Author Archives: Claudiu Vrinceanu

Claudiu Vrinceanu
Lucrez cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup și îi ajut pe zona de PR + cresc ecosistemul antreprenorial românesc în fiecare zi. Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/
Economie Featured

Tinere, te asediez! Cum te ataca statul prin majorarea salariului minim

[dropcap]D[/dropcap]iriguitorii tarii vin cu propuneri aparent generoase la inceput de an pentru a aduce prosperitate societii: la discutiile cu FMI ei vor solicita majorarea salariului minim pe economie de la 700 de lei la 800 de lei, crestere care sa fie aplicata imediat dupa aprobarea proiectului de buget. Mai mult, continua aceasta nationalizare a salariilor, care ar trebui sa fie dependente exclusiv de productivitatea muncii specifice a salariatului: programul de guvernare prevede pentru perioada 2013-2016 cresterea salariului minim la 1.000 de lei.

Care sunt, insa, efectele economice ale acestei interferente a statului in economie? Fundamentata pe argumente economice utilitariste (bunastarea angajatilor va creste), politica salariului minim afecteaza anumiti angajati prin cresterea somajului. Ma voi referi doar la o anumita categorie de persoane afectate de impunerea salariului minim: tinerii. In Occident, indeosebi in Statele Unite, se discuta foarte mult despre “The Millennials”, generatia Y, formata din tinerii nascuti intre 1980 si 2000. Acest grup de tineri, printre care se numara subsemnatul si probabil multi cititori Wall-Street.ro, care incearca sa invinga cat mai repede criza actuala, ar trebuie sa devina un segment prioritar pentru guvernantii de pretutindeni. Din contra! Tocmai acest grup va suferi cel mai mult ca urmare a reactiei antreprenorilor la cresterea salariului minim.

Fara dubii, cresterea salariului minim duce la somaj si, asa cum explica autorii unei carti de calibru scoasa zilele acestea din tipar (“Capitalismul – Logica Libertatii”), motivul pentru care tinerii vor suferi printre primii este acela ca ei “formeaza categoria celor mai putin experimentati, cu cele mai reduse competente si aptitudini si implicit cu cea mai mica performanta in activitatea economica.”

Nu voi mai insista asupra mecanismului prin care se intampla acest lucru: economisti mari (Walter Block, “In apararea indezirabililor”, si Henry Hazlitt, in „Economia intr-o lectie”) ne-au explicat cum crearea somajului in masa este obtinuta prin inaltarea salariul minim pe economie, in timp ce reducerea somajului este obtinuta prin desfiintarea acestuia. Eu raman preocupat de amenintarea politicilor economice care vor prelungi o boala crunta a societatii romanesti: dezastrul somajului in randul tinerilor.

Vrei sa citesti despre alte canale prin care statul intervine in economie? Citeste Careul de prostie economica: agresati tinerii prin salarii minime si taxe forfetare. Si cu asta-basta!

Read More
Economie Featured

Teme economice de urmarit in 2013

[dropcap]C[/dropcap]are sunt subiectele interne ce vor conta cu adevarat in 2013? Le-am scris mai jos, insa lista temelor economice relevante ramane deschisa: va invit sa o completam impreuna. Veti observa ca toate ideile se invart in jurul unei realitati tot mai evidente: guvernele nu au cum sa finanteze intruna refacerea economiei.

Vom plati mai multe plati la stat in 2013?


Este foarte posibil!
Taxele vor creste in 2013, caci, nu-i asa, am trecut de marele an electoral, in care politicienii ne-au “scutit” de salturi consistente ale taxelor. In primul rand, pentru a-i oferi unui angajat un salariu net de 1.000 euro, un antreprenor va plati in continuare dari de 820 euro si, mai subtil, statul va actiona in continuare intr-un mod foarte creativ prin taxe care nu apar in Codul Fiscal, cum sunt taxele parafiscale, fixate de institutiile care le percep.

In conditiile in care impozitarea diferentiata a veniturilor nu va fi probabil introdusa in acest an, ramane totusi o certitudine pentru mediul de business: firmele vor fi obligate sa achite anual 40 de plati, iar timpul necesar conformarii cu legislatia fiscala va fi de aproximativ 216 de ore anual (vezi graficul PwC de mai jos).

