Doi indicatori importanţi la care trebuie să ne uităm constant sunt volumul investiţiilor străine directe şi valoarea capitalului social subscris în societăţi noi cu participare străină, care reflectă atractivitatea mediului de afaceri românesc şi percepţia investitorilor străini.
Investitiile straine directe in Romania au crescut anul trecut cu 19%, la 4,573 miliarde de dolari, de la 3,83 miliarde de dolari in 2015, potrivit estimarilor Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD) pentru 105 state din intreaga lume.
UNCTAD realizeaza sistematic studii cu privire la extinderea investitiilor straine in diferite regiuni si la impactul lor asupra dezvoltarii economiilor receptoare de investitii.
Datele UNCTAD confirma tendinta de crestere a investitiilor straine in Romania, insa elementul de noutate din studiu arata dinamica internationalizarii afacerilor romanesti, adica valoarea investitiilor romanesti in strainatate, care se ridica la doar 241 milioane de dolari, o erodare puternica fata de valoarea de 562 milioane de dolari din 2015.
Spre comparatie, investitiile polonezilor in strainatate s-au ridicat intr-un singur an la 6,436 miliarde de dolari, de 26 ori mai mult decat portofoliul de investitii romanesti peste hotare.
Aceste cifre arata limitele Romaniei in calea devenirii unei forte regionale, in contextul in care capitalul romanesc trece granitele cu mare greutate. O radiografie a investitiilor romanesti peste hotare a fost publicata recent si de catre BNR, care arata ca 134 de companii cu capital autohton au trecut granita in perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investitii in PIB este de 0,18%, Romania fiind ultima economie din regiune la acest indicativ.
„Pe fondul tendintelor protectioniste in extindere, care se pare ca vor caracteriza pe viitor relatiile comerciale internationale, autoritatile ar trebui sa monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele romanesti in strainatate, precum este monitorizat volumul ISD sosit in economia Romaniei din strainatate si sa promoveze o evolutie mai echilibrata intre cele doua tipuri de ISD”, avertizeaza studiul BNR.
Companiile straine au facut investitii directe in Romania in valoare de 1,444 miliarde euro in primele cinci luni ale acestui an, in scadere cu 12,6% fata de perioada ianuarie-mai 2016, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR). In primele cinci luni din 2016, investitiile straine directe in Romania au insumat 1,653 miliarde euro, arata datele revizuite publicate de catre BNR.
Principalele constrangeri identificate in randul firmelor cu capital strain existente in Romania si al celor aflate in stadiul de prospectare sunt:
1. Proceduri rigide si greoaie (obtinerea autorizatiilor de mediu; a vizelor pentru cetatenii din afara Uniunii Europene; a ajutorului de stat etc.)
2. Contactul limitat cu investitorii straini dupa ce acestia au finalizat procesul de investire
3. Legaturile slabe intre companiile locale si straine atat in interiorul parcurilor industriale cat si in necesitatea de a crea clustere industriale
Ce ar fi de facut in perioada urmatoare mai ales ca aportul investitiilor straine in cresterea si dezvoltarea economica a Romaniei pe parcursul ultimilor ani este de necontestat, prin contributia adusa la dezvoltarea tehnologica, cresterea exporturilor, importurile de know-how?
Spre exemplu, pentru atragerea si pastrarea ISD, cu mentinerea si amplificarea efectelor pozitive, autorii unui raport publicat de Consiliul Investitorilor Straini in Romania (FIC) si Academia de Studii Economiceconsidera ca sunt posibile si dezirabile doua directii de actiune:
I. Cresterea capacitatii de absorbtie a economiei. In mod cert, dupa cum sugereaza si literatura de specialitate, impactul pozitiv al ISD in economia tarii gazda depinde de capacitatea de absorbtie a acesteia: calitatea capitalului uman, gradul de dezvoltare economica si tehnologica, stabilitatea si atractivitatea legislatiei. Astazi, principalele surse de atractivitate pentru investitori sunt resursele create, precum infrastructura sau institutiile, mai mult decat inzestrarea cu resurse naturale. Astfel de eforturi nu sunt menite numai sa atraga investitorii straini, dar contribuie si la dezvoltarea economica a tarii. De asemenea, va spori volumul de investitii cu valoare ridicata adaugata si eficienta crescuta.
II. Dezvoltarea si implementarea unei strategii de atragere a ISD. Rezultatele pozitive ale Romaniei sunt limitate de lipsa unui document strategic care sa priveasca in mod concret stimularea ISD, parghiile economice pentru incurajarea acestora si remedierea eficientei scazute a agentiilor romanesti de atragere a investitiilor, care nu au sugerat pana in prezent ca ar avea o pozitie de forta ca partener de negocieri pentru investitorii straini.
