Economia romaneasca se indreapta catre o criza acuta pe piata fortei de munca, numarul salariatilor si gradul de profesionalizare inregistrand o scadere in ultimii ani, iar acest fenomen s-ar putea accentua in viitor, in conditiile in care datele statistice arata ca numarul locurilor de munca vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 in 2009 la 59.753 in 2016, releva un studiu efectuat de KeysFin referitor la piata muncii din Romania.

“Nu exista, probabil, firma in Romania care sa nu se confrunte in prezent cu efectele crizei de personal. Indiferent ca vorbim de programatori IT, ingineri sau specialisti in finante, sunt tot mai multe companii care reclama faptul ca nu gasesc personal calificat. Dovada statisticile INS care arata ca, dupa boom-ul economic din 2007-2008, numarul locurilor de munca vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 in 2009 la 59.753 in 2016”, se arata in studiul KeysFin realizat pe baza datelor statistice INS, CNP si Eurostat, legate de piata muncii din ultimii 10 ani.

Cea mai puternica cerere de forta de munca este in jurul Capitalei, acolo unde statisticile arata ca sunt disponibile peste 16.000 de posturi, urmate de polii de crestere economica reprezentati de orasele Cluj-Napoca, Timisoara, Brasov, Ploiesti si Constanta. Industria prelucratoare, cu 15.793 de locuri de munca vacante, sectorul de sanatate (8461) si comertul (5216) se aflau, alaturi de sectorul public, pe lista principalilor angajatori.

“Cea mai mare cerere de forta de munca este in randul specialistilor (17.731 posturi), aproape dubla fata de 2009, dar ramane mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi). Datele statistice arata ca sunt la mare cautare si meseriasii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alaturi de operatorii de instalatii si masini/asamblori de masini si echipamente (7.035) si de muncitorii calificati (6.904 posturi). Pe ansamblu, pe fondul cresterii economice, cererea de angajati calificati in economie a evoluat sustinut in ultimii ani, insa ramane sub nivelul de acum 10 ani”, afirma analistii de la KeysFin.

Potrivit studiului, Romania avea, in 2016, o populatie ocupata de 8,45 milioane (privat&sistemul public), fata de 9,35 de milioane in 2007. In privinta evolutiei pe sexe, in 2007, in tara noastra erau angajati 5,19 milioane de barbati, iar in 2016 cifra a fost de 4,8 milioane. O scadere similara, insa chiar mai accentuata, se inregistreaza si in randul femeilor.

“Datele statistice confirma, in parte, exodul romanilor catre Occident. De la intrarea in UE, in 2007, au fost foarte multi romani care au ales sa plece in tarile dezvoltate, in cautarea unor locuri de munca mai bine platite, a unui trai mai bun”, au explicat analistii.

Din pacate, criza din 2009-2010 a lovit extrem de puternic initiativa privata, dovada ca numarul antreprenorilor a scazut in 2016 la 1,6 milioane fata de putin peste 2 milioane in 2007.

“Reculul s-a simtit puternic in economie. Dincolo de scaderile salariale, multe business-uri au murit din cauza blocajului financiar, a scaderii abrupte a cererii si a inaspririi conditiilor de creditare. In acest interval au disparut, practic, 400.000 de antreprenori. Priviti aceasta cifra din punct de vedere al relatiilor de business pe orizontala, in economie, si veti avea dimensiunea reala a impactului socio-economic”, au explicat expertii KeysFin.

In privinta evolutiei salariilor, studiul arata ca aderarea la Uniunea Europeana, in 2007, a generat mari sperante angajatilor romani, perspectivele unor castiguri similare cu cele din Occident determinand multi romani sa isi supraestimeze potentialul financiar, iar mare parte din efectele crizei s-a datorat acestui fenomen.

Studiul arata ca in ciuda faptului ca salariile nu cresteau pe masura asteptarilor, romanii au privit tot timpul cu un optimism debordant viitorul, iar efectele s-au vazut, poate cel mai bine, in bula imobiliara din anii dinaintea crizei.