Vom atrage mai multe investitii straine?

Da. Ca urmare a efectului de baza, dupa un an 2012 care a fost slab din perspectiva investitiilor straine, ar trebui sa avem o crestere. Insa, anticipez ca mediocritatea va caracteriza procesul de atragere a investitiilor straine.

In primul rand, predictibiliatea fiscala va fi subreda. In al doilea rand, daca vom cauta grupul fata de care guvernantii sunt in mod constant impotriva, acesta este format din investitorii straini. Nu este sustenabil si suficient sa ai o oarecare stabilitate economica si sa mentii cota unica de impozitare pentru a atrage mai multe investitii straine, mai ales in contextul in care presedintele Traian Basescu ataca Petrom, spre exemplu, si continua sa-i urecheze pe bancheri, iar premierul Victor Ponta ataca sistematic Fondul Proprietatea. Antreprenorul roman si investitorul sunt perceputi ca raufacatorii tarii. Ne-am obisnuit deja ca acest cuplu sa fie abordat prin politici de agresiune, adica prin controale, supraimpozitari si prin penalizari. De cate ori ati auzit din gura politicenilor in campania electorala ca investitorii straini sunt cei mai importanti pentru economie? Cat despre potential, acesta exista! Suntem (inca) in topul european al atractivitatii pentru investitii straine (E&Y). Romania are note mari la potentialul sau investitional, insa aceasta realitate trebuie completata cu o doza mai mare de competenta la nivel decizional ca lucrurile sa se miste mai repede. Este momentul sa scapam de populism pentru business.



Citeste lista temelor economice propuse de mine in editorialul publicat astazi pe Wall-Street.ro.

Read More
Economie Featured

Macro Santa: un film de vazut in familie despre ce pune in miscare economia

[dropcap]D[/dropcap]aca filmul de mai jos, o parodie despre miturile Craciunului, ar avea 100.000 de vizualizari in Romania, daca guvernantii nostri ar intelege ca adevaratul motor al economiei este economisirea, daca economistii nostri l-ar cita/citi mai mult pe Hayek decat pe Keynes, probabil ca ne-ar fi mai usor sa simtim pe propria piele ce anume este vital pentru cresterea economica.

Pe cat de amuzante, pe atat de educative, cele 4 minute de mai jos trebuie urmarite si sharuite.

 

Masele sunt induse in eroare de asertiunile pseudo-expertilor, dupa care banii ieftini pot asigura prosperitatea fara nici un fel de cost. Acestia nu inteleg ca investitiile nu pot fi extinse decat in masura in care se acumuleaza capital suplimentar, prin economisire. (…) Realitatea nu este o poveste de adormit copiii; ceea ce conteaza este atitudinea oamenilor. Daca populatia nu este dispusa sa economiseasca mai mult, reducandu-si din consumul curent, atunci mijloacele unor extinderi substantiale ale investitiilor lipsesc. Aceasta inseamna ca ele nu pot fi furnizate prin tiparirea de bancnote sau prin imprumuturi acoperite numai de o trasatura de condei in conturile bancare. (Ludwig von Mises – Economia in sapte lectii)

 

Am scris si in articolul de opinie Vine Mos Craciun! 5 ganduri economice: o economie bazata pe consum nu genereaza crestere economica sanatoasa. Logica economica ne convinge ca pentru a consuma constant si mai mult in viitor, trebuie sa ne limitam cheltuielile in prezent.

Avansul prosperitatii trebuie sa fie produsul economisirii unei parti din castigurile actuale, iar ce se intampla inaintea Craciunului se impotriveste de multe ori tocmai acestui comportament sanatos. Productia si investitiile private, doua dintre ingredientele de care economia romaneasca are nevoie ca de aer, nu vor fi relansate fara economisiri sanatoase.

 

Read More
Antreprenoriat Featured

Mos Craciun SRL: cum stam la antreprenoriat social

[dropcap]D[/dropcap]e Craciun, perioada in care cu totii vrem sa oferim cat mai mult, va propun sa vorbim despre antreprenoriat social. Tocmai ce am gasit un studiu interesant despre acest subiect.

