Antreprenoriat Featured

Internationalizarea businessurilor romanesti: analiza comparativa a regiunii. Lectii de invatat

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate merită analizat sistematic pentru a înțelege locul țării noastre în diplomația economică regională.

O comparație cu alte țări din regiune, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Polonia, ne arată că România mai are mult de lucru. Foarte mult. Astfel, fluxul investițiilor românești în străinătate se ridică la doar 241 milioane de dolari, o erodare puternică față de valoarea de 562 milioane de dolari din 2015, potrivit celor mai recente date publicității.

În ceea ce privește stocul investițiilor românești în străinătate, acesta a crescut la 910 milioane de dolari în 2016, potrivit datelor UNCTAD. Dacă România a atras într-un an 4.128 investiții străine de tip greenfield, numărul proiectelor similare ale companiilor românești lansate în 2016 este de doar 57, în comparație cu 273 investiții greenfield în 2015 și 538 în 2014.

Bulgaria: un nivel comparabil cu al nostru la proiecte greenfield peste hotare

Fluxul investițiilor bulgărești peste hotare este comparabil cu cel al României: doar 190 milioane de dolari, în timp ce pe stoc lucrurile stau net superior (un nivel dublu – 2,11 miliarde dolari). Investițiile greenfield ale bulgarilor în străinătate sunt aproape inexistente: doar 29 în 12 luni.

Datele statistice și comportamentul de business arată că firmele de la sud de Dunăre nu au un apetit ridicat pentru internaționalizare, ci mai degrabă preferă să se extindă în țările balcanice decât în țările dezvoltate din Uniunea Europeană. O explicație ține, ca în cazul României, de ADN-ul investițional, prin faptul că bulgarii preferă să se dezvolte local decât să riște în alte țări.

internationalizareromania1

Și în Bulgaria este invocat sprijinul redus al statului, ca explicație pentru ieșirea timidă pe piețele externe. Pe acest palier, un rol important îl are agenția guvernamentală The Bulgarian Small and Medium Enterprises Promotion Agency (BSMEPA), creată în 2004 în cadrul Ministerului Economiei și al Energiei. Responsabilitățile agenției de promovare sunt similare cu cele ale Departamentului de Comerț Exterior din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat din România și se concentrează mai mult asupra programelor de promovare a exporturilor și participarii la târgurile internaționale.

Cehia: peste 2.000 de proiecte greenfield internationalizate

În schimb, Cehia, o țară cu un PIB comparabil cu al României, dar cu o populație de două ori mai mică, se laudă cu un flux de investiții în străinătate de 984 milioane de dolari, un stoc de 18,6 miliarde de dolari și, o cifră surprinzătoare, 2050 de proiecte de investiții greenfield internaționalizate, de 70 ori mai multe decât cele românești.

Cehia are o prezență solidă prin care sprijină internaționalizarea firmelor pe piețele externe. Spre exemplu, agenția guvernamentală CzechTrade pentru promovarea comerțului din Republica Cehă are un Birou în București din 2006, și de atunci susține în permanență firmele din Republică Cehă și România.

Agenția CzechTrade (au biroul din București in centru, chiar la Universitate), de altfel, organizează evenimente targetate bazate pe conceptul B2B (business to business) pentru producătorii români, care își prezintă interesul în acest sens. Fie organizează „Sourcing Days“, ce au loc pe teritoriul Republicii Cehe, sau evenimente B2B Matchmaking la sediul companiilor din România. O alternativă reprezintă bazele de date specializate, care pun la dispoziție informații despre asociațiile corespunzătoare domeniilor solicitate.

Scorul Ungaria – Romania: 140-57

Dacă analizăm stocul de investiții străine efectuate de firmele românești în străinătate, concluzionăm că suntem departe față de valorile similare ale companiilor din Ungaria. Stocul de ISD al firmelor maghiare  se ridică la 25 miliarde de dolari, față de cele 910 milioane de dolari ale firmelor românești. Dacă ne uităm la numărul de investiții greenfield peste hotare, raportul este mai echilibrat: 140 (Ungaria) – 57 (România).

Lectia Poloniei: triunghiul bursa-banci-stat ajuta companiile sa se internationalizeze

Până la urmă, cifrele bune ale internaționalizării sunt date și de forța externă a companiilor mari, chiar și cele de stat.

Spre exemplu, în primele zece companii din regiune se găsesc patru firme poloneze, trei din Ungaria, două din Cehia și una din Slovacia. Compania Dacia, prima din România, se găsește de abia pe poziția a 17-a și are o cifră de afaceri de 4,23 miliarde euro, de cinci ori mai mică decât cea a primei companii clasate, gigantul polonez din petrochimie, compania de stat Orlen.

Una din trei companii prezente în clasamentul cel mai mari firme din regiune este poloneză. De aici și forța polonezilor pe alte piețe: investițiile polonezilor în străinătate s-au ridicat într-un singur an la 6,436 miliarde de dolari, de 26 ori mai mult decât portofoliul de investiții românești peste hotare.

