Claudiu Vrinceanu

Lucrez cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup și îi ajut pe zona de PR + cresc ecosistemul antreprenorial românesc în fiecare zi. Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/

Suntem ultimii in UE la numarul firmelor care cresc rapid. Cum facem sa avem cel putin 5.000 de gazele in Romania?

Oct 22,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

1.169 de companii din România sunt identificate ca întreprinderi cu creștere ridicată, arată datele publicate de Eurostat. Spre comparație, patru țări mult mai mici au un număr mai mare de “gazele”, așa cum mai sunt numite firmele care cresc foarte rapid: Lituania (1.843), Ungaria (3.860), Cehia (3.962), Bulgaria (2.835). Procentual, cifrele arată mult mai rău: doar 2,3% din companiile din România au un ritm de creștere rapid, țara noastră fiind pe penultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, conform datelor din 2015.

Statisticile Eurostat iau în considerare doar rata de angajare a numărului de angajați atunci când identifică firmele cu o creștere ridicată. Astfel, o companie este considerată firmă cu evoluție rapidă (“High Growth Enterprise” = HGE) dacă ritmul mediu de creștere al numărului de angajați depăseste 10% pe o perioadă de trei ani, fiind luate în considerare doar companiile cu puțin 10 angajați la începutul acestei perioade.

La nivel european, aproximativ 158.000 de întreprinderi au fost încadrate în grupul firmelor cu creştere rapidă. Ele reprezintă 9,9% din toate întreprinderile active cu cel puţin 10 salariaţi şi au generat locuri de muncă pentru 13,5 milioane de persoane. Sectoarele economice cu cele mai multe „gazele” sunt cel de „informaţii şi comunicaţii” (15,3% din totalul companiilor cu creştere rapidă), ”servicii administrative şi de suport” (14,0%) şi „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (11,3%).

Surprinde, așadar, în mod neplăcut, poziția României din punctul de vedere al ponderii firmelor cu creștere rapidă în totalul companiilor. Țara noastră și Cipru sunt singurele economii care se situează sub pragul de de 3% la nivelul ponderii companiilor cu creșteri rapide: România (2,3%), Cipru (2,2%). La mare distanţţ, deasupra României se află Grecia (6%), Austria (6,5%), Italia (7,6%), Estonia (7,7%) și Belgia (8,1%). De partea cealaltă, în partea superioară a ierarhiei, cel mai ridicat procent de întreprinderi cu creştere ridicată în rândul tuturor întreprinderilor active cu cel puţin zece angajaţi se înregistra în Irlanda (14,9%), Malta (13,7% în 2014), Ungaria (12,5%), Slovacia şi Letonia (ambele cu 12,2%), Suedia (12,1%).

În 2015, aproximativ 1 din 5 angajaţi lucrau în întreprinderi cu creştere ridicată în Irlanda (21,7%), Ungaria (20,7%) şi Portugalia (19,7%). Acestea avea un impact semnificativ asupra angajărilor şi în Marea Britanie (19%), Bulgaria (18,6%), Malta (17,5% în 2014), Letonia şi Olanda (ambele cu 17,4%). Cel mai redus procent de angajaţi care lucrau în 2015 în întreprinderi cu creştere ridicată era în Cipru (3,6% în 2014), România (5,9%), Austria (7,8%), Finlanda şi Franţa (ambele cu 9,5%).

OK, atunci ce este de făcut pentru a crește numărul de firme performanțe? Cum ar trebui să ne raportăm, prin proiecte de business, finanțări, consultanță și politici publici la aceste “gazele” românești?

Principala provocare pentru micii întreprinzători este capacitatea de scalare a unui business, de a-l crește consistent pe o perioadă de trei ani. Foarte puține business-uri cresc constant trei ani, cu cel puțin 20% ca nivel al afacerii și ca număr de angajați. Provocarea se adresează întregului mediu de afaceri. Cum ajutăm aceste firme să devină “gazele” și cum prioritizăm firmele de tip gazelă care cresc cu minim 20% de la an la an să se extindă pe piețele internaționale. Din păcate, foarte puține firme românești cresc constant cu 20% de la an la an.

Ce avem de făcut pentru a extinde numărul de firme cu o creștere avansată? Cum ajungem la cel puțin 5.000 de “gazele” românești? Vă propun mai jos doar câteva idei.

Ideea nr. 0: Să schimbăm/să îmbunătățim mediul în care firmele își desfăsoară activitatea, cu o implicare cât mai redusă din partea statului, fără să mai punem bariere administrative și birocratice.