Economistul Gregory Dees, in Learning Laboratory, Finance & Development:

“Antreprenorii sociali ajuta societatile sa se adapteze. Dezvoltarea poate fi cel mai bine vazuta ca o constructie a capacitatii de adaptare a societatii. (..) Antreprenorii sociali sunt capabili sa rezolve probleme prin testarea si producerea unor solutii alternative.”

Articolul cuprinde si un grafic care arata locul Romaniei pe harta mondiala a generozitatii din punct de vedere antreprenorial. Iata-l mai jos.

 

 

Proportia medie a populatiei adulte cu varste cuprinse intre 18 si 65 de ani angajate intr-o activitate antreprenoriala sociala variaza de la 0,2% la suta, in Malaezia, la 7,6% in Argentina (vezi graficul). In Romania proportia este de 2,5% (mai mult de 1 din 40 de adulti), situatie similara cu cea din Franta ori Italia.

Va invit sa cititi studiul integral aici, mai ales cele trei studii de caz.

UTIL: intr-o perioada de reasezare a economiei, antreprenoriatul social poate fi solutia pentru cei care au curajul sa porneasca afaceri ce nu urmaresc neaparat profitul, ci mai ales generarea de “valoare sociala”, adica rezolvarea problemelor comunitatilor din care fac parte.

 Trei exemple graitoare pentru antreprenoriatul social

Muhammad Yunus castigator al Premiului Nobel, este poate unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori sociali. Este fondatorul Bancii Grameen, care a acordat microcredite fermierilor din Bangladesh, prea saraci pentru a obtine imprumuturi la celelalte banci. In prezent, banca finanteaza businessuri din domenii diverse, de la agricultura, pana la energie.

 – Bill Gates cofondatorul Microsoft, a pus bazele unei fundatii (The Bill & Melinda Gates Foundation) care se implica in proiecte axate mai ales pe domeniile educatiei si sanatatii.

 – Jimmy Wales cofondatorul enciclopediei Wikipedia. Wales este unul dintre cei mai influenti antreprenori din SUA.

Craciun fericit!

 Sursa foto: theglobeandmail.com

 

Read More
Economie Featured

Sfarsitul lumii a venit. Are si un nume: politica economica

Fie ca se numesc “impozite”, “reglementari”, “nationalizari”, “inflatie”, “birocratie” sau “impuneri fiscale”, rezultatele politicii distructiviste le simtiti pe propria piele si nu e nevoie sa asteptati ziua de 21. 12. 12 pentru a intelege ca distrugerea societatii provine tocmai din interventia guvernamentala.

Daca asa-zisul sfarsit al lumii a fost o nascocire, finalul lumii bazate pe logica economica sanatoasa se produce chiar acum. Este un proces continuu. Singura forma de distructivism, asa cum o inteleg eu, se rezuma la urmatoarea afirmatie simpla si de neclintit cu argumente:

“Amestecul statului in viata economica, care se autointituleaza „politica economica”, nu a facut nimic altceva decat sa distruga viata economica”. (Ludwig von Mises – “Socialismul. O analiza economica si sociologica”).

Despre aceste lucruri am scris un articol la inceputul saptamanii si ma bucur ca este bine citit: Cum imi petrec sfarsitul lumii: ADEVARATUL final. Notele din articol, arata, in fapt, expresii ale distructivismului si se impart in doua spete: unele sunt imaginare, dar neindoielnice, iar altele sunt autentice. Ambele au un lucru un comun: relatia cu statul.

Read More
Antreprenoriat Featured

Ce am invatat de la antreprenorul Florentin Tuca: despre fericire si oportunitatile din viata

Recunosc, sunt norocos: ca jurnalist, am ocazia sa cunosc constant antreprenori interesanti. Asa ca voi scrie pe blog insemnari scurte pe ideea “Ce am invatat”, un feature pe care il citesc cu placere in revista Esquire.

Incep cu Florentin Tuca, managing partner al Tuca Zbarcea & Asociatii, pe care l-am in intervievat aici: Pranz cu avocatul anului 2012: rapidul studentiei din Grozavesti a devenit TGV. Destinatia finala?.

Doua lucruri simple sunt de invatat, din punctul meu de vedere.