Susținerea de către bănci este dublată de suportul statului în Polonia, prin politici și strategii care să creeze un mediu de afaceri predictibil. Este cunoscută în acest sens povestea de succes a PARP, Agenția poloneză de dezvoltare a antreprenoriatului.  Un proiect al PARP dedicat internaționalizării este Programul de Promovare pentru industria de IT&C care este bugetat până în iunie 2019.

Obiectivul programului este de a promova sectorul IT&C polonez în străinătate și include, în principal, promovarea proiectelor antreprenoriale prin standuri în târguri selectate și conferințe, precum și difuzarea informațiilor despre firmele locale din IT&C prin social media și publicații în străinătate.

De asemenea, dezvoltarea pieței de capital este unul din vectorii care facilitează internaționalizarea capitalului polonez. Ultimul deceniu a adus o triplare a numărului de investiții poloneze peste hotare, iar un studiu prezentat la Warsaw School of Economics arată că un sfert din companiile poloneze listate la Bursa de la Varșovia au fost implicate într-un proiect pe piețele externe, iar 72% plănuiesc o extindere internațională mai ales datorită mixului de experiență dintr-o piață în dezvoltare cu legăturile avute cu țările mai dezvoltate.

Radlo-Ciesielska-WYKRES-Where-are-Polish-companies-operating-740-550x433

Strategia pe care companiile poloneze listate la bursă o aleg pentru a-și construi o poziție pe piețele externe depinde în mare măsură de structura acționariatului. Companiile cu un acționar majoritar major utilizează de obicei strategii mai agresive decât cele cu un actionarat dispersat. Acest lucru poate explica și de ce unele companii private care nu sunt listate la Bursa din Varșovia folosesc strategii de expansiune relativ agresive, dar eficiente.

Cel mai bun exemplu este Maspex, grupul polonez din industria bunurilor de larg consum prezent și în România. Grupul polonez este extrem de agresiv și se află la a treia achiziție pe piață locală, fiind prezent pe piața din România din 1996 și are în portofoliu branduri precum Tedi, Tymbark (suc), La Festa, Ekland, Coffeeta (băuturi instant) și Salatini (snacksuri).

Follow-up: ce ar avea Romania de facut

Cifrele și comparația cu alte țări din Europa Centrală și de Est arată limitele României în calea devenirii unei forțe regionale, în contextul în care capitalul românesc trece granițele cu mare greutate.

O radiografie a investițiilor românești peste hotare a fost publicată recent și de către BNR, care arată că 134 de companii cu capital autohton au trecut granița în perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investiții în PIB este de 0,18%, România fiind ultima economie din regiune la acest indicator.

„Pe fondul tendințelor protecționiste în extindere, care se pare că vor caracteriza pe viitor relațiile comerciale internaționale, autoritătile ar trebui să monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele românești în străinătate, precum este monitorizat volumul ISD sosit în economia României din străinătate și să promoveze o evoluție mai echilibrată între cele două tipuri de ISD”, avertizează studiul BNR.

Foarte probabil, viitorul va readuce rolul firmelor de pe stat pe un trend ușor ascendent, estimează analiștii BNR: “O asemenea evoluție nu va avea efecte negative asupra economiei românești, atâta timp cât guvernanța corporatistă a acestor întreprinderi se va menține adecvată (ceea ce este valabil și pentru sectorul privat).”

Specialiștii UNCTAD au identificat trei abordări diferite în ceea ce privește extinderea externă a companiilor mari de stat (în engleză: SO-MNE)

(i) guvernul, ca obstacol în calea internaționalizării (de exemplu, în Italia, unde au existat în repetate rânduri îngrijorări cu privire la efectele internaționalizării firmelor mari de stat asupra șomajului);
(ii) guvernul că susținător al internaționalizării (de exemplu, politica “Go Global” a Chinei);
(iii) guvernul ca indiferent la internaționalizarea SO-MNE, dar care oferă indrumări cu privire la impactul dezvoltării ISD exterioare (de exemplu, extinderea în Africa a companiei suedeze Vattenfall).

CONCLUZIE: Contextul în care ne aflăm arată că, în perspectiva următorilor ani, autoritățile, presa, finanțatorii și consultanții sunt chemați să asigure firmelor autohtone care efectuează investiții străine peste hotare cel puțin aceeași atenție acordată firmelor străine care realizează investiții directe la noi în țară.

Claudiu Vrinceanu
Lucrez cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup și îi ajut pe zona de PR + cresc ecosistemul antreprenorial românesc în fiecare zi. Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/
You may also like
O voce unită în beneficiul pacienților și medicilor stomatologi din România
Open for business: Romanian scaleups raising capital during pandemic times

Leave Your Comment

Your Comment*

Your Name*
Your Webpage

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Read previous post:
IMM-URILE ROMANESTI, PESTE HOTARE: O FIRMA DIN CINCI SE EXTINDE PRIN EXPORTURI

Dezvoltarea redusă şi lipsa puterii economice a IMM-urilor din România sunt două bariere în calea procesului de extindere a firmelor...

Close