Tag Archives: LiveRail

Ce invatam din povestea LiveRail – Facebook: un start-up are nevoie de 7-8 ani pentru un exit de succes

Jul 3,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Preluarea LiveRail de catre gigantul Facebook este o tranzactie reper pentru multi antreprenori: fondatorii companiei au crescut un proiect, i-au dat tractiune internationala si l-au vandut unui strategic cu renume global. Si cat de mare este reputatia Facebook!

Tranzactia ne poate ajuta sa intelegem mai bine cat timp trebuie sa investesti pentru a implementa o strategie de succes de la start-up la exit. Altfel spus, care este media varstei companiilor care atrag investitii sau se listeaza printr-un IPO? In Statele Unite, o piata matura, firmele cumparate din zona de online/tehnologie au, in medie, o varsta de sapte ani de zile, in timp companiile care devin publice realizeaza un IPO dupa 8,25 ani de la infiintare. (Techcrunch.com)

Cum stau la acest capitol firmele fondate de antreprenori roman? Ce putem invata din experientele celor care fac exit-uri de succes?

Am analizat cateva dintre tranzactiile relevante ale companiilor din tech fondate de romani si, surpriza (sau nu?!), acestea se incadreaza in media de 7-8 ani – timpul scurs de la infiintare pana la exit. Cu cateva exceptii, bineinteles.

Facebook a preluat compania de publicitate video online LiveRail, intr-o tranzactie estimata la 400-500 milioane dolari. Printre cofondatorii se afla si doi romani, Andrei Dunca (foto) si Sergiu Biris. LiveRail a fost fondata in 2007 => exit de succes la 7 ani de la infiintare.

HootSuite, o platforma pe care o folosesc companiile pentru managementul social media, a cumparat la inceputul anului 2014 UberVu, firma dezvoltata de antreprenorii romani Vladimir Oane, Dan Ciotu si Dragos Ilinca. Compania a fost creata, de asemenea, in urma cu 7 ani.

In ianuarie 2012, romanul Emi Gal si echipa de la Brainient mai “ridicau” 1.8 milioane dolari, moment in care au deschis birouri in New York pentru a fi mai aproape de Madison Street, locul unde se impart miliardele din advertisingul american. Compania a fost fondata in 2008, iar un exit total nu ar fi surprinzator daca s-ar intampla anul acesta sau in 2015, la 7 ani de la momentul lansarii.

Cel mai rasunator exit al anului trecut a fost preluarea Avangate de catre Francisco Partners. Compania a fost fondata in 2006 de catre Radu Georgescu ca divizie a Gecad Epayment, cu 7 ani inainte de marele exit!

Haideti sa ne concentram si asupra “campionilor” din .ro, cele mai tari trei branduri din online-ul romanesc, in opinia mea.

Iunie 2006: fondul de investitii american Tiger intra in actionariatul eJobs Group si Neogen. eJobs a fost creata in 1999, iar Neogen in 2000. Statistica tine cu noi: fondatorii celor doua site-uri au muncit 7 ani pentru a ajunge la un prim exit.

Aprilie 2009: Asesoft cumpara 51% din eMag, afacere fondata in 2001.

Atat eJobs, cat si eMag au mai avut exit-uri ulterioare catre Ringier, respectiv Naspers, ceea ce ne arata o perioada mai lunga de munca pentru antreprenori de la momentul lansarii pana la exit-ul complet.

Fara sa avem un track-record cu multe povesti de succes generatoare de statistici mai complexe, putem concluziona, totusi, ca marile proiecte antreprenoriale din online au avut nevoie de 7-8 ani pentru a evolua de la un start-up la faza de crestere, etapa tradusa printr-un exit catre un investitor financiar sau strategic.

Evident, exista tranzactii incheiate mai repede sau mai tarziu in raport cu pragul de 7 ani de la crearea companiei. Sa nominalizam doar cinci exemple. 1. Start-up-ul romanesc Summify a fost achizitionat de reteaua Twitter, la trei ani de la crearea de catre romanii Mircea Pasoi si Cristian Strat. 2. Paravion.ro, site de rezervari bilete de avion, a fost achizitionat de catre fondul de investitii GED in 2010, la cinci ani dupa lansare. 3. Romanul Alex Negrea si Clement Cazalot, francez de origine, au atras o investitie de 2 mil. dolari pentru docTrackr la aproape doi ani de la infiintare. 4. Fondul 3TS Capital Partners a investit in InternetCorp la cinci ani de la fondarea publisher-ului online. 5. Site-ul autovit.ro a fost vandut catre Naspers la zece ani de la creare.

Economie Featured

Ajutorul de stat pentru companii: o eroare de logica economica platita tot de antreprenori

Jul 2,2014 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Vedem in continuare fapte care sfideaza teoria economica. Vorbesc aici despre actiuni ale guvernului care nu tin practic cont de consecintele amestecului in sfera afacerilor: masuri interventioniste care ii supara cu temei, spre exemplu, pe tinerii intreprinzatori.

Sa analizam doua subiecte:

1. Vodafone, Siemens, Orange, Dell sau SAP se numara printre companiile care au primit acorduri de finantare de la statul roman in baza HG 797/2012 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investitiilor care promoveaza dezvoltarea regionala prin utilizarea tehnologiilor noi si crearea de locuri de munca.

2. Facebook a cumparat LiveRail, companie care in prezent este unul din jucatorii de varf la nivel global in ce priveste tehnologia de video advertising pe Internet, fondata in 2007 de romanii Sergiu Biris si Andrei Dunca si de Mark Trefgarne.

Care este legatura dintre cele doua subiecte? Pai, masura interventionista de la punctul 1. ii supara pe tinerii si mici intreprinzatori care simt pe propria piele consecintele inregistrate in urma eforturilor de a stimula anumite sectoare economice.

Rolul nostru este aici de a intelege macar doua dintre urmarile majore ce decurg obligatoriu din aceste intentii aparent bine intentionate:

1. Propunerea ca executivul sa acorde subventii unor persoane particulare ori sa ajute anumite proiecte il vizeaza pe actorul economic A si uita complet de actorul B. Aceasta masura guvernamentala ii abordeaza pe intreprinzatorii in mainile carora ajunge capitalul si ii pierde din memorie pe cei care au fost lipsiti de el.

2. Al doilea argument care se opune, fara dubii, impotriva subventiilor guvernamentale, este ca, asemenea imprumuturilor guvernamentale, executivul nu ofera niciodata nimic pentru mediul de business fara sa ia ceva in schimb. Cunoastem cat de solida este argumentatia din scrierile lui Henry Hazlitt. In cartea “Economia intr-o lectie” (recenzata aici), economistul porneste de la o ipoteza vie si in zilele noastre, ale carei manifestari le observam inclusiv in spatiul romanesc: in stiintele economice au loc mai multe erori de gandire decat in orice alt domeniu de studiu cunoscut omului.

Factorii cei mai importanti care dau nastere la erori economice in fiecare zi sunt, in primul rand, interpretarea unei idei sau propuneri in favoarea propriilor interese si, in al doilea rand, eroarea omiterii consecintelor secundare.

Concluzia este simpla: cand guvernul acorda “ajutoare” celor care dezvolta proiecte prin care se creeaza locuri de munca, ceea ce se intampla in fapt este impozitarea afacerilor private profitabile, cum este LiveRail, in vederea sprijinirii celor neprofitabile. Ce va lua guvernul in schimb? Sa nu uitam ca fondurile guvernului provin in totalitate din impozite, asa ca factura finala pentru bugetul total va fi platita tot de antreprenorii privati.