Author Archives: Claudiu Vrinceanu

Claudiu Vrinceanu
Lucrez cu antreprenori și manageri din firme de tip startup și scaleup și îi ajut pe zona de PR + cresc ecosistemul antreprenorial românesc în fiecare zi. Pentru mai multe analize și informații utile, abonează-te la noutățile blogului meu: https://claudiuvrinceanu.ro/abonare-noutati/
Economie Featured

INDICATOR CHEIE. Investitiile straine sunt in scadere dupa primul semestru din 2017

Un indicator important la care trebuie să ne uităm lunar este volumul investiţiilor străine directe, care reflectă atât atractivitatea mediului de afaceri românesc, cât şi percepţia investitorilor străini.

Cele mai recente date de la BNR relevă că investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,8 miliarde de euro în primele şase luni din 2017, comparativ cu 2,1 miliarde de euro în perioada similară din 2016 (-13,4%).

Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) din primul semestru 2017 au însumat 2,17 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 338 de milioane de euro.

În perioada ianuarie-iunie 2017, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,74 miliarde de euro, comparativ cu 1,9 miliarde de euro în perioada similară din 2016.

„În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,05 miliarde de euro, balanţa veniturilor secundare şi balanţa serviciilor s-au încheiat cu excedente mai mici cu 247 de milioane de euro, respectiv cu 51 de milioane de euro, iar balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 562 de milioane de euro”, potrivit BNR.

Ce ar fi de făcut în perioada următoare mai ales că aportul investițiilor străine în creșterea și dezvoltarea economică a României pe parcursul ultimilor ani este de necontestat, prin contribuția adusă la dezvoltarea tehnologică, creșterea exporturilor, importurile de know-how?

Spre exemplu, pentru atragerea  și păstrarea ISD, cu menținerea și amplificarea efectelor pozitive, autorii unui raport publicat de Consiliul Investitorilor Străini în România (FIC) și Academia de Studii Economice consideră că sunt posibile și dezirabile două direcții de acțiune. Mai adaug eu o direcție proaspătă.

 I. Creșterea capacității de absorbție a economiei. În mod cert, după cum sugerează și literatura de specialitate, impactul pozitiv al ISD în economia țării gazdă depinde de capacitatea de absorbție  a acesteia: calitatea capitalului uman, gradul de dezvoltare economică și tehnologică, stabilitatea și atractivitatea legislației. Astăzi, principalele surse de atractivitate pentru investitori sunt resursele create, precum infrastructura sau instituțiile, mai mult decât înzestrarea cu resurse naturale. Astfel de eforturi nu sunt menite numai să atragă investitorii străini, dar contribuie și la dezvoltarea economică a țării. De asemenea, va spori volumul de investiții cu valoare ridicată adăugată și eficientă crescută.

II. Dezvoltarea și implementarea unei strategii de atragere a ISD. Rezultatele pozitive ale României sunt limitate de lipsa unui document strategic care să privească în mod concret stimularea ISD, pârghiile economice pentru încurajarea acestora și remedierea eficienței scăzute a agențiilor românești de atragere a investițiilor, care nu au sugerat până în prezent că ar avea o poziție de forță ca partener de negocieri pentru investitorii străini.

Diasporainvestitiistraine

 III. Diaspora, catalizator pentru aducerea de investitori străini în România. O idee în care cred foarte mult, expusă în articolul din ziarul Bursa: “Diaspora este un catalizator pentru aducerea de investitori străini în România. Vrem să aducem 100 de investiţii străine în România, iar Centenarul Marii Uniri, de anul viitor, dublat de faptul că în prima jumătate a lui 2019 ţara noastră va deţine preşedinţia UE, conturează un context excelent pentru ca acest lucru să se întâmple”.

+ recomand DIPLOMATIE ECONOMICA. Investitiile straine sunt in crestere, insa radiografia internationalizarii este dureroasa

Read More
Antreprenoriat Featured

RePatriot: Zilele Diasporei, in peste 20 de administratii locale

Zilele Diasporei s-au extins în peste 22 de administrații locale din România care sunt hotărâte să aprecieze românii plecați și să-și articuleze propria politică de atragere a acestora mai aproape de casă
RePatriot a adresat încă de anul trecut un apel către autoritățile locale pentru a acorda o atenție mai mare Diasporei ca parte a României, ca o bogăție importantă care poate susține dezvoltarea locală (http://repatriot.ro/administratia-locala/)

În urma conceptului lansat de RePatriot în 2016, anul acesta s-a triplat numărul de localități din România care sărbătoresc Zilele Diasporei printr-o serie de evenimente pentru românii de peste hotare (http://repatriot.ro/zilele-diasporei-2017/).