Propunere nr. 1: Crearea de politici publice adresate firmelor cu o creștere rapidă se bazează pe abilitatea administrației publice sau a părților de interes private din ecosistemul antreprenorial să identifice aceste întreprinderi. Dacă selecția actualelor “gazele” (firme cu creștere rapidă) este ușoară, cel puțin în aparență (mă îndoiesc că administrația publică românească are această capacitate în prezent), odată ce criteriile au fost stabilite, identificarea potențialelor firme performante reprezintă o problemă majoră. Astfel, se impune crearea unei așa zise “unități de identificare a gazelelor”. Locul acestei entități ar fi potrivit, fie în mediul privat, fie la nivelul administrației publice.

*Exemplu de bună practică: Deloitte Fast 50, un program/clasament care ierarhizează companiile din sectorul tehnologiei, din Europa Centrală, pe baza creșterii veniturilor pe o perioadă de patru ani.

Propunere nr. 2: Să gândim și să implementăm proiecte pentru firme de tip Scale-Up (firme cu o creștere a cifrei de afaceri anualizată în ultimii trei ani de peste 20%) (vezi Schema de finanțare Scale-Up propusă de Ministerul Economiei în 2016)

* Exemplu de bună practică: Scale-Up Taskforce (UK), care își propune să evalueze barierele care stau în calea creșterii firmelor britanice.

Propunere nr. 3: Abordare integrată, la 360 de grade: măsurile specifice de suport pentru firmele cu o creștere rapidă sunt, în mod frecvent, un mix între finanțare, consultanță strategică, sprijin pentru acces pe piețele internaționale.

*Exemplu de bună practică: Scale-Up Report, un studiu care prezintă rezultate și date din mai multe țări care și-au schimbat politicile economice pentru a se adresa mai mult firmelor de tip scale-up.

Propunere nr. 4: Pe termen scurt, o idee bună ar fi să facem un compromis și să ne concentrăm doar pe două categorii de firme. De exemplu, studiile arată că două categorii de întreprinderi au șanse mari să între în grupul firmelor cu o creștere rapidă: firmele exportatoare și firmele foarte tinere.

Propunere nr. 5: Se impune o strategie națională privind internaționalizarea firmelor românești, în condițiile în care prezența internațională directă a firmelor românești este modestă, numărul companiilor autohtone care efectuează investiții străine pe piețele externe fiind de aproximativ 20 într-un singur an. Antreprenorii români au nevoie de know-how, networking, studii și informații punctuale despre oportunitățile de business din străinătate.

*Exemplu de bună practică: Start-Up Bridge, un proiect de internaționalizare a afacerilor românești lansat de Fundația Romanian Business Leaders (RBL).

Propunere nr. 6: Accelerarea procesului de dezvoltare a unei culturi pro-business angels prin susținerea creării unor rețele de investitori individuali (ideal ar fi lansarea unei federații cu rețele de tip business angel și organizarea unui road-show care să popularizeze ideea).

Exemplu de bună practică: Business Angels Netzwerk Deutschland

Propunere nr. 7: Încurajarea și finanțarea unor acceleratoare și pre-acceleratoare de business noi.

*Exemplu de bună practică: Entrepreneur First

Întreprinderile cu o creștere ridicată (HGF’s) au devenit în ultimii ani un punct central pentru politicile publice în multe țări dezvoltate. În paralel cu această abordare a administrației publice și a mediului de business, foarte multe cercetări dedică spațiu și resursa “gazelelor”. Ar trebui să ne concentrăm și noi mai constant asupra firmelor românești care accelerează numărul de angajați și cifră de afaceri. Oricum am privi lucrurile, 2,3% este un procent lipsit de anvergură. Putem mai mult.

Economie Featured

SuperTeach – Proiectul prin care profesorii vor schimba din interior sistemul din educatie

Oct 22,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Romanian Business Leaders (RBL), cea mai importantă comunitate de antreprenori și executivi de top din România, în parteneriat cu EDUCATIVA și Institutul pentru Dezvoltare Personală, a lansat proiectul SuperTeach, cu scopul de a-i sprijini pe profesori să devină mentori.

Peste 60% dintre profesori consideră că sistemul de învățământ în sine este principalul factor demotivant, însă, în același timp 18% dintre profesori consideră că ar fi motivați dacă s-ar implica în ceva care să contribuie la schimbarea sistemului educațional, este concluzia unei cercetări realizate de Open-I Research pentru Romanian Business Leaders. Cercetarea a fost realizată pentru lansarea proiectului educațional SuperTeach.