“Creditul cu buletinul, investitiile imobiliare riscante, consumul fara limite, din impuls, au avut consecinte dure in anii care au urmat. De ce s-a ajuns in aceasta situatie? Educatia financiara deficitara a romanilor si supraestimarea perspectivelor financiare din viitor s-au dovedit a fi extrem de paguboase”, au explicat analistii.

Potrivit studiului KeysFin, salariu mediu net in Romania a crescut de la 1.042 lei in 2007 la 2.047 lei in 2016. Pe hartie, evolutia pare semnificativa insa, avand in vedere inflatia, acest avans s-a regasit prea putin in nivelul de trai.

Dovada sta si comparatia la nivel regional. In comparatie cu Bulgaria, tara care a aderat la fel ca noi in 2007, salariul minim pe economie a crescut in Romania cu 140%, in timp ce la vecini a avansat cu 150%.

“Un indicator relevant il reprezinta evolutia produsului brut pe cap de locuitor. Daca in Polonia, acesta a crescut intre 2007 si 2016 cu peste o treime, pana la 11.200 euro/locuitor, in Romania, dupa o crestere similara de aproape 25%, a patra ca dinamica dupa Polonia, Malta si Irlanda, am ajuns abia la 7.600 de euro in ultimii 10 ani”, mai arata studiul mentionat.

Concluzia celor de la KeysFin este ca in Romania se observa un decalaj avansat fata de alti membri din UE, unde fiecare locuitor produce aproape 30.000 de euro pe an, adica de 4 ori mai mult.

Dincolo de comparatia regionala, au fost destul de multi romani, in acesti 10 ani, care si-au vazut veniturile intr-o crestere semnificativa.

Potrivit studiului KeysFin, cele mai mari salarii, in medie, le-au inregistrat cei care lucreaza in sectorul de intermedieri financiare si asigurari (4.000 lei), acolo unde castigurile au avansat cel mai mult in ultimii 10 ani. Un castig semnificativ l-au inregistrat si cei care lucreaza in IT&telecom, acolo unde nivelul mediu salarial a avansat de la 2.119 lei in 2008 la 3.822 lei in 2015, angajatii din sectorul extractiv, de la 2.287 lei la 3.454 lei, si cei din sectorul furnizarii de servicii de utilitati (2.389 lei fata de 3.077 lei).

La polul opus s-au situat angajati din agricultura, constructii, HORECA, comert si sanatate, unde salariul mediu nu a depasit inca echivalentul a 350 de euro. Din punct de vedere regional, evolutia salariala a inregistrat, de asemenea, fluctuatii semnificative. In toti acesti ani, in Bucuresti-Ilfov s-au platit cele mai mari salarii, in medie de 2.645 de lei, comparativ cu 1.562 de lei, cat a fost in Moldova.

“Evolutia salariala a urmat dinamica economiei, la nivel regional. Din pacate, in absenta unor investitii semnificative, zone precum Moldova si Oltenia au ramas in urma, iar acest lucru s-a simtit si in potentialul de angajare, in nivelul salarial, in puterea de cumparare”.

Potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza, se estimeaza ca piata muncii nu va avea cresteri considerabile in viitor.
Estimarile CNP arata ca numarul mediu de salariati va creste pana in 2020 la 5,6 milioane, fata de 4,95 milioane in 2017. Dintre acestia, 4,6 milioane vor fi in mediul privat, restul la stat.

Perspectiva autoritatilor privind evolutia salariala pana in 2020 prevede avansul salariului mediu net pe economie cu putin peste 130 de euro (590 de lei) de la 2.274 de lei in 2017 la 2.864 de lei in 2020. Cel mai bine se va castiga, in urmatorii trei ani, in Bucuresti-Ilfov, unde salariul mediu net ar urma sa ajunga in 3 ani la 880 euro (3.969 lei), iar cel mai putin in Oltenia, aproximativ 542 euro (2442 lei).

“Perspectivele salariale denota, in fapt, accentuarea discrepantelor economice la nivel regional si tendinta de polarizare economica si demografica a Romaniei. Cel mai probabil se va accentua migratia fortei de munca catre centrele economice din jurul oraselor precum Bucuresti, Cluj, Sibiu, Timisoara, Brasov sau Constanta”, avertizeaza analistii de la KeysFin.