Claudiu Vrinceanu

Lucrez cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup și îi ajut pe zona de PR + cresc ecosistemul antreprenorial românesc în fiecare zi. Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/

Internationalizarea businessurilor romanesti: analiza comparativa a regiunii. Lectii de invatat

Jul 24,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate merită analizat sistematic pentru a înțelege locul țării noastre în diplomația economică regională.

O comparație cu alte țări din regiune, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Polonia, ne arată că România mai are mult de lucru. Foarte mult. Astfel, fluxul investițiilor românești în străinătate se ridică la doar 241 milioane de dolari, o erodare puternică față de valoarea de 562 milioane de dolari din 2015, potrivit celor mai recente date publicității.

În ceea ce privește stocul investițiilor românești în străinătate, acesta a crescut la 910 milioane de dolari în 2016, potrivit datelor UNCTAD. Dacă România a atras într-un an 4.128 investiții străine de tip greenfield, numărul proiectelor similare ale companiilor românești lansate în 2016 este de doar 57, în comparație cu 273 investiții greenfield în 2015 și 538 în 2014.

Bulgaria: un nivel comparabil cu al nostru la proiecte greenfield peste hotare

Fluxul investițiilor bulgărești peste hotare este comparabil cu cel al României: doar 190 milioane de dolari, în timp ce pe stoc lucrurile stau net superior (un nivel dublu – 2,11 miliarde dolari). Investițiile greenfield ale bulgarilor în străinătate sunt aproape inexistente: doar 29 în 12 luni.

Datele statistice și comportamentul de business arată că firmele de la sud de Dunăre nu au un apetit ridicat pentru internaționalizare, ci mai degrabă preferă să se extindă în țările balcanice decât în țările dezvoltate din Uniunea Europeană. O explicație ține, ca în cazul României, de ADN-ul investițional, prin faptul că bulgarii preferă să se dezvolte local decât să riște în alte țări.

Și în Bulgaria este invocat sprijinul redus al statului, ca explicație pentru ieșirea timidă pe piețele externe. Pe acest palier, un rol important îl are agenția guvernamentală The Bulgarian Small and Medium Enterprises Promotion Agency (BSMEPA), creată în 2004 în cadrul Ministerului Economiei și al Energiei. Responsabilitățile agenției de promovare sunt similare cu cele ale Departamentului de Comerț Exterior din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat din România și se concentrează mai mult asupra programelor de promovare a exporturilor și participarii la târgurile internaționale.

Cehia: peste 2.000 de proiecte greenfield internationalizate

În schimb, Cehia, o țară cu un PIB comparabil cu al României, dar cu o populație de două ori mai mică, se laudă cu un flux de investiții în străinătate de 984 milioane de dolari, un stoc de 18,6 miliarde de dolari și, o cifră surprinzătoare, 2050 de proiecte de investiții greenfield internaționalizate, de 70 ori mai multe decât cele românești.

Cehia are o prezență solidă prin care sprijină internaționalizarea firmelor pe piețele externe. Spre exemplu, agenția guvernamentală CzechTrade pentru promovarea comerțului din Republica Cehă are un Birou în București din 2006, și de atunci susține în permanență firmele din Republică Cehă și România.

Agenția CzechTrade (au biroul din București in centru, chiar la Universitate), de altfel, organizează evenimente targetate bazate pe conceptul B2B (business to business) pentru producătorii români, care își prezintă interesul în acest sens. Fie organizează „Sourcing Days“, ce au loc pe teritoriul Republicii Cehe, sau evenimente B2B Matchmaking la sediul companiilor din România. O alternativă reprezintă bazele de date specializate, care pun la dispoziție informații despre asociațiile corespunzătoare domeniilor solicitate.

Scorul Ungaria – Romania: 140-57

Dacă analizăm stocul de investiții străine efectuate de firmele românești în străinătate, concluzionăm că suntem departe față de valorile similare ale companiilor din Ungaria. Stocul de ISD al firmelor maghiare se ridică la 25 miliarde de dolari, față de cele 910 milioane de dolari ale firmelor românești. Dacă ne uităm la numărul de investiții greenfield peste hotare, raportul este mai echilibrat: 140 (Ungaria) – 57 (România).

Lectia Poloniei: triunghiul bursa-banci-stat ajuta companiile sa se internationalizeze

Până la urmă, cifrele bune ale internaționalizării sunt date și de forța externă a companiilor mari, chiar și cele de stat.

Spre exemplu, în primele zece companii din regiune se găsesc patru firme poloneze, trei din Ungaria, două din Cehia și una din Slovacia. Compania Dacia, prima din România, se găsește de abia pe poziția a 17-a și are o cifră de afaceri de 4,23 miliarde euro, de cinci ori mai mică decât cea a primei companii clasate, gigantul polonez din petrochimie, compania de stat Orlen.

Una din trei companii prezente în clasamentul cel mai mari firme din regiune este poloneză. De aici și forța polonezilor pe alte piețe: investițiile polonezilor în străinătate s-au ridicat într-un singur an la 6,436 miliarde de dolari, de 26 ori mai mult decât portofoliul de investiții românești peste hotare.

Susținerea de către bănci este dublată de suportul statului în Polonia, prin politici și strategii care să creeze un mediu de afaceri predictibil. Este cunoscută în acest sens povestea de succes a PARP, Agenția poloneză de dezvoltare a antreprenoriatului. Un proiect al PARP dedicat internaționalizării este Programul de Promovare pentru industria de IT&C care este bugetat până în iunie 2019.

Obiectivul programului este de a promova sectorul IT&C polonez în străinătate și include, în principal, promovarea proiectelor antreprenoriale prin standuri în târguri selectate și conferințe, precum și difuzarea informațiilor despre firmele locale din IT&C prin social media și publicații în străinătate.

