un raport care analizează cele mai bune practici în domeniul programelor de stimulare fiscală pentru investitori din 36 de țări ale Europei și din OECD, care menționează că în multe țări componentă fiscală a fost folosită pentru a încuraja investitorii în vederea asumării unui extra-risc investițional, măsurile adoptate vizând însă nu doar scutirea de taxe a unui eventual câștig (dividende/câștiguri de capital la momentul cedării participațiilor), dar și deduceri de taxe la momentul investiției, compensarea pierderilor din alte venituri taxabile, etc. măsuri care nu se regăsesc în legislația implementată în România și care s-ar putea dovedi mai atractive pentru investitori.
- În România nu sunt popularizate rețelele de business angels și nu este reglementată co-finanțarea pentru acest tip de investiții – în multe țări europene există fonduri de co-investiție business angel care includ un parteneriat între câțiva business angel independenți, dintre câțiva business angel și o instituție publică, dintre câțiva business angels și o instituție privată etc., prin care se facilitează finanțarea start-up-urilor și scale-up-urilor, diminuând concomitent și riscurile asumate de investitori.
Cum observăm, din experiența noastră de business și de consultanță fiscală, există un potențial de creștere a numărului investitorilor de tip business angels în România, însă cadrul legislativ actual nu este suficient de atractiv pentru potentiaii finanțatori, astfel căacesta ar trebui regândit sau remodelat dacă se dorește în mod real stimularea acestui tip alternativ de finanțare pentru antreprenorii români.
Astfel, deși implementarea Legii 120/2015 a constituit un prim pas important în reglementarea activității business angels și recunoașterea contributivității acestora la dezvoltarea și succesul business-urilor tinere românești, pentru asigurarea operabilitatii acestui cadru legal, este necesară modificarea reglementărilor actuale pentru a remedia deficiențele identificate și a asigura eficiența masurilor adoptate, astfel încât acestea să constituie un sprijin real pentru dezvoltarea investițiilor în România.
Articol scris de Georgiana Matei, Manager specializat în fiscalitate în cadrul firmei Taxhouse.