 1. Primul are legatura cu fericirea. I-am daruit intervievatului meu o carte de suflet, de (re)citit: “Jurnalul Fericirii”, de Nicolae Steinhardt. Apoi am discutat, pe scurt, despre carte si despre ce inseamna fericirea pentru Florentin Tuca, unul dintre cei mai bine platiti oameni din Romania.

Florentin Tuca: Nicolae Steinhardt si-a gasit fericirea intr-un univers concentrationar al puscariei. El a fost initiat si botezat in acel univers. A avut revelatia crestinarii si a regasirii in IIsus Hristos. Este greu sa spui ce e fericirea. Imi pare rau pentru felul prozaic in care o descriu: fericirea o asociez foarte mult cu starea de dimineata, in care te trezesti dupa ce visezi frumos sau ai cosmaruri. Prima reactie a diminetii este expresia starii tale.

 

Fericirea in copilarie. “Eram foarte fericit, am copilarit la tara, dormeam mult, ma trezeam la 10. Vacantele de vara erau superbe la tara, ma duceam la fierarie. Strabunicul meu era fierar, apoi citeam, seara ma duceam la fotbal cu baietii.”

Si apoi? “In liceu a fost cam greu. Am facut liceu de fete. Dintr-un anumit punct de vedere era frumos, fara sa intru in detalii. Din alte puncte de vedere, a fost greu: am prins ani urati ai comunismului, 87’-88’. Erau ani de intuneric la propriu si la figurat. Nu imi aduc aminte cu bucurie de acei ani.

“Imi amintesc de prima dimineata din armata. Mi s-a parut ca imi cade cerul in cap: Noua luni de acum incolo trebuie sa stau in armata. Mai mare nenorocire nici ca exista. Dar apoi mi-am dat seama ca e foarte frumos. Acum diminetile sunt albe, negre, gri, mai vorbim la pensie…”

 

2. Al doilea lucru de invatat este iarasi simplu si este legat cu recunoasterea oportunitatilor pe care la ai in viata.

 

“Un student foarte bun la drept (si avem multe exemple in firma noastra) nu poate urca la fel de repede ca noi. Un avocat tanar arde etapele foarte greu, desi este mai bun decat noi, scolit si el dupa ‘89, masterand al universitatilor din strainatate. Avem un coleg extraordinar, Dan Cristea, foarte bun intr-ale dreptului. E campion mondial la dezbatere, dar el nu este managing partner, ci un avocat colaborator foarte bun care arde etapele greu.”

Jurnalistul american Malcolm Gladwell a demonstrat in cartea “Exceptionalii”, prin studii de caz si exemple diverse, ca nu e suficient sa fii cel mai destept pentru a reusi, ca succesul nu inseamna doar suma deciziilor si eforturilor pe care le facem. Exceptionali sunt si cei carora li s-au oferit oportunitati. De exemplu, pentru Florentin Tuca a fost vorba de un context favorabil. A fost membru al unei generatii care a prins un moment formidabil: generatiile mai batrane se scolisera sub Ceausescu, iar cele mai tinere nu au mai avut aceleasi oportunitati.

Read More
Featured

Linkuri asortate pentru antreprenori: daca am fi avut si noi un Balcerowicz

[dropcap]L[/dropcap]eszek Balcerowicz: The Anti-Bernanke. Ce bine o zice Isarescu al polonezilor: “For example, the financial crisis has happened in the financial sector. Therefore the reason for the crisis must be something in the financial sector. Sounds logical, but it’s not. It’s like saying the reason you sneeze through your nose is your nose.” WSJ.com

The Economy and Stocks: A Big Disconnect. Un dezechilibru tot mai evident. NYTimes.com

Central bankers give voice to a revolution. Cum si de ce esueaza politicile monetare. FT.com

5 Mentors Every Entrepreneur Should Have. In spatele unui start-up de succes gasesti un mentor de calibru. In acest articol citesti despre cele 5 tipuri de guru de care orice antreprenor are nevoie. Entrepreneur.com

A holiday gift guide for entrepreneurs. Pentru antreprenorul din viata ta, aici gasesti cateva idei de cadouri. Washington Post

Small businesses scope offshore locales. Afacerile mici din Statele Unite ale Americii sunt atrase de fiscalitaea prietenoasa din Bermude si Belize. Reuters

Sursa foto: topdesignmag.com

Read More
Economie Featured

Antreprenori furati de bancheri pe banii statului

Cum 1. O noua frauda bancara a fost demascata si 2. Aud constant oameni care pun fraudele bancare si tepele lui Cristian Sima exclusiv pe seama colaborarilor private, am decis sa public si aici articolul Draga antreprenor, stii cum esti furat de bancheri pe banii statului?, scris in urma cu o luna de zile.

