Pentru a înțelege ce măsuri pot fi luate pentru a susține mediul de business românesc, trebuie, în primul rând, să-i înțelegem problemele și să documentăm principalele nevoi ale antreprenorilor și managerilor. Nu este suficient să ne comparăm cu alte țări și să preluăm practicile altor state în ce ceea ce privește politicile publice și programele de sprijin guvernamental.
Zis și făcut. Unde suntem în prezent ca urmare a intensificării efectelor virusului COVID-19 în Europa și a măsurilor luate pentru a limita răspândirea? În ce măsură sunt afectate firmele românești? Cât de necesară este intervenția autorităților pentru adoptarea de măsuri în sprijinul firmelor?
Pentru început, am realizat un studiu în programul ScaleOut, intitulat The Romanian Startup and Scaleup Tech Ecosystem Impact Report and COVID-19, prin care am identificat impactul efectelor generate de răspândirea virusului COVID-19 asupra ecosistemului tech din România. Am stat de vorbă cu peste 100 de fondatori de firme tech. Influenţa COVID-19 asupra activităţii firmelor de tip startup și scaleup este evidentă: 36,7% dintre fondatorii intervievaţi au văzut deja evoluţii negative și schimbări în business, iar 40,4% estimează că vor fi efecte asupra dezvoltării pe termen scurt și mediu. Pe un ton optimist, am remarcat că doar 38,5% dintre fondatorii români de firme tech de tip startup și scaleup vor reduce costurile cu forţa de muncă din cauza COVID-19.
Ca soluţii pentru viitor, cred că guvernul are pârghiile necesare pentru a fi alături de firmele tech, dar sunt convins că fondatorii acestor companii vor reuși să își revină și să crească accelerat mai degrabă pe cont propriu și, bineînţeles, cu susţinerea investitorilor (fonduri de venture capital, business angels, platforme de crowdfunding), plus cu sprijinul comunităţilor de afaceri. Comunităţile de business, acceleratoarele de afaceri și educaţia vor deveni și mai importante pentru manageri și antreprenori în perioada următoare, post-COVID-19.
De asemenea, sunt convins că în contextul unei iminente crize economice, situaţia firmelor românești se va înrăutăţi, dar internaţionalizarea, mentalitatea “Born Global” și exporturile for deveni mai relevante ca niciodată. Ce se va întâmpla când situaţia de acum se va sfârși? Vom avea în continuare moneda naţională mai slabă ca niciodată, cu un decalaj imens în economia noastră și multe oportunităţi de business! Cei care vor planta seminţele internaţionalizării în următorul an își vor proteja companiile pentru viitoarele perioade incerte!
De asemenea, potrivit unui studiu al CNIPMMR, principalele măsuri pe care antreprenorii le consideră necesare pentru a putea depăși această situație de criză, se numără un program de ajutor de stat privind susținerea de subvenții de până la 75% pentru plata salariilor din domeniile afectate de criză (69,1%) şi achitarea în totalitate şi direct din bugetul sănătăţii, a indemnizaţiei aferente concediilor medicale pentru angajatii bolnavi de coronavirus sau aflati în carantină (fără plata din partea angajatorului şi ulterior acesta şă recupereze banii de la Casa de sănătate).
- Ca propuneri concrete, cred că statul român ar trebui să vină cu un upgrade la la pachetul de măsuri luate în vederea atenuării crizei economice cauzate de epidemia cu virusul COVID-19.
- O idee bună ar fi instituirea unui mecanism de aprobare și finanțare în regim de urgență (maxim 1 lună) pentru proiectele finanțate din fonduri europene care adresează efectele pandemiei COVID-19.
- De asemenea, o idee eficientă poate fi realocarea unei părți din fondurile europene încă neutilizate în actualul cadru financiar către programe de finanțare pentru start-up-uri și IMM-uri de cercetare-dezvoltare-inovare și de producție în medicină și farmacie în vederea dezvoltării de produse/ echipamente/ materiale medicale și sanitare.
- Statul poate lua în calcul și realocarea unei părți din fondurile europene încă neutilizate în actualul cadru financiar către programe de finanțare pentru start-up-uri și IMM-uri destinate investițiilor private.
- Să nu uităm și de antreprenoriatul social. Se impune relansarea apelurilor în cadrul POCU destinate înființării de întreprinderi sociale/ structuri de economie socială, în vederea atenuării efectelor concedierilor din unele domenii de activitate.
- În ceea ce privește propunerile privitoare la aspecte fiscale, sociale, legate de legislația muncii, se impune aplicarea măsurilor de sprijin destinate IMM-urilor tuturor categoriilor de angajatori/ angajați: ONG-uri, unități protejate, întreprinderi sociale.
- În privința politicilor publice moderne, recomand elaborarea clarificărilor necesare privind telemunca, muncă la domiciliu, muncă cu program flexibil / decalat / temporar. Un exemplu de urmat ar fi sistemul “Kurzarbeit” din Germania prin care, în situații de criză, angajatorul cade de acord cu angajații asupra reducerii programului de lucru și, proporțional, a salariului, iar Guvernul preia diferența: astfel, în loc să fie vorba doar de șomaj tehnic, în care Guvernul preia tot costul indemnizației (în limita salariului mediu brut pe economie), am putea avea situații flexibile, în care angajații ar lucra un număr redus de ore sau cu program decalat, iar Guvernul ar prelua un cost mai mic, iar activitatea economică ar putea fi menținută.