„Profesorii trebuie să devină mentori și să colaboreze între ei. În sistemul actual de învățământ copiii învață să concureze între ei, iar noi ca angajatori, avem nevoie de oameni care să colaboreze”, a spus Dragoș Anastasiu, director general Eurolines și unul dintre inițiatorii SuperTeach.

Proiectul își propune să creeze în cinci ani o comunitate de 1.000 de profesori care, formați cu instrumente inovatoare de dezvoltare personală, să aibă impact asupra altor 30.000 de profesori și să schimbe sistemul din interior, astfel încât elevii acestora să aiba acces la educație în pas cu standardele la zi și în ritm cu nevoile pieței.

„Până să facă sistemul ceva, noi, comunitatea de business, putem genera schimbări profunde pentru educația viitoarelor generații. Având profesori deschiși la minte și suflet vom reuși să inspirăm și să educăm copiii pentru viața reală, care devine din ce în ce mai competitivă”, a spus Felix Tătaru, președintele GMP Group și unul dintre inițiatorii proiectului.

SuperTeach va organiza o serie de conferințe inspiraționale și motivaționale pentru profesori, la care vor participa speakeri români și internaționali din domeniile cultură, antreprenoriat, educație. Conferințele vor fi urmate de workshop-uri care vor constitui baza de selecție pentru profesorii care vor participa la traininguri oferite de Institutul Arbinger, lider mondial în traininguri pentru schimbarea mentalității.

Prima conferință SuperTeach va avea loc pe 25 noiembrie la Universitatea Româno-Americană din București, iar cea de-a doua pe 27 ianuarie la Iași.
Conform studiului realizat Open-I, 55% din profesori consideră că prioritatea MEC trebuie să fie infrastructura și dotarea școlilor, iar 45% cadrul legislativ.

Cu toate acestea, profesorii consideră că sunt lucruri de îmbunătățit în sistemul de învățământ de către ei înșiși, astfel încât acesta să fie mai performant, în special cu privire la modul în care informația este transmisă copiilor.

Profesorii ar vrea să folosească mai multe metode interactive de predare (67%), să-i ajute pe elevi să-și dezvolte abilitățile de viață (66%) și să utilizeze tehnologia în predare (55%).

SuperTeach este organizat de RBL în partneriat cu Educativa și IDP. Inițiatorii SuperTeach sunt: Dragoș Anastasiu, Felix Tătaru, Cristina Gheorghe și Alexandru Ghiță.

În urma evenimentului de lansare din 17 octombrie la care au participat peste 70 de specialiști în educație, antreprenori, profesori, lideri de opinie, echipa SuperTeach s-a lărgit, aproape toți participanții declarându-și sprijinul pentru proiect.

Antreprenoriat Featured

O problema ignorata: 9 din 10 IMM-uri au probleme sa angajeze oameni noi

Oct 22,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

86% dintre angajatorii români participanţi la cel mai recent studiu desfăşurat de eJobs, majoritatea afaceri mici şi mijlocii, se confruntă cu o lipsă acută de candidaţi valoroşi atunci când recrutează.

Competitivitatea ridicată din piaţa muncii este unul dintre principalele motive, însă 2 companii din 10 consideră că accesul la candidaţi specializaţi este îngreunat şi de lipsa brandului puternic de angajator al acestora. Pentru fiecare poziţie deschisă, 58% dintre companiile participante la sondaj susţin că au mai puţin de 50 de aplicanţi, în timp ce 26% primesc între 50 şi 100 de CV-uri.

Doar 7% dintre companii au până la 200 de candidaţi pentru o poziţie deschisă, iar 9% au peste 250 de candidaţi, acestea fiind majoritatea companii mari şi foarte mari. Cu toate acestea, şi oferta de candidaţi din piaţă, în ansamblu, a scăzut în ultimii câţiva ani, observă 77% dintre companiile respondente, în timp ce 5% consideră că a stagnat sau, respectiv, că a crescut uşor.

Ca urmare, procesele de recrutare au devenit prea lungi, susţin 47% dintre companii, şi în acelaşi timp mai dificile faţă de acum 2 ani (42%). Timpul de recrutare pentru poziţiile deschise este cuprins, pentru aproape jumătate dintre respondenţi, între 30 şi 60 de zile, iar 14% spun că reuşesc să angajeze după 90 de zile sau chiar mai mult. O treime dintre companii, în special dintre cele mici şi mijlocii, declară că procesul de recrutare nu depăşeşte 30 de zile, şi numai 5% ocupă o poziţie în mai puţin de două săptămâni.

