Tag Archives: steve jobs

Featured

Filmul Jobs: de ce trebuie sa-l vezi

[dropcap]S[/dropcap]unt de acord cu cei care afirma ca antreprenorul Steve Jobs merita mai mult decat ce ofera filmul “Jobs”, care va avea premiera maine in Romania, astfel incat merita sa ne punem speranta si in pelicula de anul viitor a lui Aaron Sorkin, nimeni altul decat scenaristul “The Social Network”, filmul din 2010 despre Facebook. Dar, pana atunci, tinerii din Romania ar trebui sa citeasca biografia lui Walter Isaacson si sa vada “Jobs”, cu titlul adaptat local “Steve Jobs. Omul care a schimbat lumea”.

Cred ca tinerii din Romania sunt mai disponibili sa urmareasca un film decent decat sa citeasca o carte extraordinara ori sa se uite la o emisiune TV buna decat sa citeasca o publicatie economica care prezinta povestile de business ale antreprenorilor relevanti. Sper ca multi dintre tinerii care vor citi acest articol sa vada “Jobs”si ca nu vor aborda filmul neaparat ca o opera cinematografica. Filmul nu este complet, nu pare ca va primi multe distinctii, dar contine numeroase elemente utile tinerilor care vor sa-si puna ideile si sperantele in aplicare.

Iata 10 motive pentru care iti recomand sa vezi filmul, iar daca l-ai urmarit astept cu interes opiniile tale.

1. In primul rand, vei dori sa vezi filmul pentru ca … esti fan Steve Jobs si Apple.

Iti vei dori sa vezi filmul pentru ca esti unul dintre admiratorii, criticii sau observatorii lui Steve Jobs. Ai citit din scoarta in scoarta biografia lui Steve Jobs, ai lecturat multe articole despre fondatorul Apple, esti utilizator de iPhone, iPod, Mac ori iPad, stii cine este Mike Markkula sau doar il placi foarte mult pe partenerul lui Jobs, Steve “Woz” Wozniak, asa ca te-ai decis sa vezi pelicula “Jobs”.

Sa presupunem ca nu esti fan Steve Jobs, ba chiar ai argumente serioase pentru care nu-ti place fondatorul Apple. Merita, totusi, sa vezi filmul. Uite ce poti castiga in schimbul pretului platit pentru un bilet la film.

2. Vei calatori din fotoliul de cinema pe ruta Idee-Succes. Drum bun!

Mentorii, profesorii, intreprinzatorii de succes si cei care invata constant din esecuri iti descriu drumul pe care ca viitor sau actual antreprenor il poti parcurge din statia “Start” pana la destinatia “Succes”. Te sfatuiesc sa privesti filmul “Jobs” ca o calatorie de doua ore si sapte minute cu trenul, un intercity care te duce prin cele mai importante statii ale antreprenoriatului: Idee, Motivatie, Vanzari, Context, Amenintari, Provocari, Finantare, Oportunitati, Marketing, Strategie, iarasi Vanzari si putin de Carisma.

3. Vezi descoperi generatia “exceptionalilor” nascuti la jumatatea anilor ’50.

Filmul “Jobs” face prin intermediul lui Steve Jobs portretul unei generatii cheie din istoria antreprenoriatului. Malcolm Gladwell explica in cartea “Exceptionalii” prin studii de caz si exemple diverse cum nu reuseste cel mai destept, ca succesul nu inseamna doar decizii si eforturi. Exceptionali sunt cei carora li s-au oferit oportunitati. Daca analiza lui Gladwell ii vizeaza pe magnatii software din Sillicon Valley care s-au nascut in jurul anului 1955 (Steve Jobs, Bill Gates, Eric Schimdt, Steve Ballmer), filmul “Jobs” se concentreaza pe atmosfera anilor ’70, cand generatia lui Steve Jobs si a lui “Woz” a inceput sa se dezvolte profesional. Iti va fi usor, ca spectator, sa intri in pielea inginerilor din Valley.

 

4. Vei fi martorul unor momente Evrika. Vei spune “Uite cum ei au gasit!”

“Un lucru se naste din alt lucru, momentele Evrika sunt foarte putine”, crede Anish Kappor, un sculptor si filozof indian. Acele cateva momente Evrika din viata antreprenorului sunt redate in “Jobs” si, pentru ca in film simti placile de baza ori dispozitivele de frecventa create de Woz, practic ajungi sa admiri o parte din produsele lansate de Jobs. Iti va fi mult mai usor sa intelegi ca pentru a gasi un lucru trebuie mai intai sa-l cauti si ca este mai posibil sa ajungi la o experienta antreprenoriala unica cu cat vei face mai multe lucruri. Regizorul Joshua Michael Stern reuseste in pelicula “Jobs”, asemenea regizorului David Fincher si a scenaristului Aaron Sorkin in “The Social Network”, sa prezinte cum este gasit momentul Evrika. Daca ti-a placut emotia lui Mark Zuckerberg atunci cand gasea idei noi, atunci trebuie sa vezi si “Jobs”.

