Economie Featured

[Public Affairs Memo] Bilant, luna iulie – Guvern. Informatii economice si politice utile mediului de business

[The Public Affairs Memo] este un demers de comunicare prin care voi analiza săptămânal și lunar cele mai importante acte normative, programe și proiecte politice care sunt, în opinia mea, utile mediului de business (antreprenori și investitori străini).

Un bilanț al primei luni de guvernare a noului Executiv, trecut prin Parlament în data de 29 iunie, arată cateva teme mari care influențează direct mediul de afaceri.

Opt subiecte principale ne-au atras atenția în strategia guvernamentală, informații care sunt utile mediului de business.

1. Revoluţia din fiscalitate: impozitul pe cifra de afaceri

Schimbările de politică fiscală anunţate în urmă cu o lună în noul Program de Guvernare au produs turbulenţe  în mediul de afaceri prin propunerea de înlocuire a impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri. România ar fi fost singura ţară membră a Uniunii Europeane cu acest tip de impozitare pentru toate categoriile de contribuabili.

Guvernul a dat înapoi după una din cele mai prompte și mai puternice reacții ale antreprenorilor, care au arătat că propunerea afectează grav stabilitatea şi încrederea în economia românească. În plus, scenariul ar fi îndepărtat România de paradigma economică europeană pe care deja s-a înscris.

2. Taxa de solidaritate

Noul guvern intenţionase iniţial să introducă o nouă taxă – cea de solidaritate, pentru cei cu venituri de peste zece salarii minime pe economie, aşa cum arata programul de guvernare.

Dupa ce a renuntat la impozitul universal pe cifra de afaceri, Executivul a anunțat că păstrează, totusi, taxa de solidaritate. În cele din urmă, primul ministru a anunțat scoaterea taxei de pe agendă și a explicat răzgândirea prin faptul că măsura ar fi avut un efect „puțin” și ar fi provocat un „deranj” mare.

3. CAS şi CASS datorate de angajator: salariile nete pot scădea

Contribuțiile sociale vor trece în totalitate la angajat începând cu 01 ianuarie 2018 – anunță Ministerul Finanțelor.

În ciuda controverselor și a ezitărilor autorităților – care au calculat măririle salariale în funcție de acest transfer al obligațiilor sociale – Finanțele anunță această modificare, chiar în condițiile în care, cu doar o zi înainte, ea fusese dezmințită vehement de premierul Tudose.

Nivelul contribuţiilor sociale obligatorii ar urma să se diminueze cu 4,25 puncte procentuale, respectiv de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018. Calculul acestor procente se face, însă, la un salariu brut mărit.

Astfel ca măsura anunţată de Finanţe, conform cărora contribuţiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina salariatului, ar putea genera situaţii în care angajaţii vor avea un salariu net mai mic decât în prezent cu circa 22% (Vedeți scenarii aici).

4. Contractele part-time vor fi taxate mai mult

Guvernul a decis să impoziteze sute de mii de contracte de muncă în regim part-time la fel cum sunt impozitate contractele de muncă cu normă întreagă şi cu salariul minim pe economie.

Taxarea este abuzivă, potrivit mediului de afaceri. Practic, de la 1 august 2017, există obligația angajatorilor de a achita CAS și CASS la nivelul salariului minim brut pentru salariații încadrați cu normă parțială.

Potrivit mediului de afaceri, „textul Ordonanţei afectează în esenţa sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie şi solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate, raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului”.

De asemenea, piaţa forţei de muncă, caracterizată prin flexibilitate, sunt des întâlnite situaţiile în care un angajator nu are nevoie de un salariat cu normă întreagă, timp de 8 ore/zi, ci doar pentru o normă cu timp parţial. Astfel, această nouă reglementare va duce la disponibilizarea persoanelor care sunt angajate doar cu timp parţial.

5. Cheltuielile statului cu investiţiile, la un minim record

Cele mai recente statistici guvernamentale relevă că investițiile publice au înregistrat cea mai mare cădere din ultimul deceniu.

Datele arată că în primul semestru din 2017, investițiile publice au scăzut aproape la jumătate comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Practic, sunt ministere care au un grad de execuție de doar 2% (bani cheltuiţi din întreaga sumă alocată).

Lucian Croitoru, consilierul pe politică monetară al guvernatorului BNR, scrie despre contextul nefavorabil în care s-a produs scăderea dramatică a investițiilor publice din prima jumătate a anului. El arată o înrăutățire a condițiilor economice și anunță că “e posibil ca timpul rămas pană la următoarea criză se se fi scurtat surprinzător de mult”.

6. Fiscalitatea reactivă și haotică: guvernul a schimbat reguli de impozitare în HoReCa cu două zile înainte de termenul-limită de depunere a declarațiilor fiscale

Firmele din sectorul turistic, restaurante și alimentație publică ce au avut în 2016 afaceri cuprinse între 100.001 și 500.000 de euro vor trece de la plata impozitului specific la impozit ”micro”, începând cu luna august, potrivit unui act normativ publicat recent în Monitorul Oficial.

Contribuabilii vizați de modificarea sistemului de impunere vor fi obligați să achite, până la 25 august 2017, forfetarul aferent perioadei ianuarie-iulie 2017, fără a mai exista obligația declarării și plății, până pe 25 iulie, a impozitului specific aferent primului semestru din an, adică primele șase luni din 2017.

7. Normele Legii RCA

Normele necesare pentru aplicarea efectivă a unora dintre prevederile noii Legi a asigurărilor de răspundere civilă auto (RCA) au fost adoptate miercurea trecută de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și au apărut recent în Monitorul Oficial. Concret, noile norme de aplicare tratează chestiuni precum forma contractului și poliței RCA, sistemul bonus-malus, decontarea directă sau lista documentelor necesare pentru obținerea despăgubirilor.

Ce reglementează, concret, normele intrate în vigoare.

8. Fondul Suveran de Investiţii

O nucă prea tare şi pentru noul Guvern este vestitul Fond Suveran de Investiţii, pe langă care mai există plănuit un alt fond, şi anume Fondul Naţional de Dezvoltare, care va prelua toate participaţiile statului deţinute acum prin AAAS, fostul AVAS.

Spre exemplu, proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control al  FSDI, avertizează economiștii.

O schimbare de strategie s-a produs recent, când premierul Mihai Tudose a punctat că proiectul privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va fi, de fapt, adoptat în Parlament în baza unei inţiative legislative, nu prin ordonanţă în Guvern.

Fostul premier Sorin Grindeanu declarase că i s-a ”sugerat” ca Fondul Suveran de Investiţii să treacă prin ordonanţă de urgenţă, el exprimându-şi convingerea că nici premierul Mihai Tudose nu va accepta acest lucru. Practic, este necesar ca acest fond, care urmează să includă companii precum Hidroelectrica, Tarom, Transgaz, Romgaz, să fie înfiinţat prin lege adoptată de Parlament.

Claudiu Vrinceanu
Lucrez cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup și îi ajut pe zona de PR + cresc ecosistemul antreprenorial românesc în fiecare zi. Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/
You may also like
Cifra-cheie: una din patru firme intrate in insolventa, profitabila sau cu o lichiditate buna
ANALIZĂ. Cât de mare este viteza de recuperare a creanțelor în România

Leave Your Comment

Your Comment*

Your Name*
Your Webpage

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read previous post:
BEPS sau Cum se schimba fiscalitatea in lume

Reprezentanții grupurilor multinaționale consideră, în majoritatea lor covârșitoare, că modelul de taxare la nivel global se află într-un proces de...

Close