Te invit să analizezi și să compari viziunea despre repatriere a 1. celor care vor să revină în țară versus 2. cum văd lucrurile românii care NU s-ar întoarce în România. 47% dintre românii emigrați vor să se întoarcă în țară, conform studiului despre diaspora românească (1810 respondenți), comandat de RePatriot și realizat de Open-I Research. În 2017, 57% din români aveau această intenție. Dintre românii emigrați care vor să se întoarcă, 73% declară “Vrem să fim din nou Acasă”.
România are nevoie de oameni care să facă ca lucrurile să se întâmple. Oportunitățile sunt acasă! Hai și tu în comunitatea Repatriot. Noi facem România mai bună!
Dacă discutăm în termeni de impact, Diaspora este o resursă prioritară pentru România din punct de vedere macroeconomic, investițional și antreprenorial.
România se numără printre ţările care exportă personal calificat, iar primii oameni care aleg să părăsească ţara sunt specialiştii din domenii precum cercetare, medicină şi IT&C. Prin implicarea mea in proiectul de repatriere RePatriot, mi-am dat seama că motivele principale pentru care oamenii buni pleacă din România nu sunt de natură financiară, cel mai des invocate explicaţii fiind corupţia, lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională sau avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale.
„Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiştilor din cercetare, medicină şi IT&C nu este venitul prea mic. Cel mai des invocate de specialişti au fost, în această ordine: corupţia, lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională, avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale, birocraţia din instituţiile publice, veniturile mici şi lipsa infrastructurii şi a echipamentelor tehnice”, relevă rezultatele unui studiu privind emigraţia forţei de muncă înalt califiicate din România realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii.
Mai ales în cazul medicilor, observăm ca nu se pleacă din cauza lipsei de bani, bani se pot câștiga și în România, lucrând, spre exemplu, la mai multe spitale (practică de stat și privată).
Problema semnalată în studiu este că avansarea în carieră nu se face pe bază de competențe, iar obediența față de superior presupune și acțiuni care nu au legătură cu atribuțiile sau competențele profesionale. Explicația este simplă și dură: “Sistemul e complicat, complex și stricat.”
În cazul medicilor cercetările au arătat că motivele de emigrație sunt în legătură directă foarte multe motive: nivelul salarial redus pentru standardul de viață dorit; condițiile de muncă (ore de muncă pe săptămână, nivel ridicat de stres, lipsa de relații profesionale sănătoase, lipsa unei competiții bazate pe excelență și merit, lipsa de integritate, de transparență, existența nepotismului și a corupției în sistemul medical); lipsa echipamentelor medicale care împiedică aplicarea cunoștințelor și dezvoltarea profesională; lipsa oportunităților educaționale și pentru dezvoltarea carierei; lipsa prestigiului profesiei de medic.
Studiile arată ca principalele motive de neîntoarcere în România sunt corupția din stat, slaba dezvoltare economică a României, investiții străine puține și lipsa politicilor pentru reîntoarcerea emigranților români (înalt calificați sau nu).
Principalii factori care influențează decizia persoanelor înalt calificate de a emigra din România sunt, în opinia celor care lucrează în domeniul medical, corupția din sistemul public (foarte importantă pentru 81%), salariile mici (58%) și, le egalitate, lipsa oportunităților de avansare în carieră și mediul politic (54%) [Studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii].
În ansamblu, factorii care au determinat respondenții din domeniul medical să emigreze sunt
corupția (81% în foarte mare măsură), lipsa oportunităților de dezvoltare profesională (46% în foarte mare măsură), birocrația din instituțiile publice (42% în foarte mare măsură). Rezultatele confirmă concluzii din studii anterioare pe medici români. Posibilitatea de a fi împreună cu familia a determinat în mică măsură imigrația respondenților din domeniul medical.