De asemenea, dezvoltarea pieței de capital este unul din vectorii care facilitează internaționalizarea capitalului polonez. Ultimul deceniu a adus o triplare a numărului de investiții poloneze peste hotare, iar un studiu prezentat la Warsaw School of Economics arată că un sfert din companiile poloneze listate la Bursa de la Varșovia au fost implicate într-un proiect pe piețele externe, iar 72% plănuiesc o extindere internațională mai ales datorită mixului de experiență dintr-o piață în dezvoltare cu legăturile avute cu țările mai dezvoltate.

Strategia pe care companiile poloneze listate la bursă o aleg pentru a-și construi o poziție pe piețele externe depinde în mare măsură de structura acționariatului. Companiile cu un acționar majoritar major utilizează de obicei strategii mai agresive decât cele cu un actionarat dispersat. Acest lucru poate explica și de ce unele companii private care nu sunt listate la Bursa din Varșovia folosesc strategii de expansiune relativ agresive, dar eficiente.

Cel mai bun exemplu este Maspex, grupul polonez din industria bunurilor de larg consum prezent și în România. Grupul polonez este extrem de agresiv și se află la a treia achiziție pe piață locală, fiind prezent pe piața din România din 1996 și are în portofoliu branduri precum Tedi, Tymbark (suc), La Festa, Ekland, Coffeeta (băuturi instant) și Salatini (snacksuri).

Follow-up: ce ar avea Romania de facut

Cifrele și comparația cu alte țări din Europa Centrală și de Est arată limitele României în calea devenirii unei forțe regionale, în contextul în care capitalul românesc trece granițele cu mare greutate.

O radiografie a investițiilor românești peste hotare a fost publicată recent și de către BNR, care arată că 134 de companii cu capital autohton au trecut granița în perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investiții în PIB este de 0,18%, România fiind ultima economie din regiune la acest indicator.

„Pe fondul tendințelor protecționiste în extindere, care se pare că vor caracteriza pe viitor relațiile comerciale internaționale, autoritătile ar trebui să monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele românești în străinătate, precum este monitorizat volumul ISD sosit în economia României din străinătate și să promoveze o evoluție mai echilibrată între cele două tipuri de ISD”, avertizează studiul BNR.

Foarte probabil, viitorul va readuce rolul firmelor de pe stat pe un trend ușor ascendent, estimează analiștii BNR: “O asemenea evoluție nu va avea efecte negative asupra economiei românești, atâta timp cât guvernanța corporatistă a acestor întreprinderi se va menține adecvată (ceea ce este valabil și pentru sectorul privat).”

Specialiștii UNCTAD au identificat trei abordări diferite în ceea ce privește extinderea externă a companiilor mari de stat (în engleză: SO-MNE)

(i) guvernul, ca obstacol în calea internaționalizării (de exemplu, în Italia, unde au existat în repetate rânduri îngrijorări cu privire la efectele internaționalizării firmelor mari de stat asupra șomajului);
(ii) guvernul că susținător al internaționalizării (de exemplu, politica “Go Global” a Chinei);
(iii) guvernul ca indiferent la internaționalizarea SO-MNE, dar care oferă indrumări cu privire la impactul dezvoltării ISD exterioare (de exemplu, extinderea în Africa a companiei suedeze Vattenfall).

CONCLUZIE: Contextul în care ne aflăm arată că, în perspectiva următorilor ani, autoritățile, presa, finanțatorii și consultanții sunt chemați să asigure firmelor autohtone care efectuează investiții străine peste hotare cel puțin aceeași atenție acordată firmelor străine care realizează investiții directe la noi în țară.

Featured Start-Up

IMM-URILE ROMANESTI, PESTE HOTARE: O FIRMA DIN CINCI SE EXTINDE PRIN EXPORTURI

Jul 24,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Dezvoltarea redusă şi lipsa puterii economice a IMM-urilor din România sunt două bariere în calea procesului de extindere a firmelor romaneşti pe pieţele externe. Astfel, 85% dintre acestea acţionează pe piaţa locală, 14% îşi duc serviciile şi produsele la export în piaţa din Uniunea Europeană (UE) şi doar 6% exportă pe pieţele unor ţări din afara UE, arată datele din lucrarea Carta IMM-urilor din România 2017.

„Observăm că peste patru din cinci entităţi mici şi mijlocii se focalizează asupra pieţei locale, întrucât talia mai redusă nu le conferă puterea economică de a pătrunde şi pe alte pieţe. Procentajele întreprinderilor care realizează produse şi servicii pentru piaţa locală variază invers proporţional cu vechimea companiilor“, se explică în lucrarea citată.

Doar 20 de companii româneşti fac investiţii pe pieţe externe într-un an, iar acestea realizează 30 la sută din exporturi, arată un studiu prezentat de Romanian Business Leaders (RBL), în contextul lansării Start-Up Bridge, proiect de internaţionalizare a afacerilor româneşti.

Start-Up Bridge este o platformă de interacţiune între antreprenorii români şi companiile externe aflate în diverse etape de dezvoltare. Primul proiect Start-Up Bridge, organizat la Sofia în perioada 18-19 iunie, a fost realizat în parteneriat cu Association of the Bulgarian Leaders and Entrepreneurs (ABLE) şi Start It Smart şi a cuprins întâlniri de tip match-making şi prezentări despre oportunităţile de business din Bulgaria.

Start-Up Bridge, proiect pe care îl coordonez, se va extinde în următoarele luni cu interacţiuni de business în cele mai mari pieţe din străinătate, astfel încât să ajute antreprenorii români interesaţi de internaţionalizare.

Economie Featured

Orase-magnet in Romania: un studiu al Bancii Mondiale de citit

Jul 24,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Aproximativ 3,6 milioane de români intenționează să se mute în următorii cinci ani, iar 66,5% dintre aceștia ar prefera tot în România, cele mai atractive fiind București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov, potrivit unui sondaj menționat în raportul “Orașe-magnet, Migrație și navetism în România”, realizat de angajați ai Băncii Mondiale.