Voi reveni cu o analiza mai concreta si despre internationalizarea afacerilor romanesti.
Merita analizat acest studiu al grupului financiar ING, publicat recent, care releva ca Romania este una dintre tarile din Europa Centrala si de Est care ofera costuri de munca atractive pentru investitori. Spre comparatie, o pozitionare diferita are Polonia, o economie care exceleaza la capitolul educatie.
In mod evident, avantajele Europei Centrale si de Est sunt reprezentate de costul muncii si disponibilitatea fortei de munca. Dezavantajele sunt reprezentate de increderea redusa pe care o ofera sistemul de justitie, sistemul educational si infrastructura de trafic, releva studiul ING, realizat pe baza unei analize a Deloitte.
La capitolul salarii, ING evidentiaza faptul ca salariile cresc repede in statele din Europa Centrala si de Est, poate prea repede pentru a fi sustenabile.
Aici merita insistat pe faptul ca, pe de o parte, Romania are cele mai mici costuri cu forta de munca din IT din UE: cei mai multi programatori “costa” sub 20 de dolari/ora. In acelasi timp, costurile orare cu forta de munca cresc cel mai accelerat in Romania, comparativ cu restul statelor membre ale Uniunii Europene. Romania a avut o crestere a costului orar cu mana de lucru de 14,7% in 2016 fata de anul anterior.
Totusi, reformele din sistemul de invatamant din Romania si Bulgaria intarzie, ceea ce sugereaza provocari pe termen mediu pentru piata muncii, se arata in documentul citat. In schimb, in Polonia, unde reforma edicatiei a inceput acum zece ani, rezultatele se vad pe piata muncii si in nivelul de educatie.
Potrivit studiului ING, majoritatea tarilor ECE au inregistrat imbunatatiri la capitolul competitivitate. Bulgaria este cel mai bun reformator din Europa Centrala si de Est la acest capitol, dar, comparate cu Germania, tarile nu inregistreaza aceleasi performante la capitolul infrastructura si calitate educationala, releva studiul citat.
Ce ii atrage pe investitori
Investitorii sunt atrasi de piata interna a tarii sau a regiunii (37%), in timp ce 30% vor infrastructura logistica si de transport, 29% vor o crestere a productivitatii pentru companie, 24% din respondentii studiului sunt interesati de costurile de munca, iar 22% isi doresc un nivel al abilitatilor de munca.
Semnal de alarma: investitiile straine, in declin
Companiile straine au facut investitii directe in Romania in valoare de 260 milioane euro in prima luna a acestui an, in scadere cu circa 6% fata de ianuarie 2016. Sa ramanem, totusi, optimisti in ceea ce priveste atragerea de investitii straine. Sunt multe de facut in mediul privat, la nivelul asociativ, in mediul public si, mai ales, la nivel de promovare.
Dupa ce am aflat ca Romania a fost plasata in grupul tarilor VARP, un concept similar mult mai cunoscutului BRICS, merita citite concluziile unui studiu despre mai multe piete emergente, precum Romania, care sunt in cautare de modalitati de a atrage un volum mai mare de investitii straine.
Studiul UHY, retea de firme de contabilitate si consultanta, arata ca in 2015, fluxul de investitii straine a fost de 4,3 miliarde dolari in Romania, in timp ce media europeana se ridica la 19,1 miliarde dolari si cea mondiala la 29,3 miliarde dolari.
Media tarilor G7 era de 82,8 miliarde dolari, iar cea a BRIC de 93,9 miliarde dolari.
Fluxurile de investitii straine directe exprimate in procente din Produsul Intern Brut erau in Romania in 2015 de 2,4%, mai mari insa decat media europeana de 2% si de cea mondiala de 2,2%. Cu toate acestea, masurile fiscale introduse de noul Guvern ar putea avea un impact mai mare asupra consumatorilor decat asupra sporirii ISD, se aminteste in studiu.
Mi-a placut: “Tarile sunt interesate sa atraga ISD deoarece acestea contribuie la alimentarea cresterii economice. Pe langa faptul ca stimuleaza crearea de locuri de munca si incasarile din impozite, investitiile straine directe pot da un impuls competitivitatii si productivitatii prin transferul de cunostinte sau prin investitia in procese, tehnologii sau infrastructuri mai bune.”
Merita urmarit si citit mai multe despre Malta, tara din studiu cu cea mai mare cota a ISD din PIB – 25,8% (2,5 mld. USD in total). Insula continua sa profite de pozitia sa la intersectia Europei, Africii si a Orientului Mijlociu, devenind un centru bancar international si atragand fluxuri substantiale de capital.