Așadar, medicii români nu au invocat salariile ca principal motiv de emigrație, ci corupția din sistem și modalitățile de avansare în carieră. “Modificarea ambelor presupune un management dedicat reformelor în unitățile sanitare. Dacă îmbunătățirea condițiilor de lucru și a dotărilor este posibilă, eliminarea corupției este un demers pe termen lung. Între măsurile pe termen scurt însă, este mai mult decât necesară planificarea realistă a forței de muncă din sectorul medical, corelarea numărului de locuri cu nevoile din sistem, a programelor de rezidențiat cu specialitățile medicale deficitare și cu nevoile populației, astfel încât să fie asigurată îmbunătățirea calității serviciilor medicale către populație și atenuate dezechilibrele de alocare a personalului între urban – rural și între centrale universitare și restul orașelor.” (Vezi, de asemenea, soluții de repatriere a medicilor)
Ca și în cazul specialiștilor din celelalte domenii, cei din IT&C reclamă corupția, lipsa transparenței la angajare, lipsa promovării bazate pe performanță, simplificarea procedurilor birocratice și investițiile în echipamente și tehnologie ca fiind mai importante decât veniturile. În cazul acestora și în special al specialiștilor IT, marele avantaj este posibilitatea de a lucra de la distanță pentru angajatori străini.
“Reducerea exodului de creiere ȋn acest domeniu depinde de gradul de dezvoltare al industriei TIC ȋn țară, industrie care să ofere șanse reale de integrare a absolvenților sau a specialiștilor reȋntorși ȋn condiții comparabile cu oferta externă. În același timp, cele două depind și de contextul socio-politic mai larg”, se arată ȋn studiul citat.
Există o diversitate de factori care stau la baza deciziei cercetătorilor de a emigra. Avem, pe de o parte, factorii intrinseci, respectiv posibilitățile de avansare în carieră, de acces la facililități și infrastructuri performante de cercetare și la experiza unor cercetători de re nume, precum și oportunitățile de a obține autonomie sunt identificați ca fiind primordiali îndeosebi pentru cercetătorii aflați la început de carieră. De celealaltă parte, factori extrinseci precum disponibilitatea resurselor financiare pentru cercetare, nivelul de remunerare, condițiile de muncă și sistemul securitate socială sunt factori determinanți care cântăresc decisiv în deciziile de mobilitate ale cercetătorilor aflați în stadii avansate ale carierei.
Pentru România, sub-finanțarea sectorului cercetării – dezvoltării și problemele sistemice ale domeniului reprezintă cauze majore ale emigrației cercetătorilor. Conform Eurostat, România se regăsește pe ultima poziție a clasamentului european în privința cheltuielilor pentru cercetare – dezvoltare ca procent din produsul intern brut (0,49% din PIB în România vs. 2,03% din PIB în Uniunea Europeană.
Situația critică a sectorului cercetării – dezvoltării reflectată în salariile reduse și mijloacele materiale de cercetare necompetitive sunt considerate ”martorele unei hemoragii de talente din sectorul public”. Acestora li se adaugă factori legați de calitatea vieții, birocrație, lipsa de perspective profesionale, dificultățile de a fi independent ca tânăr absolvent de facultate, motive personale ș.a. Nu în ultimul rând, cercetătorii români din diasporă reclamă discrepanțele dintre discursul despre inovare și activitatea de inovare sau faptul că ”sentimentul de diaspora și de alienare este resimțit, paradoxal, la întoarcerea în România, din cauza piedicilor instituționale”.
Voi reveni pe blogul meu, pornind de la motivații de mai sus, cu soluții și bune practici care pot reduce emigrarea și care pot stimula repatriarea românilor din străinătate.
Zilele Diasporei s-au extins în peste 22 de administrații locale din România care sunt hotărâte să aprecieze românii plecați și să-și articuleze propria politică de atragere a acestora mai aproape de casă
RePatriot a adresat încă de anul trecut un apel către autoritățile locale pentru a acorda o atenție mai mare Diasporei ca parte a României, ca o bogăție importantă care poate susține dezvoltarea locală (http://repatriot.ro/
În urma conceptului lansat de RePatriot în 2016, anul acesta s-a triplat numărul de localități din România care sărbătoresc Zilele Diasporei printr-o serie de evenimente pentru românii de peste hotare (http://repatriot.ro/zilele-
Scopul lor este să aducă românii de pretutindeni mai aproape de comunitățile locale, să ofere oportunități de afaceri, să-i facă să se simtă doriți acasă și să-i cheme efectiv să se implice în viața comunităților natale. Cunoștințele, relațiile, capitalul și experiența acumulată în țările de adopție, alături de bagajul civic important pot aduce un mare plus de valoare comunității din care au plecat.