Astfel, 18% dintre respondenți (reprezentativi pentru aproximativ 3,6 milioane de persoane) au declarat că intenționează să se mute în următorii 5 ani, cu o rată medie a certitudinii de 85%. 82% au afirmat că nu s-au gândit să se mute în următorii 5 ani. În rândul celor care au în vedere să se mute, o pondere extrem de mare o au tinerii — vârsta medie a celor care intenționează să se mute este de 35 de ani. 75% dintre respondenții care au în vedere să se mute în următorii 5 ani nu au copii, iar din cei 25% care au copii, majoritatea au doar un singur copil.
În general, persoanele care iau în calcul această posibilitate au un nivel de studii mai ridicat, venituri mai mari și sunt, într-o proporție mai mare decât media pe țară, angajați în sectorul privat. La nivel teritorial, locuitorii din regiunile cel mai puțin dezvoltate (de exemplu Sud-Muntenia, Nord-Est) sunt mai predispuși să se mute decât cei din regiunile mai dezvoltate (de exemplu Vest, Centru).

Orașe-magnet, Migrație și navetism în România

Economie Featured

DIPLOMATIE ECONOMICA. Investitiile straine sunt in crestere, insa radiografia internationalizarii este dureroasa

Jul 18,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Investitiile straine directe in Romania au crescut anul trecut cu 19%, la 4,573 miliarde de dolari, de la 3,83 miliarde de dolari in 2015, potrivit estimarilor Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD) pentru 105 state din intreaga lume.

UNCTAD realizeaza sistematic studii cu privire la extinderea investitiilor straine in diferite regiuni si la impactul lor asupra dezvoltarii economiilor receptoare de investitii.

Datele UNCTAD confirma tendinta de crestere a investitiilor straine in Romania, insa elementul de noutate din studiu arata dinamica internationalizarii afacerilor romanesti, adica valoarea investitiilor romanesti in strainatate, care se ridica la doar 241 milioane de dolari, o erodare puternica fata de valoarea de 562 milioane de dolari din 2015.

Spre comparatie, investitiile polonezilor in strainatate s-au ridicat intr-un singur an la 6,436 miliarde de dolari, de 26 ori mai mult decat portofoliul de investitii romanesti peste hotare.

Aceste cifre arata limitele Romaniei in calea devenirii unei forte regionale, in contextul in care capitalul romanesc trece granitele cu mare greutate. O radiografie a investitiilor romanesti peste hotare a fost publicata recent si de catre BNR, care arata ca 134 de companii cu capital autohton au trecut granita in perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investitii in PIB este de 0,18%, Romania fiind ultima economie din regiune la acest indicativ.

„Pe fondul tendintelor protectioniste in extindere, care se pare ca vor caracteriza pe viitor relatiile comerciale internationale, autoritatile ar trebui sa monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele romanesti in strainatate, precum este monitorizat volumul ISD sosit in economia Romaniei din strainatate si sa promoveze o evolutie mai echilibrata intre cele doua tipuri de ISD”, avertizeaza studiul BNR.

Semnal de alarma: investitiile straine directe au scazut la 5 luni

Companiile straine au facut investitii directe in Romania in valoare de 1,444 miliarde euro in primele cinci luni ale acestui an, in scadere cu 12,6% fata de perioada ianuarie-mai 2016, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR). In primele cinci luni din 2016, investitiile straine directe in Romania au insumat 1,653 miliarde euro, arata datele revizuite publicate de catre BNR.

Principalele constrangeri identificate in randul firmelor cu capital strain existente in Romania si al celor aflate in stadiul de prospectare sunt:

1. Proceduri rigide si greoaie (obtinerea autorizatiilor de mediu; a vizelor pentru cetatenii din afara Uniunii Europene; a ajutorului de stat etc.)

2. Contactul limitat cu investitorii straini dupa ce acestia au finalizat procesul de investire

3. Legaturile slabe intre companiile locale si straine atat in interiorul parcurilor industriale cat si in necesitatea de a crea clustere industriale

Ce ar fi de facut in perioada urmatoare mai ales ca aportul investitiilor straine in cresterea si dezvoltarea economica a Romaniei pe parcursul ultimilor ani este de necontestat, prin contributia adusa la dezvoltarea tehnologica, cresterea exporturilor, importurile de know-how?

Spre exemplu, pentru atragerea si pastrarea ISD, cu mentinerea si amplificarea efectelor pozitive, autorii unui raport publicat de Consiliul Investitorilor Straini in Romania (FIC) si Academia de Studii Economiceconsidera ca sunt posibile si dezirabile doua directii de actiune:

I. Cresterea capacitatii de absorbtie a economiei. In mod cert, dupa cum sugereaza si literatura de specialitate, impactul pozitiv al ISD in economia tarii gazda depinde de capacitatea de absorbtie a acesteia: calitatea capitalului uman, gradul de dezvoltare economica si tehnologica, stabilitatea si atractivitatea legislatiei. Astazi, principalele surse de atractivitate pentru investitori sunt resursele create, precum infrastructura sau institutiile, mai mult decat inzestrarea cu resurse naturale. Astfel de eforturi nu sunt menite numai sa atraga investitorii straini, dar contribuie si la dezvoltarea economica a tarii. De asemenea, va spori volumul de investitii cu valoare ridicata adaugata si eficienta crescuta.

II. Dezvoltarea si implementarea unei strategii de atragere a ISD. Rezultatele pozitive ale Romaniei sunt limitate de lipsa unui document strategic care sa priveasca in mod concret stimularea ISD, parghiile economice pentru incurajarea acestora si remedierea eficientei scazute a agentiilor romanesti de atragere a investitiilor, care nu au sugerat pana in prezent ca ar avea o pozitie de forta ca partener de negocieri pentru investitorii straini.

Voi reveni cu o analiza mai concreta si despre internationalizarea afacerilor romanesti.