Scopul lor este să aducă românii de pretutindeni mai aproape de comunitățile locale, să ofere oportunități de afaceri, să-i facă să se simtă doriți acasă și să-i cheme efectiv să se implice în viața comunităților natale. Cunoștințele, relațiile, capitalul și experiența acumulată în țările de adopție, alături de bagajul civic important pot aduce un mare plus de valoare comunității din care au plecat.

 ”Zilele Diasporei deja au debutat cu succes la Suceava și Timișoara. Anul acesta au o intensitate de trei ori mai mare decât anul precedent. În 2018, de Centenar, vrem ca acest mesaj să fie transmis din cel puțin 100 de localități din România către conaționalii noștri aflați peste tot în lume. Noi vrem să eliminăm și cauza plecării și a înstrăinării. Ne dorim ca românii să plece în vizită, la studii, experiențe, să cucerească lumea, să se dezvolte, dar să rămână cu sufletul acasă și să vadă oportunitățile din țară”, a declarat Marius Bostan, antreprenor și inițiator al proiectului RePatriot.

RePatriot Business Summit va avea loc anul acesta între 4-8 octombrie la București și Poiana Brașov, unde sunt așteptați peste 300 de oameni de afaceri români din toată lumea.

Obiectivele majore ale Summit-ului sunt fructificarea oportunităților de investiții oferite de România în acest moment, facilitarea dialogului dintre cele două grupuri de investitori și lansarea de parteneriate strategice și de noi afaceri. România oferă oportunităţi de afaceri și acestea pot fi folosite mai bine prin puntea făcută între mediul de afaceri local și cel din Diaspora. Anul trecut au fost prezenți peste 100 de oameni de afaceri din străinătate alături de peste 150 din țară,  au fost inițiate parteneriate în high-tech, turism, energie, servicii, au fost evaluate investiții și s-au legat prietenii prin petrecerea împreună a unui timp valoros în Delta Dunării. Membrii Echipei RePatriot au declarat în mai multe rânduri că își doresc acasă vecini la fel ca ei și au invitat pe cei plecați să vină cât mai aproape de țară.

Valoarea economică adusă de Summit-ul RePatriot din 4-8 octombrie este foarte mare și din perspectiva investițiilor private noi, românești sau străine. “RePatriot îi va implica pe românii din Diaspora să ajute firmele românești să se internaționalizeze și să atragem investitori străini pe piața locală. Românii din diaspora cu experiență în mediul de business sunt cel mai potrivit catalizator pentru atragerea de investiții străine noi. Avem deja în comunitatea RePatriot povești de succes cu români din străinătate, atașați emoțional de patrie și cu puternice legături personale și profesionale, care investesc în țară sau care recomandă firmelor străine să își mute producția în România. Aceste povești pot fi multiplicate prin extinderea comunității noastre”, a declarat consultantul și antreprenorul Claudiu Vrînceanu, care s-a alăturat Echipei RePatriot.

Deficitul forței de muncă se află pe primul loc în ierarhia problemelor identificate de antreprenorii din cadrul Fundației României Business Leaders ca piedică în dezvoltarea afacerilor.

Echipa RePatriot consideră că atragerea antreprenorilor din Diaspora este primul pas pentru consolidarea economică a României și pentru asta ar trebui eliminate barierele legate de încrederea în clasa politică și administrativă, de birocrație și corupție și o cât mai mare predictibilitate a cadrului fiscal.

Pe termen scurt, soluția la criza de forță de muncă stă în deschiderea pieței muncii pentru țările din jur, mai ales pentru românii din Serbia, Ucraina și Republica Moldova, iar pe termen mediu și lung, soluția este atragerea profesioniștilor și a meseriașilor români din Diaspora înapoi în țară. Mărirea numărului de burse pentru liceenii și studenții de origine română din afara granițelor ar fi o măsură necesară în următorul an.