Antreprenoriat Featured

Trei companii din Romania au intrat in topul Deloitte Fast 50

Oct 22,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Trei companii din România au intrat în clasamentul Deloitte Fast 50 pentru Europa Centrală și de Est, iar o a patra a primit o distincție specială pentru Most Disruptive Innovation.

Companiile de tehnologie din Europa Centrală continuă să crească într-un ritm accelerat, lucru confirmat de clasamentul Fast 50, care arată o creștere medie record de 1.127% între 2013 și 2016 pentru companiile prezente în clasament. Acest fapt nu numai că înlătură orice dubiu privind faptul că rezultatele excepționale de anul trecut nu pot fi depășite, dar reprezintă o confirmare a faptului că boom-ul tehnologic din regiune este sănătos.

Creșterea medie a companiilor din clasamentul Fast 50 stabilește un nou record de 1.127%
Acesta este al doilea an consecutiv în care creșterea medie este de peste 1.000%
Clasamentul cuprinde companii din 11 țări, inclusiv trei din România
Primele cinci poziții din clasamentul Fast 50 sunt ocupate de noi apariții în top, toate companii Rising Stars anul trecut
Companiile din sectorul soluțiilor de IT & Digital domină clasamentul cu 39 de companii

Prima poziție în clasamentul Fast 50 de anul acesta îi revine companiei de rezervări online a transportului aerian din Cehia, Kiwi.com, cu o creștere a veniturilor în ultimii patru ani de 7.145%. Kiwi.com a ocupat anul trecut locul cinci la categoria Rising Stars sub numele de Skypicker.com, ceea ce indică faptul că obiectivul său de a deveni lider mondial în turismul online este realizabil. Imediat după Kiwi.com se găsește câștigătorul de anul trecut al categoriei Rising Stars, compania de tehnologie Deeper, din Lituania, în timp ce pe locul trei se găsește compania Prusa Research din Republica Cehă.

Clasamentul Fast 50 în România

43 de companii din România au luat startul competiției de anul acesta, dintre care trei se găsesc în clasamentul Fast 50. Compania românească cu cea mai mare rată de creștere a veniturilor este compania Trencadis din Baia Mare, cu creștere a veniturilor în ultimii patru ani de 710%. Aflată pentru a doua oară în clasamentul Fast 50, în urcare pe locul 19 față de locul 40 ocupat anul trecut, Trencadis este o companie de sisteme integrate al cărei obiectiv principal este acela de a optimiza și a inova soluțiile destinate interacțiunii dintre cetățeni și instituțiile statului.

Aflată pentru prima dată în clasamentul Fast 50, compania timișoreană Qualteh se plasează direct pe locul 39, cu o rată de creștere de 388%. Qualteh construiește soluții de dezvoltare și adaptare pentru companii inovatoare și soluții de software mobile.

Cu o rată de creștere de 324%, Tremend, o companie de software din București cu peste 11 ani de experiență, se situează pe locul 47. Pentru a doua oară în clasamentul Fast 50, Tremend este specializată în livrarea de soluții complexe de software, încorporând tehnologii avansate destinate unor clienți variați, de la start up-uri americane la multinaționale din peste 15 țări, situate pe trei continente.

Furnizorul de soluții de automatizare robotizată a proceselor Uipath devine primul business care câștigă o distincție specială pentru Most Disruptive Innovation. Premiul recunoaște acele afaceri care sunt pionieri în domeniul lor de activitate. Fondată în anul 2015 și operând mai mult la nivel internațional, UiPath își propune să schimbe lumea cu ajutorul proceselor automatizate și să ușureze astfel munca oamenilor, permițându-le să se concentreze mai mult pe partea creativă a muncii.

Antreprenoriat Featured

#InvestingInRomania: Romanii din diaspora investesc in tara. Cati recomanda strainilor sa vina aici?

Oct 5,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

57% dintre românii emigrați vor să se întoarcă în țara, conform rezultatelor celui mai amplu studiu despre diaspora românească, comandat de RePatriot și realizat de Open-I Research. În funcție de țara de emigrație, cele mai mari procente se înregistrează în Italia (68%) și Marea Britanie (63%), iar cele mai mici în Germania și Statele Unite (43%).