Read More
Books Featured

Biografia lui Steve Jobs: o muscatura din viata unui antreprenor creativ

[dropcap]P[/dropcap]robabil ca multi asteptati cu nerabdare filmul “Steve Jobs. Omul care a schimbat lumea”, cu Ashton Kutcher in rolul principal, care va avea premiera pe marile ecrane din Romania, poimaine, pe 23 august. Pana atunci poate ar fi ok sa (re)citim ori doar sa rasfoim biografia lui Steve Jobs, despre care am scris ceva scurt anul trecut. Reiau mai jos textul care, cel putin pe mine, ma ajuta in interpretarea peliculei regizate de Joshua Michael Stern.

E o carte cu personalitate, vie si grozava, ale carei paragrafe le poti citi doar dintr-o perspectiva personala si limitata, asa cum se intampla cand iei dintr-un mar doar o bucata, atat cat poti musca o data. Ce nu trebuie lasat deoparte nicio secunda, cand citesti biografia lui Steve Jobs, este lentila cu care lecturezi cea mai asteptata carte de business a acestui an. Lasati-ma sa explic succint cateva posibile filtre de lectura a povestilor scrise de Walter Isaacson.

Daca ai trecut de prima varsta, poti sa citesti biografia lui Steve Jobs din perspectiva crezului ca si oamenii de peste patruzeci de ani pot fi inovatori extraordinari. Dupa ce la douazeci de ani te-ai jucat de-a inovatia in tranzitia post-comunista asa cum Jobs a transformat la aceeasi varsta calculatoarele personale, poti face acum acelasi lucru ca angajat sau pe cont propriu. E simplu cum: in felul in care creatorul Apple a reusit la mai mult de patru decenii de la nastere pentru playerele muzicale, aplicatii, tablete, si chiar pentru carti si jurnalism.

Cunosc cativa oameni captivati de designurile frumoase, obsedati de detaliile de productie, care isi privesc ore intregi produsele, schitele si proiectele pentru realizarea carora au lucrat zile si nopti. Ei sunt “perfectionistii”, care vor citi pe nerasuflate aceasta carte despre un creator de produse atent la fiecare detaliu al muncii sale.

O alta modalitate de interpretare a cartii „Steve Jobs” este cea personala, in care profilul eroului este creionat prin dimensiunea sa umana: de la schita complexa a femeii potrivita pentru Jobs („suficient de inteligenta pentru a sti cum sa-l conduca, dar suficient de sigura pe sine sa nu trebuisca sa faca asta tot timpul”) pana la legaturile de familie, de exemplu relatia cu fiul sau, Reed: „tatal sau nu era un om de afaceri cinic, ahtiat dupa profit, ci era motivat de dragostea pentru ceea ce facea si de mandria pentru produsele pe care le crea”. Multi cititori vor fi surprinsi sa descopere, de pilda, in foarte multe capitole din carte cum Steve Jobs lasa lacrimile sa curga, si nu doar atunci cand era cu nervii la pamant ori cand a fost atins de boala.

Daca ai o pasiune pentru marketing si comunicare, vei citi biografia oficiala a cofondatorului Apple (de altfel, un maestru al crearii de imagini pozitive a produsului in mintea clientilor) din perspectiva relatiei acestuia cu arta brandingului. Incapatanarea cu care se lupta pentru a lucra cu o agentie de publicitate renumita, conceperea celei mai creative reclame din cate au fost vreodata, “1984”, respectul si loialitatea lui Jobs fata de ideile agentiei te vor cuceri, fie ca lucrezi intr-o firma de comunicare sau doar esti pasionat de branding.

Multi dintre noi citim carti despre creatorul Apple, ii urmarim pe net discursurile datorita palariei antreprenoriale pe care acesta a purtat-o de cand a decis sa infiinteze prima companie, alaturi de Steve Wozniak. “Chiar daca pierdem banii, vom avea o companie”, ii spunea Jobs lui Wozniak. Vedem aici riscul asumat de orice tanar viitor antreprenor, dublat de entuziasmul unei astfel de ipostaze: “Sa infiintezi o companie cu cel mai bun prieten. Uau! Am stiut din clipa aceea ca o voi face. Cum as fi putut sa dau inapoi?”.

