Majoritatea firmelor de tip born global au un plan de business pe baza căruia și-au extins operațiunile internaționale, construite preponderent de către fondatori sau alături de alți colaboratori (oameni cheie din companii, colaboratori și organizații suport pe zona de internaționalizare).
Planurile de business sunt evaluate și îmbunătățite în mod constant pentru a fi adaptate schimbărilor din piață și în linie cu nevoilor clienților. Acestea sunt doar câteva concluzii utile antreprenorilor și celor implicați în ecosistemul de internaționalizare, din studiul Born globals and their value chains, realizat de Eurofound, Agenția UE pentru imbunătățirea condițiilor de viață și de muncă.
Cele mai multe firme de tip born global și-au început activitățile de internaționalizare în momentul lansării sau la scurt timp după momentul de startup. Majoritatea lor au invocat dimensiunea redusă a piețelor locale ca motiv principal pentru a se dezvolta global cu scopul de a-și asigura o vizibilitate de business (“necessity-driven”), deși există multe exemple de internaționalizări de tip “opportunity driven”, conectate cu strategii de piață ambițioase sau pentru simplul fapt că lumea întreagă reprezintă piața de desfacere a companiilor.
Studiul Born globals and their value chains analizează motivațiile, oportunitățile și provocările IMM-urilor și ale firmelor de tip born global în administrarea și integrarea canalelor globale de logistică (GVCs – Global Value Chains). Studiul aprofundează, de asemenea, șapte studii de caz europene, toate firme de tip born global, împreună cu 28 de măsuri de susținere a internaționalizării în Europa, Australia, SUA, Japonia și Coreea de Sud. Analiza relevă și barierele care stau în calea internaționalizării și oferă recomandări de îmbunătățire a politicilor publice în domeniu.
O firmă de tip born global este acea companie care se internaționalizează în primii trei ani de activitate și ajunge la 25% venituri din operațiunile globale. Avem și noi multe firme born global pe care le-am studiat cel mai recent în proiectul meu de dizertație de la MBA, unde am analizat 10 startup-uri românești born global care s-au internaționalizat imediat dupa momentul lansării.
Khar&Partners, o firmă din Sibiu, este una dintre cele șapte studii de caz analizate în cercetarea finanțată de Uniunea Europeană. Khar&Partners este o companie care își dorește să rezolve problema accesului la apă potabilă oferind o alternativă la lipsa de sisteme fiabile pentru comunități mici. Folosind o tehnologie avansată, stația transportabilă SOWAT produce 25-100 metri cubi de apă perfect potabilă în 24 de ore, pornind de la orice sursă de apă dulce, pentru 500 până la 5000 de persoane.
În cadrul cercetării Eurofound, conducerea firmei românești enunță că expansiunea globală a companiei a fost facilitată de participarea la târgurile internaționale (Târgul Internațional de Agricultură Maroc Meknes din 2015 și Brussels Expo în 2016).
Potrivit cercetării, în cazul Estoniei și al României, susținerea publică din prezent pentru startup-urile globale este percepută că fiind slabă. Antreprenorii își doresc, spre exemplu, mai multe instrumente de susținere a exporturilor și programe de tip incubatoare pentru internaționalizare.
Bariere care stau în calea internaționalizării
Firmele de tip born global și partenerii lor din GVC (Global Value Chains) au identificat mai multe obstacole exterioare companiei în cadrul procesului de extindere internațională. Unele dintre acestea sunt în strânsă legătură cu profilul piețelor țintă (atât țări UE, cât și state non-UE), cum fi reglementările locale, solicitarea animator certificări și diferențe în practica plăților. Alte dificultăți asociate operațiunilor în afara Uniunii Europene includ probleme care țin de practica vamală și de lipsa competiției loiale în anumite țări sau sectoare de activitate. În alte situații, provocările externe sunt în strânsă legătură cu anumite caracteristici ale țării de origine, cum ar fi dificultatea în accesarea de finanțare și investiții sau existența unei slabe imagini de țară. În final, alte bariere externe menționate în studiu, pe care le-am găsit și eu în practica din România, se referă la dificultatea creării de echipe cu abilități necesare pentru a colabora și a dezvolta proiecte internaționale.