Studiul a fost realizat în contextul Summit-ului de business “Investim în România” din București și Poiana Brașov, unde sunt așteptați peste 250 de oameni de afaceri români din toată lumea.
Obiectivele majore ale Summit-ului sunt fructificarea oportunităților de investiții oferite de România în acest moment, facilitarea dialogului dintre antreprenorii din Țară și cei din Diaspora, lansarea de parteneriate strategice și de noi afaceri. România oferă oportunităţi de afaceri și acestea pot fi folosite mai bine prin puntea făcută între mediul de afaceri național și cel din Diaspora.

“Pentru a investi în țara lor, românii au nevoie de încredere și de oportunități, au nevoie de exemple de succes în care să se regăsească. Corupția, birocrația și neîncrederea în clasa politico-administrativă sunt principalele bariere pentru repatrierea prin antreprenoriat”, a declarat Marius Bostan, inițiatorul RePatriot.

Astfel, 56% dintre românii emigrați vor să investească în România (iar cei din Marea Britanie vor să investească în România în pondere de 69%), considerând că cele mai atractive domenii sunt turismul (37%) și agricultura (38%), însă principala lor barieră este corupția din România.

Doar 15% au recomandat Romania ca tara cu potential de business.

“Un trend interesant și explicabil în contextul Brexit se observă la românii din Marea Britanie, care, pe lângă faptul că vor să se întoarcă în țară în procent foarte mare, vor să și investească în România, marea majoritate dorind să înceapă o afacere (56%). Românii din diaspora cu experiență în mediul de business sunt cel mai potrivit catalizator pentru atragerea de investiții românești și străine noi”, a declarat Claudiu Vrînceanu, unul din liderii proiectului RePatriot.

Pentru românii care vor să se întoarcă, principalul motiv este regăsirea “cuibului” (68% spun că vor să fie “din nou acasă”). Foarte promițător, 47% vor să facă ceva pentru România, iar 39% vor să înceapă o afacere în țară. Dintre românii din Marea Britanie care vor să se întoarcă în țara, 56% vor să înceapă o afacere. Ei se declară optimiști cu privire la potențialul de schimbare al României și, în plus, vor să folosească aici lucrurile pe care le-au învățat, și să ajute la schimbarea în bine a mentalității românești (“Vreau să aduc o cultură a responsabilității în Romania”).

“Faptul că cei care vor să se întoarcă au potențialul de a aduce o energie nouă și de a schimba mentalități, pe lângă faptul că vor să și investească în afaceri, reprezintă una din cele mai importante concluzii ale studiului”, a declarat Adina Nica, Managing Director Open-I Research.

43% dintre românii din diaspora estimează că în următorii ani lucrurile se vor îmbunătăți în România, iar 26% cred că lucrurile se vor înrăutăți.

Odată emigrați, românii țin legătura cu țara, în special cu familia. Mai mult decât atât, ei transferă bani în țară, 71% au transferat bani în ultimele 12 luni (procentul cel mai mare se înregistrează la emigranții din Spania, 78%).

Studiul privind românii din diaspora a fost inițiat în august 2017, de către agenția de cercetare Open-I Research la cererea RePatriot și poate fi descărcat de AICI.

Chestionarul a fost completat online de către 1192 români emigrați în țări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franța, Canada, Austria, Norvegia, Belgia.

Featured

Vacanta cu rulota in Romania: o forma de turism responsabil si sustenabil

Sep 27,2017 / By Claudiu Vrinceanu / 1 Comment

La 27 septembrie, cele peste 155 de țări membre ale Organizației Mondiale a Turismului (OMT) sărbătoresc, în fiecare an, Ziua mondială a turismului. Cu această ocazie, m-am gândit să împărtășesc cu voi un tip nou de turism (pentru România) în care cred tot mai mult: vacanța cu (auto)rulota. Cum am ales să petrecem recent un weekend cu autorulota, alături de David și de bunici, am experimentat o mini-vacanță autentică, cu relații faine în interiorul familiei și cu o diviziune a muncii bine definite (șofer, co-pilot, pus masă, strâns masă, curățenie, relația cu alte rulote, golit rezervor, făcut patul, etc).

Noi am ales un traseu scurt de patru zile: București – Murighiol (o noapte) – Jurilocva – Corbu (o noapte) – Constanța – 2 Mai (o noapte) – Vamă Veche. Cel mai fain a fost la Corbu, în minunatul golf de acolo: valurile mării, briza, liniște, turism la mii de stele. Abia aștept să revenim acolo, tot cu o autorulotă.

4 motive: ce ne-a plăcut la vacanța cu autorulota:

1. În primul rând, i-a plăcut lui David: s-a bucurat de fiecare colț al autorulotei și de fiecare loc în care am campat.