 

Ce ati inteles dupa ce ati studiat reteaua bancherilor fraudulosi prin credite garantate de stat? Ca cineva infiinta o firma, solicita apoi unei banci o finantare care sa fie garantata de stat. Banca primea garantia de la o instititutie etatista, mai exact patronata de Ministerul Economiei. Ati mai aflat de la DIICOT ca un grup infractional organizat a realizat beneficii financiare substantiale prin savarsirea de fraude bancare si prin utilizarea unor documente falsificate, iar de la guvernatorul Mugur Isarescu ati auzit vestea ca supravegherea bancii centrale “este tare si isi face datoria”. Antreprenori, stati linistiti, statul vegheaza! Ceva esential ne scapa: lipseste o persoana-cheie din tablou.

Individul absent din reteaua descrisa mai sus si care nu apare in discursul guvernatorului ori in documentele procurorilor (stati linistiti, nu-l veti intalni vreodata in dezbateri ori in expunerile birocratilor platiti din bani publici) este urmatorul: antreprenorul real, cel cu doua palarii inovatoare – chipiul mijlocitorului intre capital si forta de munca si, in acelasi timp, tichia producatorului de bunuri si servicii de care piata are nevoie. Dar cine sunt ceilalti pseudo-antreprenori, care sufoca initiativa privata prin fraude platite din bani publici intr-un sistem venal creat de stat?

In primul rand, vorbim despre “intreprinzatorii” politici si prietenii lor, oficialii fondului de garantare a creditelor, in cazul de fata. Statul, care considera intruna ca este cel mai bun profesionist in arbitraj, si-a propus sa decida regulile jocului si sa fie concomitent arbitru si jucator. In tot acest timp, voi ceilalti, antreprenorii autentici, ati ales ori ati fost fortati sa admirati de pe margine cum functioneaza caracatita bancherilor, condusa de prietenii antreprenorilor politici: fosti generali DIE, functionari din Senat, AVAS, ANAF si ministere. Sa individualizam intreaga clasa antreprenoriala cu un tanar pasionat de educatie care constientizeaza ca misiunea lui de antreprenor, “istoric al viitorului”, este sa deschida portile unei gradinite private (ce bine suna proiectul intr-un sistem in care parintii isi trimit copiii la scoli cu dascali rasa Veronica Bereanda). Intreprinzatorul nostru pregateste un plan de afaceri care contine si atragerea unui credit bancar. Se duce la banca si, ajuns in acest punct, se loveste pentru prima oara de competitia cu firmele fictive create de bancheri si legitimate de directorul Fondului National de Garantare a Creditelor pentru I.M.M. A doua situatie in care antreprenorul autentic este obstructionat de reprezentantii statului facatori de reguli, sub tutela caruia au loc astfel de acte de coruptie, este evidenta: dupa toate orgiile financiare pe traseul tridimensional grupare infractionala – sef de banca – fond de garantare, statul roman va ascunde paguba prin executarea scrisorii de garantie. Se naste intrebarea: din ce resurse provin banii prin care guvernul acopera prejudiciile de mai sus, in conditiile in care bugetul de stat este beteag? Evident, de la alti antreprenori politici – creatorii de taxe noi pentru intreprinzatorul real care viseaza la propria gradinita privata.