Poti lectura biografia oficiala a lui Steve Jobs din multe alte perspective: a relatiei pe care o acesta o avea cu arta vanzarilor, a legaturii cu scoala, a ideii abandonarii colegiului (dezbaterea te nasti vs. inveti sa devii antreprenor) ori prin prisma interesului lui Jobs fata de spiritualitatea orientala, fata de hinduism, budismul Zen si cautarea iluminarii. Pe scurt, depinde foarte mult de filtrul si dispozitia cititorului care abordeaza cele peste 600 de pagini scrise de Walter Isaacson.

Cum am citit eu acest temerar proiect publicistic? Prin doua lentile diferite: in primul rand, din perspectiva varstei la care am lecturat cartea in raport cu evolutia lui Steve Jobs si, in al doilea rand, prin intelegerea relatiei manipulatore pe care acesta o avea cu jurnalistii si media.

Fie ca citesc expunerea vietii lui Carl Gustav Jung ori “Pierderea virginitatii”, autobiografia scrisa de Richard Branson, tind sa imi pun tot felul de intrebari atunci cand ajung la anumite pasaje despre eroi, aflati la varsta pe care o am la momentul lecturii. Astfel, m-am amuzat teribil, l-am apreciat si mai mult pe incapatanatul Steve Jobs cand acesta se infuria teribil de faptul ca nu fusese ales “Omul anului”: “Revista Time hotarase sa ma aleaga Omul Anului si, cum nu aveam decat douazeci si sapte de ani pe atunci, chiar imi pasa de astfel de lucruri. Mi se parea ceva extraordinar. (…) Am inteles ca nu trebuie sa ma entuziasmez prea tare in legatura cu astfel de lucruri, de vreme ce presa e oricum un circ. Mi-au trimis revista prin FedEx si mi-aduc aminte ca am deschis ambalajul convins fiind ca o sa imi vad mutra pe coperta”.

Relatia pe care Steve Jobs o hranea cu presa este fascinanta nu doar pentru cititorul pasionat de media si comunicare. El invatase de la consultanti cum sa participe la interviuri exclusive, transformandu-le in spectacol. Concret, Jobs a constientizat cat de importanta este cultivarea si flatarea reporterilor orgoliosi, insa el plusa mereu si avea intuitia sa starneasca sentimentele lor, sa manipuleze instinctele concurentiale ale jurnalistilor, dar mai ales sa negocieze exclusivitatea in schimbul unui tratament generos. Asa iau nastere interviuri ofertante si exclusive, cum a fost cel acordat revistei Playboy, in luna in care implinea treizeci de ani: “Rareori vezi un artist trecut de treizeci sau patruzeci de ani care sa aiba o contributie cu adevarat uimitoare”. Razboiul cu presedintele Apple, John Sculley, reprezinta un alt exemplu in care Jobs arata cat de importanta este intimitatea cu presa. Citind ziarele, simte o situatie de criza si a suna cativa jurnalisti favoriti, pe care ii invita acasa la el a doua zi, pentru a le face o prezentare succinta si privata a situatiei. Practic, el a organizat de unul singur o conferinta de presa chiar pe peluza casei sale, unde deconspira detalii compromitatoare. Steve Jobs juca la mai multe capete, iar caracterul sau manipulator, care nu este decat o fateta mai intunecata a trasaturilor care i-au adus succesul, a fost devoalat si in relatia cu media: nu putine au fost situatiile in care Jobs se oferea sa acorde interviuri “exclusive” publicatiilor alese doar de el, in schimbul promisiunii lor ca vor pune articolul pe coperta.


Idei mari din “Steve Jobs”:


Cartea descrie viata trepidanta si personalitatea „de o intensitate mistuitoare a unui antreprenor creativ”, care, prin pasiunea sa pentru perfectiune si prin hotararea sa incrancenata, a revolutionat sase domenii de activitate: computerele personale, filmul de animatie, muzica, telefoanele, tabletele computerizate si continutul digital.

Vocatia prieteniei, a parteneriatului si antreprenoriatul. Daca Steve Wozniak era fie vrajitorul bland, ce nascocea o inventie nemaipomenita, pe care ar fi fost fericit sa o ofere altora, fara a astepta nimic in schimb, Jobs identifica cel mai usor modalitatile de a o face „prietenoasa cu utilizatorul, de o asambla si ambala”, iar apoi sa o scoata pe piata, de unde obtinea bani frumosi.

Cum a contribuit experienta lui Steve Jobs in India la conturarea abordarii lui asupra afacerilor. „Intoarcerea in America a constituit, pentru mine, un soc cultural mult mai mare decat sederea in India. Oamenii din mediul rural indian nu-si folosesc intelectul asa cum o facem noi, ci intuitia.”.

Biografia autorizata „Steve Jobs” este o poveste instructiva si totodata plina de povete, si contine lectii despre inovatie, caracter, leadership si valori.