2. Filosofia “Keep it simple”: îți adaptezi stilul de viață la unul economic și eficient.

3. Interacțiunile și timpul bun cu familia: spre exemplu, nopți și dimineți petrecute în aceeași încăpere cu cei dragi.

4. Este un turism responsabil față de mediu: reducerea consumului de apă, curent și gaz este caracteristică unei vacanțe cu autorulota.

Și pentru ca am pomenit turismul responsabil, anul acesta tema principală în turismul mondial este ”Turismul sustenabil — un instrument pentru dezvoltare”, în contextul anului 2017, Anul Turismului Sustenabil. Agenda Universală 2030 pentru dezvoltare durabilă urmărește o schimbare la nivelul politicilor, practicilor de afaceri și a comportamentului consumatorilor pentru dezvoltarea sectorului turistic durabil.

Antreprenoriat Featured

Realitate de la firul ierbii: cate firme din Romania sunt, de fapt, sanatoase

Sep 27,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Raportul privind distribuția averii mondiale, potrivit căruia 1% din populație deține mai mult de jumătate din averea globală, adică e mai bogată decât restul de 99%, e replicat și la nivelul economiei românești, relevă un studiu al CITR Group privind privind evoluția societăților de impact din România.

Analiza CITR Group arată că țara noastră numără în jur de 640.000 de companii, iar doar un procent din acestea, adică 6.521 de societăți, generează peste 60% din cifra de afaceri cumulată la nivel național.

Astfel, deși la nivel macroeconomic România a înregistrat, în al doilea trimestru din 2017, cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, conform datelor din Eurostat, la nivel microeconomic asistăm la o concentrare îngrijorătoare a veniturilor în jurul unui număr foarte mic de companii.

Romania vulnerabila

¨Acest dezechilibru acționează puternic asupra modului în care 99% dintre companiile din România își desfășoară activitatea; economia românească e dependentă de acest număr restrâns de societăți mari iar companiile mici și mijlocii, care formează marea majoritate a companiilor din România, sunt extrem de vulnerabile. România rămâne la fel de fragilă ca în 2007-2008, iar experiența crizei anterioare nu creează vreun confort, fiindcă nu suntem mai bine pregătiți acum pentru eventualitatea unui recul¨, avertizează Rudolf Vizental, CEO CIT Resources.

Potrivit studiului CITR Group, companiile de impact au fost împărțite în finanțabile, restructurabile și insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile aproape s-au înjumătățit.

Romania vulnerabila

Un alt semnal de alarmă tras de specialiștii CITR Group se referă la oportunitățile de salvare a afacerilor cu probleme, considerate de bănci nefinanțabile, iar de investitori – prea mici. Doar circa 1.500 de companii, adică societățile sănătoase, cu active de peste zece milioane de euro, reprezintă zona de interes pentru consultanți, investitori și bănci.

Antreprenoriat Economie Featured

Romanian Business Leaders: TVA Split va bulversa economia in 2018

Sep 18,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Noul sistem de plată defalcată a TVA va bulversa major economia sănătoasă – pe a cărei bună funcționare se bazează atât creșterea economică din 2018, cât și viitorul buget de stat. Ce nu va rezolva noul sistem e problema de fond – evaziunea fiscală – pe care Guvernul o invocă pentru a motiva introducerea plății defalcate a TVA.

În fapt, Guvernul își rezolvă acum – cu riscul de a vulnerabiliza întreaga economie – urgențele de finanțare ale unui buget de stat a cărui principală problemă e că a fost dezechilibrat alcătuit. Evoluțiile din ultima săptămână – rectificarea bugetară, cu suplimentări mari transferate dinspre investiţii de infrastructură către plata salariilor și a pensiilor mărite, precum și recentele solicitări guvernamentale de virare în avans, către buget, a dividendelor puţinelor companii de stat profitabile – demonstrează că prioritatea Guvernului nu e să creeze contextul pentru dezvoltarea economiei în viitor, ci să facă rost urgent de bani cu orice preț: inclusiv acela de a destabiliza, în 2018, sute de mii de companii corecte, majoritatea IMM-uri, cea mai mare parte a lor având capital românesc, prin adoptarea de la 1 ianuarie 2018 a sistemului generalizat de plată defalcată a TVA.