Economie Featured

UTIL pentru investitori: costul contributiilor de asigurari sociale in Romania

Jul 18,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Romania are al saptelea cel mai mare cost al contributiilor de asigurari sociale din 27 de tari ale Spatiului Economic European (SEE), in contextul in care plafonarea bazei de calcul a fost eliminata din 1 februarie 2017, Romania impunand contributii comparabile cu Germania si Belgia, fara a oferi si beneficii comparabile asiguratilor, potrivit unei analize publicate luni de firma de audit si consultanta Deloitte Romania.

Pana in 31 ianuarie, contributia de asigurari sociale era plafonata la cinci salarii medii pe economie, acest plafon fiind eliminat de la 1 februarie. Romania se afla pe locul 18 in clasamentul Deloitte, in ianuarie 2017, si a urcat pe locul 7 dupa eliminarea plafonului.
Cele mai mari costuri ale contributiilor de asigurari, de peste 45%, sunt in Franta, Ungaria, Belgia, Grecia si Italia. La polul opus se pozitioneaza Malta, Bulgaria, Cipru, Islanda si Irlanda, potrivit Deloitte.
Tarile cu cele mai mari costuri sunt si cele care nu au plafon, sustine unul dintre directorii Deloitte Romania, Monica Tariuc.

”Chiar daca ratele de taxare sunt apropiate, sumele efectiv datorate cresc simtitor acolo unde lipseste plafonul. Romania impune contributii comparabile cu Germania si Belgia, fara a oferi si beneficii comparabile asiguratilor. O alta remarca ar fi ca majoritatea statelor permit asigurarea alternativa de sanatate in sistem privat, optiune care in Romania lipseste desi din ce in ce mai multi angajati apeleaza strict la acest tip de servicii medicale”, a spus Monica Tariuc.

Din 2018, Romania ar putea sa revina aproape de mijlocul clasamentului, pe pozitia 11, luand in considerare reducerea ratei cumulate a contributiilor de la 39,25% la 35%, prevazuta in programul de guvernare, potrivit Deloitte.

”Totusi, aceasta masura de diminuare a ratei procentuale vine la pachet cu o majorare a venitului salarial brut cu 22,75% pentru a mentine valoarea neta a salariului. Daca nu ar fi luata in calcul aceasta majorare si ar fi efectuata o analiza comparativa a costurilor asigurarilor sociale plecand de la un venit net, si nu unul brut crescut artificial, Romania ar putea ajunge chiar pe podiumul tarilor cu costurile cele mai ridicate de asigurari sociale”.

In 2018, Romania ar urma sa elimine patru din cele sase categorii de contributii de asigurari existente, sa le transfere integral la angajat si sa reduca rata cumulata a acestora de la 39,25% la 35%, conform programului de guvernare. Impozitul pe venit ar scadea de la 16% la 10% (0% sub 2.000 lei brut).
Costul muncii va fi, in aceste conditii, de 70% fata de 75% in prezent. Pentru fiecare 100 lei primita de angajat, statul va incasa 70 lei in loc de 75 lei, au subliniat specialistii Deloitte.

Economie Featured

RAPORT: pornesti o afacere mai usor in Bucuresti sau Timisoara decat in Craiova sau Constanta

Jul 18,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Banca Mondiala a publicat un nou studiu Doing Business, in care analizeaza de aceasta data reglementarile comerciale aplicabile companiilor locale in 22 de orase din Bulgaria, Romania si Ungaria in comparatie cu cele aplicabile in alte 187 tari.

Concluziile principale ale studiului:

•   Reglementarile aplicabile mediului de afaceri si punerea acestora in aplicare difera semnificativ atat intre cat si in interiorul Bulgariei, Romaniei si Ungariei – cele mai mari decalaje existand in interiorul Bulgariei si Romaniei.
•   Nicio localitate nu exceleaza in toate cele cinci domenii masurate; fiecare dintre cele 22 de localitati comparate se situeaza in prima jumatate a clasamentului la cel putin un indicator si in a doua jumatate a clasamentului la cel putin unul dintre ceilalti indicatori.
•   Bucurestiul ocupa pozitii in prima jumatate a clasamentului la majoritatea indicatorilor masurati, demonstrand potential pentru gestionarea eficienta a unui volum crescut de solicitari de servicii din partea sectorului privat.
•   Orasele romanesti s-ar putea inspira din exemplul dat de Timisoara pentru a
imbunatati procesul de solutionare a litigiilor comerciale.

Situatia din Romania

Potrivit studiului Bancii Mondiale, cele mai mari diferente la nivel subnational se inregistreaza in Bulgaria si Romania.
In Romania, Bucurestiul depaseste cu 17 pozitii Craiova (care se afla la coada clasamentului) la indicatorul privind constituirea unei societati comerciale, iar Timisoara se afla cu 17 pozitii mai sus de Brasov (care are cel mai mic punctaj) din punct de vedere al solutionarii litigiilor comerciale.
Oradea este in fruntea clasamentului din punct de vedere al constituirii unei societati comerciale, orasul se poate inspira insa din exemplul dat de Timisoara pentru a-si imbunatati rezultatele in cadrul indicatorului privind solutionarea litigiilor comerciale.
Timisoara si Constanta pot oferi un exemplu pozitiv in domeniul solutionarii litigiilor comerciale.
Aceste diferente de performante la nivel subnational pot ajuta factorii decizionali sa identifice domeniile in care sunt posibile imbunatatiri care nu necesita modificari legislative majore.

Featured

Bridge to the Future pentru tinerii din Generatia Millenials

Jul 7,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Cat de sigura este piata de capital din Romania? De ce merita sa lucrezi in administratia publica? De ce este bine sa atragi un investitor in afacerea ta? Care este rolul unui board intr-o companie? L-ai cunoscut pe Dragos Anastasiu cand era business angel la “Arena Leilor”? (nota: emisiunea era difuzata in urma cu 7 ani, deci cel care m-a intrebat avea atunci varsta de 10-12 ani) Daca tot ne-ai vorbit despre “Building Bridges”, iti recomand jocul de carti “Bridge.”