“Românii din Diaspora au etica muncii din societățile vestice, au dor de țară, dar pun în balanță calitatea vieții de azi din România cu cea din țara adoptivă, mai ales legat de educația copiilor, serviciile de sănătate, iar politicile statului român pentru Diaspora trebuie gândite în sensul  de a încuraja repatrierea și nu de a încuraja acomodarea definitivă în țările de adopție, de a îmbunătăți vizibil educația și sănătatea în România, cu efecte benefice pentru absolut toți românii”, a declarat Felix Pătrășcanu, co-fondator al companiei FAN Courier și unul dintre liderii proiectului RePatriot. 
Despre RePatriot și RBL

RePatriot, un proiect al Fundației Romanian Business Leaders, este o platformă de inspirație, consiliere și informație, care își propune să faciliteze accesul românilor din străinătate la oportunitățile  din țară.

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

SPLIT TVA – care este efectul asupra cresterii gradului de colectare la buget?

Forțat să facă “vrăji” pentru creşterea gradului de colectare a TVA la buget, guvernul vine cu un nou subiect “hot”: proiectul de Ordonanţă prin care se doreşte implementarea unui nou sistem de plată defalcată a TVA. S-au spus deja multe pe marginea acestui subiect, cum funcţionează, cine îl aplică, ce penalităţi ne aşteaptă dacă nu ne conformăm. Întrebarea care rămâne, totuşi, este cum ne ajută plata defalcată? Mai precis, care este efectul, în cifre, asupra creşterii gradului de colectare a TVA la buget? Care ar fi “răsplata” pentru un astfel de efort de implementare? Adică, merită sau nu să ne apucăm să angajăm costuri semnificative pentru schimbarea sistemelor informatice, personal suplimentar pentru a putea urmări (zilnic) încasările şi plăţile în conturile distincte?

 

Evident că acest mecansim este “promovat” ca o măsură de combatere a evaziunii fiscale şi fraudei prin creşterea conformării voluntare şi gradului de colectare a TVA. Se pare că “evazioniştii” declară, totuşi, TVA, dar nu îl mai plătesc! (De aici, diferenţa foarte mare între TVA colectată şi TVA efectiv încasată de bugetul statului.) Şi, iată cum, peste noapte (nimic nou!) am găsit metoda cea mai bună să îi facem să şi plătească. Sistemul de plată defalcată a TVA! Cum se vede, însă, “în piaţă” această soluţie? Ca o măsură luată în grabă, nefundamentată tehnic şi economic, care nu respectă tehnica legislativă şi, mai ales, care nu respectă contribuabilii de bună-credinţă, pe care intenţionează, teoretic, să îi protejeze (sic!).

 

Termenul pentru implementarea acestei măsuri, opţional de la 1 septembrie şi obligatoriu de la 1 octombrie, este nerealist de scurt şi arată că nu s-a ţinut cont de nevoile mediului de afaceri privind, de exemplu, adaptarea sistemelor informatice şi identificarea de soluţii operaţionale (şi nu în ultimul rând, materiale). Deşi în Nota de fundamentare se menţionează că impactul asupra mediului de afaceri este “favorabil”, această concluzie nu este documentată printr-un studiu de impact care să arate cifre concrete privind, pe de o parte, avantajele aduse bugetului de stat şi, pe de altă parte, impactul asupra mediului de afaceri.

 

Contrar celor susţinute în Nota de fundamentare, implementarea acestui mecanism încalcă prevederile comunitare, în primul rând prin neobținerea unei autorizări specifice de la Consiliul European pentru o derogare de la Directiva de TVA privind plata TVA. Or, pentru a obţine o astfel de derogare, România ar fi trebuit să prezinte un studiu de impact temeinic şi, mai mult, să demonstreze că mecanismul nu ar afecta valoarea globală a încasărilor din TVA, colectată în stadiul consumului final. Ne exprimăm pe această cale îndoielile privind îndeplinirea acestor criterii.

 

Dacă, într-adevăr, mecanismul românesc de defalcare a plăţii ar fi inspirat de cel italian (aşa cum susţin autorii), exemplul ar trebui urmat până la capăt. Totuşi, diferenţele faţă de modelul italian sunt semnificative, începând de la obţinerea derogării impuse de legislaţia comunitară, persoanele şi sectorul de activitate care sunt avute în vedere (respectiv, livrările de bunuri şi prestările de servicii către autorităţi publice, în urma dovezilor statistice privind practicile frauduloase din acest domeniu), mecanismul de funcţionare şi aplicarea temporară (ca, de altfel, orice măsură menită să combată fenomenul de evaziune fiscală şi fraudă, ce derogă de la regula generală). Ar fi fost de interes opinia Comisiei Europene cu privire la impactul la nivelul României a acestei măsuri, însă aceasta nu este disponibilă, având în vedere că nu s-a realizat nicio consultare în acest sens.

