Investițiile străine sunt investițiile care a o avut în ultimii 21 de ani o contribuție consecventă la modernizarea economiei românești și care, în opinia mea, nu mai sunt astăzi pe radarul decidenților și nici al marilor organizații private din România. Discutăm mult despre antreprenoriat și acest lucru este sănătos pentru economie, însă firmele românești nu își pot accelera creșterea fără apariția unor nume noi pe harta investitorilor străini.
The role of investment promotion agencies is more important now and Romania could learn from other governmental bodies focused on Foreign Direct Investments (FDI).
Projections of the economic impact of COVID-19 are becoming more serious by day. Both greenfield investment projects and expansion investments will be affected by this new reality.
Merita analizat acest studiu al grupului financiar ING, publicat recent, care releva ca Romania este una dintre tarile din Europa Centrala si de Est care ofera costuri de munca atractive pentru investitori. Spre comparatie, o pozitionare diferita are Polonia, o economie care exceleaza la capitolul educatie.
In mod evident, avantajele Europei Centrale si de Est sunt reprezentate de costul muncii si disponibilitatea fortei de munca. Dezavantajele sunt reprezentate de increderea redusa pe care o ofera sistemul de justitie, sistemul educational si infrastructura de trafic, releva studiul ING, realizat pe baza unei analize a Deloitte.
La capitolul salarii, ING evidentiaza faptul ca salariile cresc repede in statele din Europa Centrala si de Est, poate prea repede pentru a fi sustenabile.
Aici merita insistat pe faptul ca, pe de o parte, Romania are cele mai mici costuri cu forta de munca din IT din UE: cei mai multi programatori “costa” sub 20 de dolari/ora. In acelasi timp, costurile orare cu forta de munca cresc cel mai accelerat in Romania, comparativ cu restul statelor membre ale Uniunii Europene. Romania a avut o crestere a costului orar cu mana de lucru de 14,7% in 2016 fata de anul anterior.
Totusi, reformele din sistemul de invatamant din Romania si Bulgaria intarzie, ceea ce sugereaza provocari pe termen mediu pentru piata muncii, se arata in documentul citat. In schimb, in Polonia, unde reforma edicatiei a inceput acum zece ani, rezultatele se vad pe piata muncii si in nivelul de educatie.
Potrivit studiului ING, majoritatea tarilor ECE au inregistrat imbunatatiri la capitolul competitivitate. Bulgaria este cel mai bun reformator din Europa Centrala si de Est la acest capitol, dar, comparate cu Germania, tarile nu inregistreaza aceleasi performante la capitolul infrastructura si calitate educationala, releva studiul citat.
Ce ii atrage pe investitori
Investitorii sunt atrasi de piata interna a tarii sau a regiunii (37%), in timp ce 30% vor infrastructura logistica si de transport, 29% vor o crestere a productivitatii pentru companie, 24% din respondentii studiului sunt interesati de costurile de munca, iar 22% isi doresc un nivel al abilitatilor de munca.
Semnal de alarma: investitiile straine, in declin
Companiile straine au facut investitii directe in Romania in valoare de 260 milioane euro in prima luna a acestui an, in scadere cu circa 6% fata de ianuarie 2016. Sa ramanem, totusi, optimisti in ceea ce priveste atragerea de investitii straine. Sunt multe de facut in mediul privat, la nivelul asociativ, in mediul public si, mai ales, la nivel de promovare.
Datele anuntate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) despre 2016, un an record pentru investitiile straine atrase in tara, au starnit mai multe reactii in social media, de altfel un lucru imbucurator, caci este important sa vorbim serios si despre tendintele economice ale momentului. Ce sanatos ar fi ca specialistii cu experienta in administratia publica, investitorii straini, guvernantii de acum, autoritatile locale si consultantii de business sa organizeze dezbateri proactive pornind de la aceste statistici.
Va propun sa fim echilibrati. Cifrele primite de la BNR si de la ONRC transmit atat semnale optimiste, cat si mesaje negative. Avem vesti bune, dar si o cadenta de scadere in ceea ce priveste interesul investitorilor straini.