Pentru astfel de intrebari si de idei prefer sa petrec cat mai mult timp in preajma tinerilor din Generatia Millenials, cei preocupati de tehnologie si de mediul antreprenorial in mare parte, focusati pe obiectiv si foarte dornici de a experimenta si a incerca lucruri noi. Autentici si greu de definit sunt si cei 27 de elevi pe care i-am cunoscut la Scoala de Vara a Programului Leadership Autentic. Sunt tineri din intreaga tara: Moreni, Campina, Tulcea, Bucuresti, Ploiesti, etc.

M-a suprins in mod placut sa vad ca sunt interesati de impactul pe care il pot genera in societate, asa ca le-am povestit despre “Bridge to the Future”, adica despre importanta crearii unor punti de legatura cu alti oameni, cu idei diferite si mai ales cu alte organizatii. Punti de incredere care sa-i ajute sa creasca profesional si personal. Mi-a placut la Scoala de Vara Leaders. Iata cateva idei simple pentru tineri astfel incat sa aplice conceptul “Bridge for the Future”:

1. Cunoaste tineri din domenii complementare: spre exemplu, daca esti student la o facultate de business, cauta sa faci proiecte cu studenti de la Politehnica.

2. Incearca sa intelegi nevoile specialistilor din domenii complementare celui in care activezi. De exemplu, daca lucrezi in mediul privat in industria IT, cauta sa intelegi specialistii din institutiile de stat care reglementeaza sau coordoneaza proiectele din IT si profesorii si cercetatorii din universitatile de profil. Poate chiar sa creezi un proiect impreuna cu acestia.

3. Creeaza/dezvolta sau participa la creearea unui ecosistem in jurul pasiunii tale sau al unui interes profesional. Spre exemplu, daca , student fiind, esti pasionat de fintech, dezvolta un ecosistem de fintech in orasul tau.

4. Construieste continut cu scopul de a crea “punti de incredere” pentru viitorul tau. Spre exemplu, fa-ti un blog inca din liceu sau la facultate.

5. Calatoreste, participa la schimburi de experiente organizate in alte tari, intalneste tineri din alte tari.

Antreprenoriat Featured

Companiile din Romania au pierdut 90.000 de salariati

Jul 7,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Numarul salariatiilor din companiile care au depus situatiile financiare aferente anului 2016 a scazut cu 90.000 la finalul anului 2016 fata de anul precedent, de la 4 milioane in anul 2015 la 3,91 milioane anul trecut, se arata intr-un studiu Creditinfo, companie specializata in furnizarea produselor si serviciilor de management al riscului comercial. Majoritatea covarsitoare a companiilor din Romania (91,5%) o reprezinta micro-intreprinderile, adica au cel mult 9 angajati, 8,19% au intre 10 si 49 de angajati, 1,49% au intre 50 si 249 de angajati, iar 0,29% (putin peste 1.600 de companii) au peste 250 de angajati.

Totul, in contextul in care numarul companiilor inregistrate in Romania care au desfasurat activitate a crescut cu 19.000 fata de anul precedent, ajungand la 556.000, fata de 537.000 in 2015. A scazut in schimb cifra de afaceri, de la 1,2 mii de miliarde lei in anul 2015 la 1,195 mii de miliarde lei in anul 2016, se mai arata in studiul Creditinfo. Ponderea companiilor care au cifre de afaceri de pana la 2 milioane lei este de 91%, intr-o usoara crestere fata de anii precedenti. A scazut in schimb ponderea companiilor care au inregistrat cifre de afaceri de peste 49 de milioane lei, de la 0,53% in anul 2015 la 0,5% anul trecut.

Totusi, desi sunt mai putine companii si au mai putini salariati, profitul inregistrat de ele se afla pe un trend crescator: 96 de miliarde lei in 2016, fata de 89 de miliarde in 2015 si 83 de miliarde in 2014. Totodata, pierderile inregistrate de companiile romanesti au fost din ce in ce mai mici in ultimii trei ani: de la 54 miliarde lei in 2014, la 44 miliarde in 2015, respectiv 34 miliarde anul trecut.

„Profitabilitatea companiilor din Romania inregistreaza un trend pozitiv, atat in cazul in care se ia in calcul doar profitul obtinut de acestea, cat si atunci cand in ecuatie este introdusa si pierderea inregistrata la nivel national. Scaderea pierderilor inregistrate de companiile din Romania, coroborata cu cresterea profitului si cu o relativa stagnare a cifrei de afaceri, a facut ca profitabilitatea acestora sa se dubleze in anul 2016 (5,15%) comparat cu anul 2014 (2,55%)”, explica Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo Romania.

Imobiliarele raman cel mai important domeniu

Topul celor mai profitabile domenii din Romania ramane neschimbat in ultimii trei ani. Pe primul loc se afla lucrarile de constructie a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale, unde profiturile au depasit valoarea de 3,4 miliarde lei, fiind insa in scadere comparativ cu valoarea inregistrata in anul 2015 (3,6 miliarde lei). Al doilea domeniu profitabil este cel al inchirierii si subinchirierii bunurilor imobiliare, cu profituri de aproape 2,8 miliarde lei in 2016, inregistrand o crestere semnificativa fata de anul precedent, cand ocupa locul al patrulea, cu profituri de 2 miliarde lei.

Cultivarea cerealelor completeaza podiumul, cu profituri de peste 2,5 miliarde lei, de asemenea in crestere fata de anul precedent, cand ocupa locul al saselea, cu putin sub 1,9 miliarde lei. Alte domenii profitabile sunt: Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate (2,36 miliarde lei profit), Activitatea de consultanta pentru afaceri si management (2,23 miliarde lei profit), Transportul rutier de marfuri (2 miliarde lei profit) si Productia de energie electrica (2,07 miliarde).