In al doilea rand, ii avem pe antreprenorii monetari – reprezentantii statului care controleaza tiparirea banilor si bancile care dilateaza banii (va sa zica, orice fel de bani cu exceptia finantarilor reale rezultate prin transmiterea economiilor din conturile celui care a economisit initial in mainile antreprenorului nostru cu gradinita privata care vrea sa utilizeze aceste fonduri in procesul de constructie a scolii). Profesorul si economistul Cristian Paun ii descrie pe antreprenorii monetari mai convingator: “sunt cei care obtin profituri intr-un mod foarte elegant, prin apasarea unui buton de imprimanta si care pot sa isi tipareasca ce profit doresc fara sa isi murdareasca mainile de pamant sau sa se streseze de dimineata prin piata sa isi vanda productia.” In esenta, intreprinzatorul privat este inabusit de hazardul moral institutionalizat (merita sa urmaresti video-ul de mai sus)  dat de “stampila” etatista si protectoare a acestui fond de garantare a creditelor si de girul supravegherii bancii centrale care “isi face datoria”. Garantarea creditelor bancare implica in mod natural hazardul moral si aparitia oportunistilor, fosti generali DIE si functionari la ministere. Birocratii, lipsiti de motivatii private cum ar fi profitul, sunt predispusi la initiative de frauda mai ales pentru ca lipseste rationalitatea economica, insuficienta data de siguranta imaginara a statului, dar si intrucat pur si simplu asa functioneaza sistemul guvernamental, cu activitati putin importante (vezi foto-pamflet de mai jos, via Taxation is a theft): nu poti sa privesti din tribuna si sa ratezi o oportunitate legitimata de puternica reglementare.

Multi au comparat reteaua bancherilor cu (presupusa?) frauda brokerului Cristian Sima. Eu vad o singura asemanare intre cele doua cazuri, care ne arata legatura dintre sistemul financiar, cel mai reglementat domeniu din economie, si felul in care supraveghetorii, autoritatile statului, se leapada de propriul esec. Asa cum CNVM si actorii pietei de capital s-au lepadat de pseudo-brokerul care preluase cu acordul lor conducerea Bursei de la Sibiu, guvernatorul BNR azvarle in egala masura “cartoful fierbinte” al bancherilor din propria ograda: “Nu e vorba de o caracatita a bancherilor, mai degraba este un grup infractional din afara bancilor”. Antreprenori, stati linistiti, statul vegheaza!

Read More
Antreprenoriat Books Featured

Ghid practic de antreprenoriat: prefata cartii

Am contribuit cu placere la pregatirea Ghidului Practic pentru Antreprenori, o carte despre antreprenoriat scrisa colectiv de oameni de afaceri din Romania, membri ai comunitatii Romanian Business Leaders.

Public prefata cartii in randurile de mai jos.

 Aceasta carte este rezultatul unui demers lung si de echipa. A inceput in luna aprilie 2012 si este buna de citit la finalul anului. Ai in mana un ghid de antreprenoriat scris intr-un limbaj colocvial si usor de citit, care te surprinde prin concretetea informatiilor si a sfaturilor creionate de antreprenorii si managerii din Fundatia Romanian Business Leaders. 

 

In esenta, ghidul este un proiect antreprenorial (a inceput de la zero, a fost dezvoltat pe baza unui plan bine definit si are obiective masurabile). Nu stiu cum o sa primeasca un astfel de ghid un antreprenor cu cativa ani de experienta, dar imi e clar ca tie, viitor intreprinzator, o sa-ti fie utila. Iti va placea. Capitolele sunt valoroase prin continutul lor, experientele autorilor ghidului sunt relevante, iar scriitura te prinde.

„Ghidul de antreprenoriat” publicat de Fundatia Romanian Business Leaders, o carte care se adreseaza intreprinzatorilor aspiranti si liderilor afacerilor de maine, este impulsul editorial de care ai nevoie pentru a incepe un proiect antreprenorial.

Ca jurnalist de business, ma simt bine in preajma antreprenorilor cu care interactionez si despre care scriu zilnic si imi face placere sa vorbesc despre ei. De ce? In primul rand, pentru ca antreprenorii creeaza businessuri, genereaza locuri de munca. Un antreprenor este un mijlocitor intre capital si forta de munca. In al doilea rand, pentru ca intreprinzatorii au o imagine proasta in Romania. Sunt atat de multi antreprenori de valoare care nu ies in fata. Daca te duci in Statele Unite ale Americii si spui ca esti antreprenor, vei fi privit bine. Aici lucrurile nu stau (inca) asa. In al treilea rand, acestia sunt ignorati de guvernanti. In al patrulea rand, o economie care se bazeaza preponderent pe afacerile mici face fata mai usor socurilor externe. Al cincilea argument este ca avem nevoie de alte modele.

