Consiliul Investitorilor Străini (FIC) publică de două ori pe an Indicele percepției despre mediul de afaceri, realizat în rândul membrii săi. Companiile din cadrul FIC reprezintă un segment important din investițiile străine directe în România, cumulând împreună mai mult de 180.000 de angajați și o cifră de afaceri totală ce reprezintă aproximativ 25% din PIB-ul României.
Rezultatele analizei din septembrie 2017 arată că peste 60% dintre respondenți se așteaptă ca veniturile și afacerile lor să crească în următorul an, ceea ce confirmă creșterea economică înregistrată de România în acest an și prognoza pentru 2018. În același timp se remarcă o deteriorare semnificativă a percepției privind mediul de afaceri din România, în special în privința predictibilității cadrului legislativ și a stabilității fiscale și de reglementare.
- 90% dintre respondenți, în creștere semnificativă de la doar 25% în 2015, spun că schimbările legislative le afectează planurile de afaceri;
- 65% dintre aceștia consideră că povara fiscală a crescut în ultima perioadă, spre deosebire de 35% în 2015;
- 75% spun că mediul de afaceri din România s-a deteriorat recent și că evoluțiile recente au contribuit la diminuarea încrederii lor.
În ultimii doi ani, a crescut semnificativ numărul membrilor FIC care spun că infrastructura, birocrația sau accesul la forță de muncă le pun probleme din ce în ce mai mari:
- 42% dintre companiile FIC spun că România pierde din competitivitate datorită pieței muncii, spre deosebire de numai 6% în 2015. Acesta este indicatorul care s-a deteriorat cel mai mult în perioada analizată.
- 90% dintre respondenți spun că infrastructura și birocrația au un impact negativ asupra competitivității lor, aceasta fiind o cifră îngrijorătoare.
Două concluzii importante se pot desprinde din analiza indicelui percepției despre mediul de afaceri realizată de FIC în septembrie 2017.
- Veștile bune: creșterea economică se vede în activitatea companiilor care în continuare se așteaptă la o creștere a veniturilor, a activității lor economice și își propun să creeze locuri de muncă.
- Veștile rele: această creștere economică nu pare sustenabilă pe termen mediu și lung. Lipsa investițiilor în infrastructură, creșterea deficitului de forță de muncă, incertitudinea privind politicile fiscale și de reglementare precum și sentimentul deteriorării mediului de afaceri vor conduce la reducerea investițiilor private, locale sau străine și implicit ducând la încetinirea creșterii și la o economie ce va opera sub potențial.
Conform datelor BNR, investițiile străine directe (ISD) au atins în primele opt luni din 2017 valoarea de
2,52 miliarde euro, în scădere cu 600 de milioane de euro față de perioada similară a anului trecut.
Este încă prematur ca această scădere să fie interpretată ca o diminuare a încrederii investitorilor străini în economia românească, întrucât decizia unei investiții presupune o perioadă de analiză de aproximativ doi ani. Dar unele măsuri recente au ridicat semne de întrebare investitorilor străini prezenți în România, așa cum se vede din analiza FIC și implicit, e posibil să-i fi intimidat pe cei care plănuiau să facă investiții în viitor.
Având în vedere aceste rezultate, considerăm că autoritățile ar trebui să adopte politici coerente de atragere a investițiilor străine directe, cu atât mai mult cu cât proiectele greenfield au reprezentat numai 78 mil. euro (2,4% din participațiile la capital) în 2016, ceea ce arată că pe piața românească au intrat puține companii noi.
România poate deveni a 10-a economie a Uniunii Europene în următorii 20 de ani, dacă va face investiții înțelepte, pe termen lung. Schimbările constante ale politicilor fiscale prin măsuri anunțate public, la care ulterior se renunță, au un efect negativ puternic asupra încrederii investitorilor. În același timp, îngrijorările, de percepție sau reale privind statul de drept în România au același efect negativ asupra încrederii.
Nu în ultimul rând, discursurile publice care antagonizează capitalul străin cu cel local sau companiile mari cu cele mici contribuie la diminuarea încrederii și la creșterea incertitudinii. La fel de îngrijorătoare sunt situațiile, tot mai frecvente, în care oficialii folosesc informații amăgitoare sau false pentru a ponegri anumite industrii sau sectoare economice.
