Cum se transmite comportamentul fumatorilor in cadrul anumitor populatii? Cum difera acest comportament de la o tara la alta? Cele doua intrebari pe care ni le adresam atunci cand calatorim in alte tari au un posibil raspuns in concluziile studiului “The influence of societal individualism on a century of tobacco use”.
Intrebarea fundamentala din studiu este urmatoarea: care este legatura dintre cultura unei tari si comportamentul fumatorilor din respectiva tara. Concluzia matematicienilor este ca societatile individualiste manifesta o rata de adoptie a tigarilor mai mare, dar si un ritm de renuntare superior. O analiza realizata pe 25 de tari, inclusiv Romania, arata de ce anumite comportamente sociale se extind mai puternic in anumite tari decat in altele.
Autorii studiului au corelat statisticile despre numarul fumatorilor si studiul lui Geert Hofstede privind dimensiunile culturale ale unei natiuni, mai exact dimensiunea Individualism – Colectivism (măsura în care o cultură încurajează independenţa şi libertatea individului faţă de grupul căruia îi aparţine).
Comportamentul de fumat s-a schimbat foarte mult la nivel mondial in ultimii 50 de ani. Spre exemplu, in Statele Unite, numarul fumatorilor a crescut foarte mult pana in 1965 si a scazut considerabil de atunci. Acelasi comportament a fost observat si in alte state industrializate.
Probabil ca cea mai evidenta diferenta in comportamentul fumatorilor este intre SUA si Suedia (vezi graficul de mai sus). In 1920, un segment foarte redus din populatie fuma, mai putin de 10%. Acest procent a crescut spectaculos in SUA pana la aproximativ 40% in 1965 si a scazut dub 20% in 2010. Spre comparatie, numarul fumatorilor din Suedia a ajuns la o pondere de 30% din totalul populatiei in anii ’70 si a scazut la 20% in 2010. Prin urmare, suedezii au adoptat fumatul mult mai incet, au atins un varf mai tarziu decat americanii, iar apoi au redus relatia cu acest viciu cu un ritm inferior decat al americanilor. Toate acestea in conditiile in care suedezii au acces la aceleasi informatii despre pericolul fumatului si manifesta un comportament social similar.
Diferenta cruciala intre suedezi si americani este explicata prin dimensiunea Individualism – Colectivism , un concept util pentru cei interesati de studierea culturii organizationale.
Psihologul olandez Geert Hofstede a demonstrat ca in tari ca SUA, Marea Britanie sau Australia, populatia tinde sa aiba un nivel de individualism ridicat, in timp ce suedezii, francezii sau japonezii au o mentalitate mai degraba colectivista. In alte cuvinte, in tarile colectiviste exista o presiune sociala mai ridicata de conformare.
Asadar, care este legatura intre cultura unei tari si fumat? Studiul de fata arata de ce suedezii s-au lasat de fumat cu o cadenta mai redusa: “Modelul nostru releva ca inertia sociala inhiba deciziile de renuntare la fuamt mult mai puternic in societatile colectiviste decat in cele individualiste”. Prin urmare, libertatile sociale in societatile individualiste permit oricui sa ia decizii de renuntare la fumat mult mai usor.
Desi Romania este analizata in studiul citat, datele despre tara noastra sunt limitate. Aflam ca varful inregistrat de consumul de tigari a fost in 1995 si ca populatia Romaniei are un nivel de 30 pe scara de la 0 la 100, unde 100 inseamna individualism ridicat, iar cifre mai mici de 50 releva o societate colectivista. Daca ne uitam la toate tarile studiate de Geert Hofstede, constatam ca foarte putine au valori ridicate la individualism.
Concluzie: fumatul este un exemplu de fenomen social contagios, iar studiul “The influence of societal individualism on a century of tobacco use” este util celor care vor sa inteleaga alte forme de transmisie ale culturii nationale catre anumite comportamente. De exemplu, intelegem mai usor de ce schimbarea este mai putin posibila/intalnita in Romania, unde valorile colectiviste sunt mai mari. Ma refer la orice fel de schimbare: obiceiuri de consum (mancare, tigari, masini), vot, lecturi, petrecerea timpului liber, decizii de management.