Economie

[Guest post] Fiscalitate 2020. Ce își dorește mediul de afaceri: digitalizarea ANAF

După mai bine de doi ani cu multe schimbări intempestive în fiscalitate, mediul de busines românesc își dorește, în primul rând, o perioadă de dialog real în ceea ce privește modificările fiscale ce ar putea fi aplicate în 2020 sau 2021. Antreprenorii și managerii care au dezvoltat companii pe piața locală au însă și o serie de priorități importante care merită analizate de către guvernanți și funcționari publici. 

Din experința mea profesională în consultanță fiscală și ca antreprenor implicat în Fundația Romanian Business Leaders, am observat și dezbatut recent următoarele 5 așteptări, care reprezintă prioritați pentru mediul de afaceri românesc. Multe din cele 5 prioritați sunt constante ale ultimilor ani, dar ordinea lor este în schimbare. Oamenii de afaceri nu așteaptă reduceri de taxe, dar vor să fie lăsăți să se concentreze pe business. Antreprenorii nu deplâng nivelul taxelor, dar așteaptă rezultate în schimbul impozitelor plătite și protecție în fața concurenței neloiale produse prin măsuri fiscale discriminatorii. Ei își doresc onestitate și luciditate din partea statului. 

1. Digitalizarea și reforma ANAF 

Implementarea unui sistem integrat pentru administrarea veniturilor din taxe și impozite este o decizie politică, mai ales dacă analizăm soarta proiectului RAMP, realizat împreună cu Banca Mondială. Practic, am avut un astfel de proiect cu finanțare de la Banca Mondială, care a fost anulat în noiembrie 2018 (din totalul disponibil de 70 mil. EUR, au mai rămas disponibili cca. 52 mil. EUR), ceea ce a reprezentat o veste proastă pentru mediul de afaceri onest.

În acest context, deși este salutar anunțul recent al conducerii ANAF, care a finalizat de curând o strategie de informatizare a ANAF care cuprinde 14 proiecte importante, rămâne de văzut în ce măsură investiția în proiecte disparate va putea conduce la o mai bună administrare pentru contribuabili. O parte dintre acestea ar puteat genera efecte încă din 2020, iar altele sunt gândite pe o perioadă mai lungă de timp.

Fie că vorbim despre migrarea sistemului de administrare a creanțelor fiscale la persoane juridice pe bază centrală sau de unificare a sistemului de administrare a persoanelor fizice cu cel al persoanelor juridice, aceste programe se vor întinde pe o perioadă mai lungă de timp și ar trebui să aibă efecte vizibile asupra contribuabililor. 

Toate viitoarele reforme sunt importante pentru că ANAF are în prezent circa 300 de baze de date distincte și există adeseori sincope în sistemele informatice (exemple: fișa pe plătitor, Spațiul Privat Virtual – declarația unică, etc.), care funcționează la peste 90% din capacitate.

România are încă cel mai mare decalaj de TVA (engl. “VAT gap”) din UE (respectiv 35,5% în 2017 vs. 11.2% media UE – implicit, statul nu colectează decât 64,5% din TVA-ul care s-ar putea colecta, țînând cont de consumul real, diferența regăsindu-se în evaziune fiscală), iar sistemul de administrare fiscală este încă unul eminamente manual și birocratic, cu multe resurse umane implicate în varii arii – înregistrare fiscală, administrare fiscală, inspecție fiscală, contestații, antifraudă, nerezidenți, etc. La rândul sau, mediul de afaceri se concentrează și pierde resurse importante pentru înregistarea, declararea, plata impozitelor, în inspecții fiscale de foarte lungă durată și în contencios și litigii de foarte lungă durată.

Efecte viitoare ale digitalizarii ANAF

Principalul efect pozitiv al digitalizării ANAF este că ar conduce la o mai bună colectare. De asemenea, ar crește transparența (seva ști mult mai ușor cine/cât plătește sau nu plătește) și, implicit, s-ar reduce evaziunea fiscală. 

Digitalizarea și reforma ANAF ar trebui să conducă, de asemenea, la creșterea calității serviciului public pentru firme și persoane fizice, a conformării voluntare – mod mai simplu de înregistrare, completare a declarațiilor, urmărire a situației fiscale (fișa pe plătitor, SPV), interacțiune minimă la ghișeu (digitalizare).