De la 1 ianuarie 2018, companiile din toate domeniile de activitate, fie că au fost sau nu identificate ca activând în arii cu risc fiscal, vor fi obligate să implementeze proceduri noi şi birocratice pentru urmărirea plăţilor şi încasărilor lor cu toţi furnizorii şi clienţii, pentru urmărirea încasărilor în numerar şi prin card, folosind noile conturi de TVA. Companiile din România vor fi expuse la penalităţi excesiv de mari din cauza lipsei implementării din timp a unor măsuri de ajustare a software-urilor contabile şi de facturare, a deschiderii şi urmăririi noilor conturi de TVA prin Trezorerie sau prin intermediul băncilor care vor opera cu astfel de conturi sau a urmăririi zilnice a încasărilor şi plăţilor.

Noul sistem de plată a TVA şi capacitatea extrem de slabă a autorităţilor fiscale de a-l gestiona la nivel naţional vor conduce la blocaje financiare şi costuri de finanţare mai mari pentru multe companii, în special cele mici şi mijlocii. Noul sistem va obliga companiile să menţină lichidităţi în conturi blocate de TVA, fără să poată folosi aceşti bani (care nu reprezintă neapărat suma de TVA de plată datorată către buget) pentru plata furnizorilor sau a salariilor, fără acordul prealabil al funcţionarilor ANAF.

Beneficiile macro ale măsurii – care ar oferi autorităţilor garanţii privind încasarea TVA la nivelul sumelor declarate de contribuabili sau folosirea temporară a acestor disponibilităţi – ar trebui comparate cu costurile cuantificabile (software, angajaţi, costuri de finanţare şi comisioane bancare, costuri cu penalităţi în caz de erori etc.) şi necuantificabile (costurile birocraţiei, libertatea de a tranzacţiona liber în cadrul UE pentru nerezidenţi, scăderea atractivităţii investiţionale a ţării etc.) ale implementării sistemului pentru toţi contribuabilii oneşti din România. Din 2018, produsele și serviciile românești vor fi mai puțin competitive, România va fi mai puţin atractivă pentru atragerea de noi investiţii, multe companii ar putea intra în insolvenţă, iar altele se vor vedea obligate să recupereze costurile prin creşterea prețurilor.

La nivel declarativ, Guvernul recunoaște importanța capitalului autohton și afirmă că susține dezvoltarea antreprenoriatului.

La nivelul faptelor, sistemul de plată defalcată a TVA – impus de Guvern de la 1 ianuarie 2018, în ciuda contraargumentelor și avertismentelor venite din partea tuturor reprezentanţilor companiilor active în România – va sfârși prin a gâtui sute de mii de mici întreprinzători corecți care, în loc să-și dirijeze în anul care vine eforturile spre dezvoltare și creare de noi locuri de muncă, vor fi nevoiți să aloce resurse de timp, bani și energie pentru a compensa incapacitatea cronică a statului de a aduce la lumină evazioniștii precum și incapacitatea de a-și recupera datoriile de la companiile de stat, beneficiare ale unei perpetue indulgențe din partea autorităților fiscale.

Romanian Business Leaders (RBL), o organizație non-profit care de 6 ani contribuie, prin proiecte concrete, la cultivarea antreprenoriatului onest şi responsabil, cere Guvernului României să regândească măsurile care impun obligativitatea plății defalcate a TVA de la 1 ianuarie 2018 și să se asigure, înainte de a implementa măsuri de o asemenea complexitate, că autoritățile fiscale – ANAF, Trezoreria – au capacitatea logistică și instituțională de a gestiona o astfel de schimbare radicală în lucrul cu sute de mii de companii. Creșterea economică de 5,7% cu care România se laudă în 2017 e rezultatul activității acestor companii. Dacă ele nu vor funcționa la fel de bine în 2018, creșterea economică va fi frânată, iar bugetul de stat va fi, în consecință, mai sărac ca în 2017.

RBL cere Guvernului, de asemenea, să ia măsuri rapide și împotriva adevăratei evaziuni fiscale, nu doar a întârzierilor de plată din economia albă.

RBL cere Guvernului, în același timp, să trateze cu egală exigență companiile private și companiile de stat când vine vorba de datoriile către buget. Conform calculelor noastre, folosind datele Consiliului Fiscal, datoria medie către buget a unei companii de stat era în 2015 de 8,8 mil. lei (1,95 mil. euro), în vreme ce o companie privată avea către același buget o datorie medie de 23,9 lei (5,31 euro).

În final, RBL cere Guvernului să ia măsuri chibzuite, care să țintească rădăcina marilor minusuri de la bugetul de stat, în loc să sufoce și mai mult companiile corecte, pe contribuția cărora se bazează întregul buget al ţării.

