Investițiile străine sunt investițiile care a o avut în ultimii 21 de ani o contribuție consecventă la modernizarea economiei românești și care, în opinia mea, nu mai sunt astăzi pe radarul decidenților și nici al marilor organizații private din România. Discutăm mult despre antreprenoriat și acest lucru este sănătos pentru economie, însă firmele românești nu își pot accelera creșterea fără apariția unor nume noi pe harta investitorilor străini.
Ce vreau să transmit: nu doar mediul public ezită să construiască o instituție de stat puternică și proactivă care să aibă ca scop atragerea investițiilor prin acțiuni de marketing, stimulente și formarea de specialiști în aparatul ministerial și diplomatic care să aducă investitori, dar nici organizațiile private mari nu se înghesuie să creeze platforme și proiecte de promovare prin care să fie create noi oportunități de investiții strategice în țara noastră. Avem în mediul privat o serie de cercetări de piață, evenimente de profil despre evenimente străine, dar sunt practici limitate și debalansate, lobby-ul pro-companii mari fiind mai degrabă prioritatea acestor entități fanion.
OK, și ce poate fi făcut? Profit de contextul aniversării a 21 de de ani de la momentul lansării Revistei Biz, perioada în care investițiile străine au fost catalizatorul principal al economiei românești, și vă propun 2+1 priorități pentru următorul an.
- Un „Invest Romania” consolidat, cu buget și acțiuni de promovare
Doi indicatori importanţi la care trebuie să ne uităm constant sunt volumul investiţiilor străine directe şi valoarea capitalului social subscris în societăţi noi cu participare străină, care reflectă atractivitatea mediului de afaceri românesc şi percepţia investitorilor străini.
Pentru a crește acești indicatori economici, fiecare guvern are o agenție sau o structură solidă de promovare a investițiilor. Să luăm doar exemplul Enterprise Estonia, agenția guvernamentală din Estonia specializată în investiții străine, Invest Lithuania și CzechInvest, cele mai premiate instituții de profil la nivel european. Organizații solide, cu zeci sau sute de angajați, care au bugete de protocol și de promovare. Spre comparație, instituțiile publice care se ocupă în prezent de promovarea exporturilor românești, respectiv de atragerea investițiilor străine, sunt trei Direcții subdimensionate
Direcţia Generală Comerţ Exterior, Direcția Instrumente și Programe Promovare Export și Direcția de Investiții Străine (InvestRomania), aflate în cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Faptul că aceste două arii importante – exporturile și investițiile străine – sunt parte integrantă din departamente și direcții restrânse crește lipsa de vizibilitate a instituției pentru promovarea internaționalizării firmelor românești, respectiv pentru atragerea investitorilor străini și sugerează faptul că România nu este atât de mult interesată de atragerea investițiilor străine, și, în același timp, pune la dispoziție resurse limitate pentru promovarea exporturilor românești.
România are o competiție serioasă, reprezentată de statele din regiune, care acordă o importanță mai mare acestor aspecte dedicate internaționalizării și investitorilor străini. Astfel, exportatorii români sunt în competiție cu firme din alte țări care sunt susținute în mod profesionist, în timp ce România este în competiție cu alte țări pentru atragerea investitorilor străini.
- Stimulente investiționale mai creative
România are în prezent două scheme de ajutor de stat care contribuie la atragerea de investiții străine:
- schema de ajutor de stat pentru investiții noi (greenfield) care are rolul de a atrage investiții noi cu impact major în economie de minim 1 milion de euro;
- schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care determină crearea de noi locuri de muncă.
La nivel internațional, specialiștii în promovare și în atragerea de investiții noi discută despre ideea că statele și comunitățile să își regândească modul de a crea stimulente investiționale și să caute chiar soluții mai eficiente economic. Doar două exemple:
- Subvenții pentru infrastructură. Acestea sunt de obicei puse în aplicare pentru a spori accesibilitatea și atractivitatea unei locații țintă pentru investitori. Aceasta poate include construirea de drumuri, căi ferate sau porturi care sunt concepute pentru a corespunde cu nevoile investitorului.
- Instruirea forței de muncă. Dacă o investiție străină aduce un nou tip de operațiune în țara gazdă, ar putea exista probleme potențiale legate de aprovizionarea cu forță de muncă calificată. Angajându-se la programe de formare educațională, guvernele pot crește numărul lucrătorilor calificați din zonă.
- Platforme online de promovare
Fie că vorbim despre mediul public ori despre cel privat, România nu are astăzi platforme online interactive, cu date în timp real și informații despre destinații țintă pentru investitorii străini. Crearea unui marketplace în limba engleză în care toate autoritățile locale să încarce lunar oportunitățile de investiții ar crește șanse ca specialiștii internaționali să genereze un „pipeline” de investiții noi pentru România în următorii ani. Un cost de câteva zeci de mii de euro în dezvoltarea unei platforme online poate aduce investiții noi de zeci și sute de milioane de euro.