”Zilele Diasporei deja au debutat cu succes la Suceava și Timișoara. Anul acesta au o intensitate de trei ori mai mare decât anul precedent. În 2018, de Centenar, vrem ca acest mesaj să fie transmis din cel puțin 100 de localități din România către conaționalii noștri aflați peste tot în lume. Noi vrem să eliminăm și cauza plecării și a înstrăinării. Ne dorim ca românii să plece în vizită, la studii, experiențe, să cucerească lumea, să se dezvolte, dar să rămână cu sufletul acasă și să vadă oportunitățile din țară”, a declarat Marius Bostan, antreprenor și inițiator al proiectului RePatriot.
RePatriot Business Summit va avea loc anul acesta între 4-8 octombrie la București și Poiana Brașov, unde sunt așteptați peste 300 de oameni de afaceri români din toată lumea.
Obiectivele majore ale Summit-ului sunt fructificarea oportunităților de investiții oferite de România în acest moment, facilitarea dialogului dintre cele două grupuri de investitori și lansarea de parteneriate strategice și de noi afaceri. România oferă oportunităţi de afaceri și acestea pot fi folosite mai bine prin puntea făcută între mediul de afaceri local și cel din Diaspora. Anul trecut au fost prezenți peste 100 de oameni de afaceri din străinătate alături de peste 150 din țară, au fost inițiate parteneriate în high-tech, turism, energie, servicii, au fost evaluate investiții și s-au legat prietenii prin petrecerea împreună a unui timp valoros în Delta Dunării. Membrii Echipei RePatriot au declarat în mai multe rânduri că își doresc acasă vecini la fel ca ei și au invitat pe cei plecați să vină cât mai aproape de țară.
Valoarea economică adusă de Summit-ul RePatriot din 4-8 octombrie este foarte mare și din perspectiva investițiilor private noi, românești sau străine. “RePatriot îi va implica pe românii din Diaspora să ajute firmele românești să se internaționalizeze și să atragem investitori străini pe piața locală. Românii din diaspora cu experiență în mediul de business sunt cel mai potrivit catalizator pentru atragerea de investiții străine noi. Avem deja în comunitatea RePatriot povești de succes cu români din străinătate, atașați emoțional de patrie și cu puternice legături personale și profesionale, care investesc în țară sau care recomandă firmelor străine să își mute producția în România. Aceste povești pot fi multiplicate prin extinderea comunității noastre”, a declarat consultantul și antreprenorul Claudiu Vrînceanu, care s-a alăturat Echipei RePatriot.
Deficitul forței de muncă se află pe primul loc în ierarhia problemelor identificate de antreprenorii din cadrul Fundației României Business Leaders ca piedică în dezvoltarea afacerilor.
Echipa RePatriot consideră că atragerea antreprenorilor din Diaspora este primul pas pentru consolidarea economică a României și pentru asta ar trebui eliminate barierele legate de încrederea în clasa politică și administrativă, de birocrație și corupție și o cât mai mare predictibilitate a cadrului fiscal.
Pe termen scurt, soluția la criza de forță de muncă stă în deschiderea pieței muncii pentru țările din jur, mai ales pentru românii din Serbia, Ucraina și Republica Moldova, iar pe termen mediu și lung, soluția este atragerea profesioniștilor și a meseriașilor români din Diaspora înapoi în țară. Mărirea numărului de burse pentru liceenii și studenții de origine română din afara granițelor ar fi o măsură necesară în următorul an.
“Românii din Diaspora au etica muncii din societățile vestice, au dor de țară, dar pun în balanță calitatea vieții de azi din România cu cea din țara adoptivă, mai ales legat de educația copiilor, serviciile de sănătate, iar politicile statului român pentru Diaspora trebuie gândite în sensul de a încuraja repatrierea și nu de a încuraja acomodarea definitivă în țările de adopție, de a îmbunătăți vizibil educația și sănătatea în România, cu efecte benefice pentru absolut toți românii”, a declarat Felix Pătrășcanu, co-fondator al companiei FAN Courier și unul dintre liderii proiectului RePatriot.
Despre RePatriot și RBL
RePatriot, un proiect al Fundației Romanian Business Leaders, este o platformă de inspirație, consiliere și informație, care își propune să faciliteze accesul românilor din străinătate la oportunitățile din țară.