„In anul 2016 nu se observa modificari semnificative in topul celor mai profitabile domenii de activitate. Chiar daca profitul domeniului a scazut, lucrarile de constructie a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale continua sa fie de departe cel mai profitabil domeniu de activitate. Cultivarea cerealelor reintra in top 3 domenii profitabile insa este in continuare un domeniu influentat de conditiile meteorologice”, declara Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo Romania.

La capitolul cifra de afaceri, Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate este domeniul care genereaza cea mai mare cifra de afaceri in fiecare din ultimii trei ani. Trendul este crescator: de la 48 miliarde lei in 2014, la 54,8 miliarde lei in 2015 si 59,6 miliarde lei in anul 2016. Urmeaza Transporturile rutiere de marfuri (34,8 miliarde lei), Lucrarile de constructie a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale (29 de miliarde lei) si Comertul cu ridicata al produselor farmaceutice (25,6 miliarde lei).

Cei mai multi salariati lucreaza in companii care activeaza in domeniile Comert cu amanuntul in magazine nespecializate (peste 183 mii de salariati, cu 2.000 mai multi decat in anul 2015), Lucrari de constructie a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale (peste 161 mii de salariati, in scadere cu 5.000 fata de anul 2015), Transporturile rutiere de marfuri (127.000 persoane, cu 6.000 mai multe decat in 2015) si Activitati de protectie si garda (106.000 salariati, cu 2.000 mai putini decat in anul precedent).

Judetele cu cele mai profitabile firme

Profitul generat de companiile bucurestene, cel mai important din toata tara, a inregistrat o crestere de 4 miliarde lei in anul 2016 (34 de miliarde lei profit) fata de anul precedent (profit de 30 miliarde lei). Urmeaza judetul Ilfov, cu 6,1 miliarde lei profit in anul 2016, Timis (profit de 4,8 miliarde lei), Cluj (4,3 miliarde lei), Sibiu (3,6 miliarde lei), Prahova (3,1 miliarde lei), Brasov (3 miliarde lei), Constanta si Arges (cu 2,9 miliarde lei), Mures (2,6 miliarde lei) si Iasi (1,9 miliarde lei).

*Graficul nu prezinta Mun. Bucuresti, unde s-au obtinut profituri de peste 34 miliarde lei.

Clasamentul celor mai mari cifre de afaceri, pe judete

Chiar daca s-au inregistrat scaderi importante atunci cand vorbim despre cifra de afaceri generata (422 miliarde lei in anul 2016, fata de 432 miliarde lei in anul 2015), Municipiul Bucuresti conduce, de la distanta, si clasamentul dupa cifra de afaceri.

Pe judete, cele mai importante cifre de afaceri sunt generate de Ilfov (80 de miliarde lei in anul 2016, in crestere cu 12 miliarde lei fata de anul precedent, cand cifra de afaceri era de 78 miliarde lei), Timis (53 miliarde lei), Arges (51 miliarde lei), Cluj (46,3 miliarde lei), Brasov (42,6 miliarde lei), Constanta (41,4 miliarde lei), Prahova (39,1 miliarde lei), Arad(28,1 miliarde lei), Mures (27,3 miliarde lei) si Sibiu (27 miliarde lei). De altfel, judetul Sibiu este nou intrat in Top 10, luand locul judetului Bihor, care iese din grupul fruntas.

*Graficul nu prezinta Mun. Bucuresti, unde s-au obtinut cifre de afaceri de peste 422 miliarde lei.

Top judete din Romania in functie de numarul de salariati

Companiile din Bucuresti au si cei mai multi angajati, chiar daca numarul lor este in scadere (1,028 milioane in 2016 fata de 1,056 milioane in 2015). In tara, cei mai multi angajati erau, la finalul anului 2016, in companiile inregistrate in judetul Timis (187.000), Cluj (174.000), Ilfov (160.000), Brasov (149.000), Prahova (138.000), Constanta si Arges (132.000), Bihor (120.000), Sibiu (110.000) si Iasi cu 98.000 de mii salariati.

*Graficul nu prezinta Mun. Bucuresti, unde sunt peste 1 milion de angajati.

Care este situatia vitezei de recuperare a creantelor si de plata a datoriilor

In cadrul comertului cu amanuntul in magazine nespecializate, viteza de recuperare a creantelor este in scadere, de la 27 zile in anul 2014, la 17 in anul 2016. Trendul este similar si pentru plata datoriilor, care in anul 2014 avea o durata de 152 zile pe cand in 2016 a scazut la 122 zile. Lucrarile de constructie a rezidentialelor inregistreaza valori ridicate atat pentru recuperarea creantelor (171 zile, de la 155 in anul 2015) cat mai ales la plata datoriilor, unde dupa o scadere de la 470 zile (2014) la 369 zile (2015), a ajuns la 428 zile in 2016. Cultivarea cerealelor inregistreaza valori ridicate atat la recuperarea creantelor (172 zile in 2016, in scadere de la 186 zile in 2015, dar in crestere fata de 161 zile in 2014) cat si pentru plata datoriilor (421 zile in anul 2016, de la 454 zile in anul 2015, dar in crestere de la 370 zile in anul 2014).

In Bucuresti, viteza de recuperare a datoriilor a crescut de la 268 zile in anul 2015 la 277 zile in anul 2016. Acelasi lucru se poate afirma si pentru durata de recuperare a creantelor care a crescut de la 95 zile in anul 2015 la 100 zile in anul 2016. In judetul Cluj, viteza de recuperare a creantelor a ramas constanta 89 zile insa viteza de plata a datoriilor a crescut cu 7 zile, de la 215 zile in anul 2015 la 222 zile in anul 2016.

In judetul Ilfov, atat viteza de plata a datoriilor, cat si cea de recuperare a creantelor a crescut cu 7 zile, de la 83 zile in anul 2015, la 90 zile in anul 2016 (recuperare creante) si de la 235 zile in anul 2015 la 242 zile in anul 2016 (viteza de plata a datoriilor).