Ce si cum s-a intamplat sa avem acest ghid posibil? O organizatie formata exclusiv din oameni din mediul privat – Fundatia Romanian Business Leaders – si-a propus sa creeze o platforma de actiune pentru lideri autentici si initiative concrete. Primul pas a fost facut: ghidul de antreprenoriat pe care il ai in mana.

Cum au reusit antreprenorii si managerii, autorii acestui ghid, sa ajunga la acest produs editorial? Prin acea capacitate intelectuala care diferentiaza omul de animale: cooperarea, pe baza unor sentimente de simpatie si prietenie, precum si un sentiment de apartenenta la o comunitate. Economistul Ludwig von Mises spune in „Actiunea umana”  ca nu trebuie sa uitam niciodata ca “trasatura caracteristica a societatii umane este cooperarea deliberata; societatea este un rezultat al actiunii umane, al urmaririi constiente a atingerii unor scopuri”. Tot de la Mises aflam ceea ce, cu siguranta, oamenii din business cunosc si au concretizat in exercitiul scrierii „Ghidului de antreprenoriat”: experienta il invata pe om ca actiunea in cooperare este mai eficienta si mai productiva decat actiunea izolata a indivizilor auto-suficienti.

Le suntem recunoscatori tuturor celor de mai jos. Toti ne-au pus la indemana cu darnicie o parte din timpul lor: Daniela Cretu, John Maxwell Team, Felix Daniliuc, Raiffeisen Leasing, Radu Manolescu, KM Trust, Mihail Marcu, MedLife, Robert Maxim, Ensight Management Consulting, Felix Patrascanu, Fan Courier, Luminita Roman, AIMS Human Capital, Nicoleta Stoian, Vitafoam si colaboratorilor Ina Badarau, Beatrice Galatanu, AIMS Human Capital, Flavia Matei, Ensight Management Consulting, Sanziana Oghina, Dorin Preda si Sorin Tranca, Friends Advertising.

Claudiu Vrinceanu, redactor-sef Wall-Street.ro

 

 

 

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

Cartolina mea preferata e despre initiativa privata

In conditiile in care oportunitatile anului 2013 au ca sursa exclusiv mediul privat si principalele amenintari la adresa stabilitatii macroeconomice depind de o posibila continuare a instabilitatii politice, va propun sa ne uitam mai ales la nevoile mediului de business.

Spre exemplu, Fundatia Romanian Business Leaders (RBLS) – entitate al carei membru sunt cu mare placere, a dezvoltat in ultimul an o platforma de actiune pentru initiative concrete, iar saptamana trecuta a propus mai multe teme pentru agenda viitorului guvern. Gasim in editorialul publicat astazi doar cateva idei relevante, scrise pe cartoline care ar trebui sa ajunga pe masa viitorilor guvernanti.

Cartolina mea preferata este cea mai de sus. Contine o singura dorinta simpla si se refera la soarta initiativei private. Nu stiu cine a scris-o, dar sigur e antreprenor sau manager si are zeci, poate chiar sute, de angajati.

AGENDA ROMANIA: BusinessMetru optimist

Saptamana trecuta, 80 dintre acesti oameni din business s-au reunit la Masa Rotunda AGENDA ROMANIA, cu scopul de stabili temele celei de a doua editii Romanian Business Leaders Summit, care va avea loc in 7-8 februarie 2013, in Bucuresti.

In ciuda previziunilor macroeconomice rezervate pentru anul viitor, ei spera intr-o usoara crestere a cifrei de afaceri, a numarului de angajati si a nivelului salariilor in 2013, potrivit celei de a patra editii a BusinessMetrului Romanian Business Leaders – sesiune de vot live desfasurata in cadrul evenimentelor Romanian Business Leaders.

Cresterile asteptate de participantii la eveniment depind, insa, de masurile pe care viitorul Guvern le va adopta cu prioritate, de incetarea actiunilor populiste si a fortarilor de nota politica, precum si de inceperea unui dialog autentic cu sectorul privat. De asemenea, membrii Romanian Business Leaders incurajeaza viitorul Guvern sa lucreze cu prioritate la transparenta deciziilor, la eliminarea coruptiei generalizate, la modernizarea sistemului educativ si la un sprijin programatic pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale in Romania.

 

Read More
1 53 54 55 56 57 58