Antreprenoriat Featured

Legatura dintre internationalizare si incredere: profilul firmelor care exporta

Sep 5,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

IMM-urile care fac comerț internațional au mai multă încredere în economie și ar putea crește numărul locurilor de muncă. Concluzia aparține Facebook, Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Băncii Mondiale, care au realizat studiul Future of Business printr-un parteneriat strategic. Raportul prezintă modul în care mediul online joacă un rol esențial în capacitatea IMM-urilor de a-și desfășura activitatea comercială și de a se dezvolta la nivel internațional.

În concordanță cu rezultatele obținute în trecut, IMM-urile care fac comerț internațional au mai multă încredere în economie și pot crește numărul locurilor de muncă. Companiile care fac comerţ sunt cu 5% mai încrezătoare în afacerea lor și este cu 10% mai probabil ca ele să fi extins numărul locurilor de muncă în ultimele șase luni, în comparaţie cu cei care nu fac comerţ.

Pentru IMM-urile care exportă, comerțul se află în centrul modelelor lor de business și al succesului. Dintre IMM-urile care exportă, 3 din 10 raportează că peste 25% din veniturile lor provine din comerțul internațional.

Exportatorii se bazează pe instrumente online pentru comerțul internațional. Aproape jumătate dintre IMM-urile exportatoare (45%) declară că peste 75% din vânzările lor internaționale depind de instrumente online.

Răspunsurile sondajului derulat în România relevă următoarele:

IMM-urile care fac comerț internațional sunt mai încrezătoare și este mai probabil să crească numărul locurilor de muncă: 50% dintre cei care fac comerţ în comparație cu 43% dintre cei care nu fac comerţ sunt optimişti în privinţa stării actuale a afacerii lor. 70% dintre cei care fac comerţ în comparație cu 62% dintre cei care nu fac comerţ sunt optimişti în privinţa perspectivelor viitoare ale afacerii lor.

Mai mulți dintre cei care fac comerţ decât cei care nu fac comerţ (26% vs. 14%) au declarat că au creat locuri de muncă în ultimele 6 luni și intenționează să creeze locuri de muncă în următoarele 6 luni (49% față de 32%).

Pentru IMM-urile care exportă, comerțul se află la baza modelelor lor de afaceri și a succesului: între IMM-urile exportatoare, 3 din 10 (35%) raportează că >25% din veniturile lor provine din comerțul internațional.

Exportatorii se bazează pe instrumente online pentru a face comerț la nivel internațional: Aproape jumătate din IMM-urile care exportă (43%) raportează că mai mult de 75% din vânzările lor la nivel internațional depinde de instrumentele online.

IMM-urile atribuie creșterea – în ce priveşte veniturile, resursele și angajații – utilizării de instrumente online pentru comerțul internațional: 59% dintre exportatori sunt de acord că utilizarea instrumentelor online pentru vânzarea la nivel internațional le-a crescut veniturile.

Cu toate acestea, comerțul internațional reprezintă o provocare pentru IMM-uri, doar o mică parte dintre acestea au activitate comercială la nivel internațional (25%).

Raportul “Future of Business” (Viitorul afacerilor) a fost lansat pentru prima dată în februarie 2016 și face parte din angajamentul Facebook de a ajuta întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) să profite de cunoștințele și instrumentele digitale pentru a încuraja creșterea.

Antreprenoriat Featured

#GoGlobal: Romanian SME’s that trade internationally are more confident and more likely to increase jobs

Sep 5,2017 / By Claudiu Vrinceanu / No Comment

Romanian SME’s that trade internationally are more confident and more likely to increase jobs: 50% of traders in comparison to 43% of non-traders are positive about their current business state. 70% of traders in comparison to 62% of non-traders are positive about their future business outlook, according to Future of Business Survey.

More traders than non-traders (26% vs. 14%) stated to have created jobs in the past 6 months and plan to create jobs in the future 6 months (49% vs. 32%).

For Romanian exporting SME’s, trade is at the core of their business models and success: Among exporting SME’s, 3 in 10 (35%) report that >25% of their revenue comes from international trade.

Exporters rely on online tools to trade internationally: Nearly half of exporting SME’s (43%) report that more than 75% of their international sales depend on online tools.

SME’s attribute growth – in revenue, resources, and employees – to their use of online tools to trade internationally: 59% of exporters agree that using online tools for selling internationally has increased their revenue.

However, international trade is a challenge to SME’s, and only a minority of SME’s trade internationally (25%).

Furthermore, more than half of exporters (55%) identified “selling to foreign countries” as a challenge.

1 … 19 20 21 22 23 … 58

Author Archives: Claudiu Vrinceanu