Dintre judetele analizate, in Timis se inregistreaza cea mai mare crestere in cazul vitezei de recuperare a datoriilor, de la 194 zile in anul 2015 la 243 zile in anul 2016 (peste o luna). In acelasi timp, viteza de recuperare a creantelor a crescut de la 77 zile in anul 2015 la 93 de zile in anul 2016.

Ipotezele analizei realizate de Creditinfo Romania

In realizarea acestui studiu Creditinfo Romania a luat in calcul toate companiile existente in Romania, cu cateva exceptii: persoanele fizice autorizate (PFA), Intreprinderile Familiale (IF) si cele Individuale (II), care nu raporteaza indicatorii financiari sub forma bilanturilor contabile; companiile din domeniul institutiilor financiare bancare, non-bancare si al asigurarilor; companiile de orice fel care nu au inregistrat activitate financiara (nu au inregistrat profit sau pierdere si au 0 angajati); Companiile care, din diverse motive, nu au depus situatiile financiare.

Antreprenoriat Featured

Ce nevoi au antreprenorii romani care se internationalizeaza. Studiu de caz: Start-Up Bridge Romania-Bulgaria

Jun 26,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Interactiunile directe cu antreprenori din pietele-tinta, know-how-ul local si informatiile despre reglementarile statului si fiscalitate reprezinta principalele obiective ale antreprenorilor romani care au participat la prima editie a Start-Up Bridge, proiect de internationalizare a afacerilor romanesti lansat de Fundatia Romanian Business Leaders (RBL).

Proiectul Start-Up Bridge a fost lansat la Sofia, in cadrul unui schimb de experiente profesionale intre antreprenori romani si potentiali parteneri din Bulgaria. Cei 15 oameni de business din Romania prezenti la Sofia au avut acces, prin intermediul Start-Up Bridge, la cel putin 40 de interactiuni directe cu antreprenori romani si bulgari, reprezentanti ai statului, avocati, specialisti in fiscalitate, studii de caz si investitori.

“Studiile arata ca prezenta internationala directa a firmelor romanesti este modesta, astfel incat numarul companiilor autohtone care efectueaza investitii straine pe pietele externe este de aproximativ 20 intr-un singur an. In acelasi timp, firmele autohtone realizeaza doar 30% din exporturile romanesti. Antreprenorii romani au mare nevoie de know-how, networking, studii si informatii punctuale despre oportunitatile de business din strainatate. De asemenea, am identificat un potential neutilizat de interactiune internationala in randul antreprenorilor romani”, a declarat Claudiu Vrinceanu, initiator al Start-Up Bridge.

Start-Up Bridge este o platforma de interactiune intre antreprenorii romani si companiile externe aflate in diverse etape de dezvoltare. Primul proiect Start-Up Bridge, organizat la Sofia in perioada 18-19 iunie, a fost realizat in parteneriat cu Association of the Bulgarian Leaders and Entrepreneurs (ABLE) si Start It Smart si a cuprins intalniri de tip match-making si prezentari despre oportunitatile de business din Bulgaria, fie ca dezvoltarea internationala a afacerilor romanesti se face prin export, prin deschiderea unei firme, prin castigarea unui proiect de prestari servicii sau prin achizitia unui jucator local. De asemenea, proiectul a beneficiat de prezenta reprezentatilor guvernamentali si a diplomatilor romani si bulgari (Ambasada Romaniei in Sofia, specialistii Invest in Sofia si ai Guvernului Romaniei) care au oferit informatii despre masuri si programe de sustinere a antreprenorilor interesati de internationalizare.

Start-Up Bridge se va extinde in urmatoarele luni cu interactiuni de business in cele mai mari piete din strainatate, astfel incat sa ajute antreprenorii romani interesati de internationalizare.

Informatii utile despre potentialul de business Romania-Bulgaria

a) Pana la 30 aprilie 2017 au fost inregistrate in Romania 2277 societati comerciale cu capital integral sau partial bulgar si un volum subscris al capitalului social de 155,98 milioane euro, pozitionand Bulgaria pe locul 26 in clasamentul pe tari de provenienta a investitorilor straini. In cursul anului 2016 au fost inregistrate 120 de societati cu capital bulgar, aportul de capital social subscris de acestea fiind de aprox. 35 milioane euro (peste 25% din volumul capitalului bulgar investit in Romania dupa anul 1990 pana in prezent).

Conform ultimelor date furnizate de Agentia de Inregistrare din Bulgaria (Registrul Comertului), rezulta ca pana la 31 decembrie 2015 au fost inregistrate 2544 de firme cu capital social integral sau partial romanesc in Bulgaria, din care 466 s-au inregistrat pe parcursul anului 2015.

b) Relatii comerciale -Milioane euro

	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016
Total	2036,4	2777,0	3209,8	3269,6	3221,5	3455,44	3683,69	3945,52
Export	1094,2	1337,3	1631,3	1735,0	1697,2	1774,83	1822,20	1850,93
Import	942,2	1439,7	1578,5	1534,6	1524,3	1680,61	1861,48	2094,59
Sold	152,0	-102,3	52,7	200,4	172,9	94,23	-39,28	-243,65

In anul 2016, volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu Bulgaria a crescut cu 7,26%, avand o pondere de 3,16% in totalul comertului exterior al Romaniei. Exporturile romanesti au crescut cu 1,81%, pondere de 3,23 %, locul 6 iar importurile de produse bulgare au crescut cu 12,60%, pondere de 3,11 %, locul 10.

Principalele marfuri exportate au fost: produse minerale – combustibili, metale comune si articole din acestea, masini si echipamente electrice, produse alimentare, produse ale industriei chimice, iar ca produse importate au fost: masini, aparate si echipamente electrice, produse ale regnului vegetal, produse chimice, metale comune si articole metalice, si produse alimentare.