Cunostintele, aplicate

Intr-o perioada in care Statele Unite si Europa cauta modatalitati de a performa in domeniul inovatiti, aceasta biografie, dedicata inovatiei, este foarte utila atat marilor companii, cat si antreprenorilor care cauta sa construiasca economii si organizatii creative.


Cartea, dintr-o privire:

Titlu: “Steve Jobs”
Autor: Walter Isaacson
Editura: Publica
Colectia: Antreprenoriat
Traducatori: Mihaela Sofonea, Anda Sebesi, Dan Balanescu
Lungime: 664 pagini
Pret: 85 lei

Read More
Antreprenoriat Books Economie Featured

Bicicletele si creativitatea antreprenoriala: care-i legatura?

[dropcap]C[/dropcap]unoasteti analogia lui Steve Jobs dintre biciclete si computere? Recunosc, mi-a ramas in minte compararea unui PC cu o bicicleta pentru mintea umana din prezentarea brandului Macintosh din 1980 (inregistrarea VIDEO, disponibila mai jos). Cu putina imaginatie, putem asemana antreprenoriatul cu mersul pe bicicleta prin intermediul unor sfaturi simple: utilizeaza casca de protectie (asigurari, plan de business), semnalizeaza mereu (comunica cu angajatii&stake-holderii, casca ochii (vigilenta antreprenoriala), fii vizibil(a) (marketing), ia-ti o zi libera (echilibru intre business si viata personala), dar gasim oare elemente comune intre ciclism si actiunea antreprenoriala, privita din punct de vede economic? Eu am identificat doua idei scurte, de analizat si de pastrat mai ales ca tocmai ce a inceput editia cu numarul 100 din Turul Frantei, o competitie draga mie pe care o urmaresc de vreo 15 ani, desi se departeaza tot mai mult de sport si se transforma intr-o afacere medicala.

1. Relatia dintre infrastructura pentru biciclete si autoritatile locale care se impotmoleste in crearea unor trasee sigure pentru biciclisti (vezi esecul pistelor de pe trotuar ori lipsa unei zone speciale pe carosabil) seamana cu imposibilitatea unui minister (spre exemplu, cel pentru IMM-uri ori Ministerul de Finante) sa organizeze mediul privat din cauza lipsei de informatie. Este gresit sa-i ceri orbului sa vrea sa-l ghideze pe cel care vede foarte bine. Pe scurt, un primar nu poate lua decizii sanatoase pentru iubitorii sportului pe doua roti intrucat este evident ca birocratul are in minte doar bunastarea sociala imaginara.

La fel e si cu antreprenoriatul. Asa cum ne povestesc intreprinzatorii si dupa cum ne explica teoria economica sanatoasa (ma refer la Scoala austriaca, in mod evident), orice act antreprenorial implica producerea unei noi informatii sau cunoasteri. Mai departe, absenta restrictiilor institutionale sau legale asupra exercitarii functiei antreprenoriale este absolut necesara pentru ca fiecare individ sa-si materializeze “zestrea” de intreprinzator. Ciclismul, fie ca vorbim despre cel facut din pasiune ori despre o competitie importanta ca Turul Frantei, este asemenea procesului de piata: se deruleaza in virtutea obiectivelor participantilor la piata.

2. Al doilea exemplu se refera la cunoasterea tacita, explicata excelent de economistul Jesus Huerta de Soto in cartea “Scoala austriaca – Piata si creativitatea antreprenoriala”. Astfel, cunoasterea practica, de tip tacit, se refera la faptul ca actorul stie cum sa efectueze anumite actiuni (know-how), insa nu cunoaste elementele sau partile componente a ceea ce face, indiferent daca acestea sunt adevarate sau false (know-that). Sa luam exemplul celui care se straduieste sa urce pe bicicleta, scrie profesorul de Soto. El se straduieste “sa isi mentina echilibrul miscand ghidonul atunci cand simte ca se prabuseste si producand astfel o forta centrifuga ce tinde sa mentina bicicleta in echilibru, si toate aceastea fara ca vreun biciclist sa  cunoasca principiile fizice pe fundamentul carora si-a dezvoltat abilitatea si fara sa fie constient de ele.” In schimb, biciclistul isi foloseste ”simtul echilibrului” care ii indica modul in care trebuie sa se comporte in orice moment pentru a nu cadea.

Asadar, viitorul biciclist, asemenea antreprenorului aflat la inceput de drum, nu invata un ansamblu de norme obiective de tip stiintific care sa-i permita efectuarea miscarilor necesare ca rezultat al aplicarii unei serii de ormule de fizica matematica. De fapt, procesul de invatare consta, mai degraba, in achizitia unor obiceiuri practice de conduita.

Read More