Vestea buna: companiile straine au implementat investitii directe in economia romaneasca in valoare de 4,081 miliarde euro in 2016, in crestere cu 18% fata de anul anterior. Acesta reprezinta un nivel-record al ultimilor opt ani, conform datelor publicate de BNR.
Nivelul investitiilor straine din 2015 a fost unul record dupa 2009, cand investitiile straine directe au insumat 3,49 miliarde euro. Nivelul maxim istoric a fost inregistrat in 2008, cand firmele straine au investit in Romania 9,5 miliarde euro.
Investitii straine directe (mld. euro)
2008 9,5
2009 3,4
2010 2,2
2011 1,8
2012 2,1
2013 2,7
2014 2,4
2015 3,5
2016 4,1
O statistica mai putin buna: Romania a inregistrat, in 2016, un an mai slab an in privinta firmelor cu capital strain nou infiintate, reiese din datele Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC).
Astfel, in 2016 au fost infiintate 5.348 de astfel de firme, in scadere de la 5.831 unitati, in 2015. Dupa 1991, cele mai multe societati au fost infiintate in anul 2007, cand au fost inregistrate peste 15.000 de astfel de firme. La polul opus, cele mai putine au fost in anul 1995, respectiv 3.400.
In mod evident, investitiile straine directe atrase de economia nationala reprezinta un catalizator important atat pe termen scurt cat si pe termen lung, astfel incat este importanta platforma Invest Romania, creata anul trecut de echipa Guvernului Ciolos, dar mai ales modul in care vor lucra specialistii din Guvern specializati in investitii straine. Aici ma refer la echipa de la Ministerul Mediului de Afaceri care ii include si pe toti consilierii economici cu birouri in marile orase din lume.
In opinia mea, ar trebui sa fim echilibrati atunci cand analizam astfel de statistici. Guvernantii, oamenii locali de business sau consultantii pot fi preocupati de valoarea investitiilor sau de numarul lor, dar mai profunda este eficienta investitiilor straine, care depinde mai ales de calitatea acestora si de ramurile in care sunt atrase.
Din experienta mea, principalele constrangeri identificate in urma intalnirilor si interviurilor cu firme cu capital strain existente in Romania si cele in stadiul de prospectare sunt:
1. Proceduri rigide si greoaie (obtinerea autorizatiilor de mediu; a vizelor pentru cetatenii din afara Uniunii Europene; a ajutorului de stat etc.)
2. Contactul limitat cu investitorii straini dupa ce acestia au finalizat procesul de investire
3. Legaturile slabe intre companiile locale si straine atat in interiorul parcurilor industriale cat si in necesitatea de a crea clustere industriale
M2: Promovarea sustinuta a parcurilor industriale si sprijinirea formarii unor clustere industriale intre companii din acelasi sector de activitate |
Investitorii straini sunt atrasi de Romania in continuare. Compania japoneza Roki, ce furnizeaza componente auto pentru producatori de renume, precum General Motors, Nissan sau Mazda, tocmai ce a deschis in Arad prima hala de productie din Europa. Investitori ca Arcelik, detinatorul producatorului de electrocasnice Arctic, chinezii de la Ningbo HuaXiang Electronic Co Ltd sau producatorii de cablaje auto pentru BMW, sunt pe punctul de a investi pe piata romaneasca. Toti acestia, impreuna cu alti potentiali investitori, au nevoie de 1. predictibilitate fiscala, 2. o organizatie guvernamentala profesionista de atragere a investitiilor straine, 3. entitati private care sa promoveze piata locala, sa identifice investitori, 4. un dialog consecvent intre mediul de afaceri activ care promoveaza Romania si autoritati si, nu in ultimul rand, 5. evenimente de promovare. Toate acestea sunt ingrediente care ar putea aduce o crestere o investitiilor private atat in valoare, cat si ca numar.
Credit foto: Ghidul Invest Romania, Business Review