Antreprenoriat Featured Start-Up

RBL lanseaza “Start-Up Bridge” – platforma de interactiune intre antreprenorii romani si cei straini

Jun 14,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Fundatia Romanian Business Leaders (RBL) lanseaza Start-Up Bridge – proiect de internationalizare a afacerilor romanesti, luni, 19 iunie, la Sofia, in cadrul unui schimb de experiente profesionale intre 20 de antreprenori romani si potentiali parteneri din Bulgaria.

Studiile arata ca prezenta internationala directa a firmelor romanesti este modesta, astfel incat numarul companiilor autohtone care efectueaza investitii straine pe pietele externe este de aproximativ 20 intr-un singur an. In acelasi timp, firmele autohtone realizeaza doar 30% din exporturile romanesti.

“Ideea proiectului Start-Up Bridge – Cross your borders a fost generata de nevoia antreprenorilor romani de a trece granitele propriu-zise ale tarii (pentru dezvoltare regionala), dar si de a-si depasi barierele mentale mai mari sau mai mici pe care le avem toti cand vine vorba de business. Aceste bariere din capetele noastre pot fi inlaturate mai usor prin contactul direct cu antreprenori si executivi din culturi de business diferite. Vrem sa-i ajutam pe antreprenorii romani sa-si deschida mai larg orizonturile, fie ca vorbim de viziune a businessului, de executie sau de oportuntati din alte piete”, a declarat Sorin Axinte, antreprenor si membru fondator al Romanian Business Leaders.

Start-Up Bridge propune crearea unei platforme de interactiune intre antreprenorii romani si companiile externe aflate in diverse etape de dezvoltare. Ideea, misiunea si obiectivele “Start-Up Bridge” au luat nastere in cadrul Summit-ului RBL din luna martie a acestui an, ca urmare a identificarii unui potential neutilizat de interactiune internationala in randul antreprenorilor romani.

“Vrem sa schimbam mentalitati prin aceasta platforma de interactiune. Vom oferi antreprenorilor romani posibilitatea sa interactioneze cu alti intreprinzatori din pietele tinta, sa inteleaga oportunitatile de afaceri din strainatate si sa isi gaseasca mai usor parteneri, clienti si furnizori prin internationalizare. De asemenea, proiectul Start-Up Bridge va oferi know-how, studii si informatii punctuale despre oportunitatile de business din strainatate”, a declarat Gabriel Istoc, antreprenor si initiator al proiectului Start-Up Bridge.

Primul proiect Start-Up Bridge, organizat la Sofia in perioada 18-19 iunie, este realizat in parteneriat cu Association of the Bulgarian Leaders and Entrepreneurs (ABLE) si Start It Smart si va cuprinde intalniri de tip match-making si prezentari despre oportunitatile de business din Bulgaria, fie ca dezvoltarea internationala a afacerilor romanesti se face prin export, prin deschiderea unei firme, prin castigarea unui proiect de prestari servicii sau prin achizitia unui jucator local. De asemenea, proiectul va beneficia de prezenta reprezentatilor guvernamentali si a diplomatilor romani si bulgari (Ambasada Romaniei in Sofia, specialistii Invest in Bulgaria si ai Guvernului Romaniei) care vor oferi informatii despre masuri si programe de sustinere a antreprenorilor interesati de internationalizare.

Start-Up Bridge Romania-Bulgaria a atras deja interesul a aproximativ 20 de antreprenori romani care isi propun gasirea de antreprenori pentru dezvoltare in Bulgaria, cunoasterea pietelor regionale, modul de functionare juridic, cadrul fiscal, profilul clientului, tipologii de cumparare, infrastructura de livare, etc. Cei 20 de antreprenori romani care s-au alaturat platformei de interactiune Start-Up Bridge activeaza in industrii variate, cum ar fi IT&C, productie, FMCG, moda, energie, resurse umane si servicii financiare.

Start-Up Bridge se va extinde pe termen scurt si mediu cu interactiuni de business in cele mai mari piete din strainatate, astfel incat sa ajute antreprenorii romani interesati de internationalizare.

RBL este o comunitate de antreprenori, manageri si profesionisti romani din diverse domenii, uniti de dorinta de a contribui la un bine public dincolo de interesele de companie sau industrie. Cei peste 170 de membri se reunesc in RBL in nume personal pentru ca traiesc ghidati de valori comune: incredere in Romania, altruism, integritate si actiune.

RBL este o organizatie apolitica, neguvernamentala si non-profit care ofera o platforma de actiune si implicare sociala pentru liderii din mediul privat. Organizatia exista prin contributia membrilor si prin implicarea lor in proiecte, in dialogul cu autoritatile sau in evenimentele dedicate comunitatii.

Proiectele RBL sunt construite pe baza de voluntariat de membrii organizatiei si includ Programul Ateliere de Antreprenoriat, platforma de mentorat pentru antreprenori startup si scaleup, Mentoria, conferintele inspirationale pentru tineri, Vreau sa Fiu Antreprenor, proiectul RePatriot pentru repatrierea diasporei prin antreprenoriat, Antreprenoresti – Adopta un sat!, pentru revitalizarea satului romanesc prin antreprenoriat si Proiectul MERITO, pentru recunoasterea si sustinerea profesorilor cu vocatie si gandire antreprenoriala din Romania.

In 2016, peste 7.000 de romani au fost beneficiarii proiectelor RBL, iar membrii comunitatii au contribuit cu peste 6.000 de ore de voluntariat. In 5 ani de activitate, totalul beneficiarilor directi ai proiectelor a depasit 25.000 de oameni.

1 … 21 22 23 24 25 … 58

Author Archives: Claudiu Vrinceanu

Bulgaria: un nivel comparabil cu al nostru la proiecte greenfield peste hotare

Cehia: peste 2.000 de proiecte greenfield internationalizate

Scorul Ungaria – Romania: 140-57

Lectia Poloniei: triunghiul bursa-banci-stat ajuta companiile sa se internationalizeze

Follow-up: ce ar avea Romania de facut

Semnal de alarma: investitiile straine directe au scazut la 5 luni