Un sistem integrat pentru managementul veniturilor fiscale reprezintă o soluție modernă implementată în ultimii ani și de alte administrații fiscale europene.  Firește, mediul de afaceri înțelege că un proiect de amploare pentru digitalizarea și reforma ANAF nu se poate face pe termen scurt, ci este un proiect pe termen de 2-3 ani și presupune o investiție financiară pe termen lung în software și hardware și un plan de reformă a modului de operare al instituției, de pregătire a personalului, etc.  Recuperarea unei astfel de investiții se va face în timp, prin creșterea procentului de declarare, plata și recuperarea creanțelor fiscale, reducerea decalajului de TVA și a evaziunii, în general.

Nu în ultimul rând, cel mai profund câștig are legătură cu încrederea Stat-Cetățean, prin îmbunătățirea relației cu contribuabilul și a atitudinii generale a autorităților de a fi “în serviciul contribuabilului”.

2. Menținerea cotei unice (pentru toate veniturile)

În opinia antreprenorilor români, cota unică reprezintă un sistem de impozitare care a favorizat muncă pe merit și datorită căreia au rămas în țară foarte mulți manageri de top și profesioniști de valoare. În acest context, mediul de afaceri susține păstrarea unui sistem de impozitare care și-a dovedit eficiența, a contribuit la creșterea economică și a scos din economia gri și neagră venituri. 

3. Plafonarea contribuțiilor sociale la venituri salariale, la pachet cu o reformă a sistemului de contribuții de asigurările sociale de sănătate și pensii, costul muncii din România este unul dintre cele mai ridicate din Europa mai ales datorită neplafonării contribuțiilor sociale (pentru pensii și sănătate). Prin comparație cu costul fiscal mult mai redus al PFA-urilor și microîntreprinderilor, apare o concurență neloială pe piața muncii.

Dacă antreprenorii susțin cota unică de impozitare, aceștia sunt nemulțumiți de numeroasele ”supape” legislative care le permit unora să se sustragă de la plata unor contribuții sociale obligatorii, neplafonate, așa cum sunt cele aplicate strict veniturilor din salarii. Facilitățile fiscale aplicabile în multe sectoare de activitate conduc la concurență neloială și dezinteres pentru conformarea voluntară.

4. Predictibilitate și consultare reală

Predictibilitatea fiscală și consultarea mediului de afaceri în luarea deciziilor majore de politică fiscală trebuie să fie două reguli de bază atunci când sunt propuse politice publice cu impact în business. În ultimii ani, mediul de afaceri a fost supus la prea multe măsuri fiscale fără o consultare reală, ceea ce creat un context impredictibil fiscal descurajând investițiile contribuabililor corecți, fie ei români sau străini.

5. Rambursările de TVA și alte datorii ale statului către firme

Întârzierile repetate în rambursarea TVA și a oricăror altor sume datorate firmelor nu reprezintă un bun exemplu pe care statul îl imprimă mediului de afaceri. Costul de finanțare a acestui TVA, a concediilor medicale, etc. este transferat de stat firmelor private, care adeseori se găsesc în situații extreme și sunt motivate astfel să găsească căi alternative de rezolvare a situației, ceea ce conduce adesea la birocrație și corupție. Implementarea unui sistem de rambursare a TVA bazat pe criterii de risc, folosirea unor măsuri moderne de control la distanță și mai ales digitalizarea ANAF ar ușura întreg procesul, țînând totodată seama și de marile fraude în materie de TVA in industriile deja cunoscute pentru astfel de practici.

Articol scris de Angela Roșca, Membru al Fundației Romanian Business Leaders. Angela este Managing Partner în cadrul companiei de consultanță fiscală TaxHouse.

Claudiu Vrinceanu
Lucrez cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup și îi ajut pe zona de PR + cresc ecosistemul antreprenorial românesc în fiecare zi. Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/
You may also like
Magnificent! Bono: Capitalismul antreprenorial scoate oamenii din saracie
Agerpres – Claudiu Vrinceanu (Ministerul Economiei): 2017, un an foarte bun pentru antreprenori la Bursa; personalul calificat si scalarea afacerilor, marile provocari

Leave Your Comment

Your Comment*

Your Name*
Your Webpage

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read previous post:
Vrei să te extinzi global? 5 lucruri simple de știut înainte de a te gândi cum să cucerești lumea

O realitate de la firul ierbii: să scalezi businessul din România pe plan global este un proces foarte dificil și,...

Close