Exporturile își vor reveni greu: patru explicații economice

Exporturile de bunuri și servicii vor înregistra o contracție semnificativă în 2020. Speranța noastră este să își reia traiectoria de creștere din 2021, însă cel mai probabil acest lucru se va întâmpla în condițiile unei dinamici estompate. 

Posibila creștere înceată a exporturilor în 2021 (sau chiar scădere?) are în vedere mai multe explicații. Am găsit patru motive în cele 70 de pagini ale Raportului privind inflația publicat săptămâna aceasta de Banca Națională:

(i) perspectivele privind prăbușirea cererii externe efective pe parcursul anului curent, urmată de redresarea doar graduală a acesteia

(ii) reducerea productivității firmelor exportatoare și, totodată, afectarea rețelelor de distribuție (contracția suferită de către sectorul industrial la finalul trimestrului I, odată cu impunerea măsurilor de distanțare socială, fiind elocventă în acest sens)

(iii) diminuarea, pe întregul interval de prognoză, a competitivității prin preț a produselor autohtone

(iv) caracteristicile structurale trenante ale economiei (de exemplu, recuperarea lentă a decalajelor privind infrastructura sau gradul de sofisticare în procesele de producție)

Context: Măsurile de protecție adoptate de majoritatea economiilor sub impulsul efectelor crizei pandemice vor genera un efect nefavorabil semnificativ asupra comerțului mondial, potrivit BNR. Lanțurile de producție vor avea de suferit, inclusiv pe fondul diminuării cererii agregate de la nivel global. Fluxurile de importuri și exporturi sunt așteptate a se comprima semnificativ raportat la perioada precriză, ajustarea acestora reflectându-se și asupra echilibrului extern.

Contextul pre-Covid-19 era bun: îmbunătățirea graduală a sentimentului economic la nivelul UE în noiembrie 2019 – februarie 2020 (inclusiv ca urmare a ameliorării relațiilor comerciale dintre SUA și China), reflectată și într-o anumită revigorare a volumului comenzilor externe pentru industria locală, oferea la început de an indicii pentru un parcurs relativ favorabil al exporturilor românești (Grafic 2.6). Datele balanței comerciale pentru ianuarie-februarie confirmau aceste așteptări, exporturile de bunuri avansând cu 3,5 la sută, ritm superior celui din trimestrul IV 2019 (variații nominale anuale).

Estimare. Pe ansamblu, exportul net nominal de bunuri și servicii este estimat să exercite o nouă contribuție negativă la soldul contului curent al balanței de plăți în 2020, în accentuare relativ la anul anterior.

Situația exporturilor în 2020: perspective în contextul Covid-19

Perspectiva exporturilor s-a schimbat dramatic în primăvara anului curent, în contextul deciziei de închidere temporară a unor capacități de producție cu pondere importantă în exporturile de produse finite (autovehicule, electrocasnice) și cu activitate puternic integrată în lanțurile internaționale de producție.

Similar trimestrelor anterioare, nivelul înalt al absorbției interne a alimentat și în perioada octombrie-decembrie o dinamică alertă a importurilor de bunuri și servicii (7,3 la sută în termeni anuali), astfel încât balanța comercială a continuat să se deterioreze și în anul 2019, având drept principal canal de erodare importurile nete de bunuri de consum (Grafic 2.8).

Primele două luni ale anului 2020 s-au înscris în aceleași coordonate, dar contracția anticipată pentru perioada ulterioară la nivelul absorbției interne și al cererii externe va antrena inversarea traiectoriei importurilor (cu posibile excepții, cum ar fi achizițiile de produse farmaceutice și echipamente medicale). Totuși, cel puțin la nivelul lunii martie, amplitudinea ajustării importurilor a fost inferioară celei aferente exporturilor, fapt de natură să accentueze tensiunea asupra balanței comerciale.