Uncategorized

#VoceaAntreprenorilor. Ce vrea mediul de business de la Concurență: Focus mai mare pe prevenție, consultanță, intervenție constructivă

Mediul de business este direct interesat și reacționează față de principiile legislației și față de abordarea autorității de concurență în practica sa curentă.
După 8 ani de la momentul în care prevederile legislative în materie de Concurență s-au aliniat cu cele europene, cred că antreprenorii pot trage  o serie de concluzii astăzi,  în special cu privire la punctele care necesită încă îmbunătățiri, în vederea stimulării unui mediu concurențial eficient.

1. Relația antreprenorilor români cu instituția Consiliul Concurenței poate fi îmbunătățită. Lucruri bune + cele de îmbunătățit

Practici bune:

  • O autoritate activă, „modernă”, care a depus eforturi pentru a-și crea o imagine credibilă, similară altor autorități de concurență din Statele Membre
  • Una din puținele instituții cu un număr considerabil de specialiști
  • Implicată în problemele unor sectoare cheie ale economiei naționale, receptivă la temele acute ale economiei și ale piețelor relevante

Chestiuni negative:

  • Focus principal pe sancționare și nu pe prevenție
  • Lipsa de predictibilitate în ceea ce privește cursul și durata investigațiilor
  • Lipsa de interes real cu privire la argumentele și explicațiile practice ale companiilor investigate și la contextul general al pieței
  • Disproporționalitatea sancțiunilor

2. Ce își doresc antreprenorii:

  • O relație mai strânsă între autoritatea de concurență și mediul de business, cu deschidere spre înțelegerea aprofundată a industriilor și problemelor practice cu care se confruntă
  • Focus mai mare pe prevenție, consultanță, intervenție constructivă – alocarea resurselor necesare pentru acest scop
  • Creșterea transparenței și predictibilității proceselor interne de lucru ale Consiliului Concurenței (CC)
  • Evitarea destabilizării unor piețe că urmare a unor sancțiuni drastice cu impact ireversibil asupra structurii actorilor din acea piață

2′. Ce mai poate fi îmbunătățit:

Modalitatea de investigare ar putea fi îmbunătățită, de exemplu, prin consultarea părților investigate încă de pe parcursul investigării pentru a furniza explicații alternative unor elemente de fapt care în viziunea autorității probează o încălcare. Mai ales în cazul unor probe indirecte, cum ar fi corespondență internă identificată la un jucător, care e interpretată și reținută că proba a unei încălcări pentru toate entitățile investigate, ar trebui aplicat acest principiu în scopul aflării adevărului încă dintr-o faza timpurie de investigare.

Un alt element ar fi accesul la dosar în cadrul procedurilor de investigare, fiecărei entități investigate ar trebui să i se acorde acces la cât mai multe probe din dosar, mai ales când acestea sunt suficient de vechi sau lipsite de relevanță comercială, pentru a-și putea exercita dreptul la apărare. Tot un aspect important legat de dreptul la apărare ar fi termenul în care entitatea trebuie să formuleze apărări la un raport de investigație, care ar trebui să fie suficient de lung pentru dosarele complexe; Comisia Europeană, de exemplu, acordă un termen de minim 2 luni pentru depunerea apararilor. În România, termenul de depunere a apărărilor este de 30 zile de la primirea raportului, chiar dacă ai acces la probele din dosar mult mai târziu decât dată primirii raportului.

Nu în ultimul rând, politica de comunicare a instituției ar trebui să fie mai rezervată, anunțarea unor potențiale amenzi în timpul investigației ridicând pe de o parte suspiciuni privind imparțialitatea “judecății” finale, dar putând ridica și problemede încredere din partea clienților actuali.

3. Probleme concrete semnalate de mediul de business în ceea ce privește sancțiunile. Există situații complet disproporționate.

Baza de calcul este mult mai mare în România față de alte state UE și metodologia Comisiei Europene, care are ca bază de referință cifra de afaceri realizată pe piață relevantă a produsului/serviciului unde s-a produs încălcarea. Ar fi oportună alinierea cu criteriile Comisiei Europene, pentru respectarea principiului proporționalității – sancțiuni adaptabile în raport cu piața relevantă, gravitatea fapta și cu particularitățile făptuitorului.

Concret, amenzile se calculează potrivit reglementărilor în vigoare la cifra de afaceri totală, existând niște praguri standardizate pentru tipuri de încălcări (de ex., o înțelegere tip cartel se circumscrie pragului de 4-8% din cifra de afaceri totală, indiferent dacă înțelegerea a vizat o linie de activitate minoră a companiei). O abordare alternativă ar fi aplicarea amenzii la cifra de afaceri de pe piața relevanță, conform practicii Comisiei. Cu alte cuvinte, dacă o companie realizează venituri din 5 linii de business, dar doar una dintre acestea este vizată de investigație, în scopul stabilirii unei amenzi proporționale dar și suficient de disuasive, raportarea la cifra de afaceri din linia de business relevantă ar putea fi suficientă. Aceasta ar presupune însă modificarea semnificativă a cadrului legislativ actual. O altă posibilitate ar fi că autoritatea să pondereze mai mult, atunci când stabilește pragul de amendă, această circumstanță specială și să stabilească un prag de amendă mai mic. De asemenea, ar trebui ca amenzile să fie aplicate doar la cifra de afaceri realizată pe teritoriul României (nu și la exporturi realizate de companii având sediul în România). Chiar dacă reglementările CC sunt în acest sens, există practica neunitară la nivelul instituției.

4. Ce mai poate fi schimbat și îmbunătățit

  • Baza de calcul pentru sancțiuni ar trebui raportată la anul deschiderii investigației.
  • Perioada post deschidere investigație – impact: diversificarea activităților economice, Cifra de afaceri (CA) crescută, generată de alte tipuri de activități, sau, după caz
  • Restrângerea activității, cu un potențial efect negativ asupra CA și prezenței pe piață a companiei investigate
  • Efectul potențial destabilizator al obligației de plata imediată a amenzii (dificultăți practice în a obține suspendarea plății până la soluționarea definitivă a litigiului/contestației) 

5. Posibile efecte și exemple practice asupra unor antreprenori medii sau mai mari. Cât de tare îi poate afecta o decizie disproporționată.

  • Valoarea amenzii uneori poate echivala cu profitul realizat în decursul ultimilor 3-4 ani anteriori finalizării investigației.
  • Lipsa de capital reinvestibil
  • Limitarea expansiunii
  • Falimentarea businessului

Foto: Conferința „Mediul Concurențial și competitivitatea în sectoare cheie ale economiei românești”, organizată de Consiliul Concurenței

Claudiu Vrinceanu
Lucrez cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup și îi ajut pe zona de PR + cresc ecosistemul antreprenorial românesc în fiecare zi. Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/
You may also like
Costin Borc, fost secretar personal al lui Corneliu Coposu, sef de multinationala: “Am pierdut respectul pentru banul muncit din greu”
What do Romanian entrepreneurs say? Pessimistic about their investments in 2020

Leave Your Comment

Your Comment*

Your Name*
Your Webpage

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read previous post:
Ecranul operațional vs. ecranul decizional: antreprenorii digitali au nevoie de personalizare

În funcție de rolurile pe care le au în cadrul companiei, utilizatorii unei platforme digitale, antreprenori, administratori, manageri sau specialiști,...

Close