 

Continuând lista exemplelor pozitive (evident din alte ţări ale Uniunii Europene), sistemul de defalcare a plăţii implementat de Polonia este, de asemenea, diferit faţă de cel românesc, fiind unul opţional şi temporar. Mai mult, la această formă s-a ajuns în câţiva ani de analiză, studii şi adaptare la mediul economic polonez.

 

Scopul declarat al sistemului este eliminarea sau reducerea semnificativă a concurenţei neloiale din partea evazioniștilor. În practică, sistemul înseamnă “pedepsirea” contribuabililor de bună-credinţă prin blocarea resurselor financiare (având consecinţele financiare şi comerciale negative aferente) în conturile dedicate TVA şi restituirea lor (dacă este cazul) doar în baza autorizării ANAF. Nu ştim, însă, cum şi în cât timp.

 

Prin urmare, sistemul presupune indisponibilizarea resurselor contribuabililor şi punerea lor la dispoziţia Bugetului de stat înainte de termenul legal, fără dobândă sau vreun alt fel de motivaţie fiscală (cum ar fi, de exemplu, acordarea unui calificativ bun în vederea reducerii riscului fiscal şi accelerarea rambursărilor de TVA).

 

Pe partea administrativă, pe lângă costurile uriaşe (la nivelul sutelor de mii de euro, în funcţie de dimensiunea companiei) ce ar trebui mobilizate pentru adaptarea sistemelor informatice şi financiar-contabile, monitorizarea plăţilor defalcate va deveni mult mai complexă şi va antrena resurse suplimentare din partea companiilor. Să ne gândim la un operator din domeniul telecomunicaţiilor, care realizează încasări de la diverşi beneficiari (persoane impozabile sau nu, înregistrate în scopuri de TVA sau nu, pentru operaţiuni supuse unor cote diferite de TVA), atât prin numerar cât şi transfer bancar (că să nu mai vorbim de cartele “multipurpose” sau alte tipuri de vouchere), având disponibile conturi bancare deschise la cinci bănci comerciale (cel puţin). După intrarea în vigoare a mecanismului de plată defalcată a TVA, pe lângă investiţia în adaptarea sistemului ERP, o astfel de companie ar trebui să înfiinţeze un departament care să se ocupe exclusiv de monitorizarea plăţilor TVA realizate de benficiari, ceea ce ar însemna o reală piedică în desfăşurarea activităţii sale de bază. Ce să mai vorbim de companiile care folosesc un centru de servicii externalizate (SSC)? Din India!!

 

În plus, inclusiv persoanele nerezidente înregistrare în scopuri de TVA în România vor avea obligaţia de deschidere a conturilor de TVA. O astfel de obligaţie se adaugă la numeroasele obligaţii administrative (menţionăm aici doar declaraţia 394) care fac, oricum, România un mediu de afaceri neatractiv pentru investitorii străini.

 

Nu trebuie să uităm nici de sancţiunile disproporţionate, care ajung până la 50% din suma de TVA nevirată, nivel ce contravine în mod flagrant principiului proporţionalităţii. Reiterăm, pe această cale, că principiile generale de interpretare a legislaţiei comunitare, dezvoltate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, reprezintă legislaţia europeană secundară şi trebuie luate în considerare în mod obligatoriu (fiind mai presus de legislaţia naţională).

 

Pe de altă parte, ne întrebăm (din nou) dacă instituţiile statului (de exemplu, ANAF) sunt în mod real pregătite să facă faţă acestei modificări, atât din punct de vedere administrativ, cât şi de control. Următoarea întrebare care vine (în mod legitim) este: care va fi sancţiunea în sarcina ANAF dacă nu va fi capabilă să gestioneze acest mecanism şi aprobările pentru retragerea de numerar din conturile distincte de TVA nu vor fi date într-un timp rezonabil (cum ar fi 3 zile, dacă am aplica reciprocitatea).

Ioana Iorgulescu_EY Romania

Aspectele menţionate mai sus ne fac să concluzionăm că impactul “favorabil” asupra mediului de afaceri, menţionat în nota de fundamentare, ar fi o idee minunată, dacă nu ar fi teoretică şi nerealistă, în timp ce mecanismul de plată defalcată a TVA necesită îmbunătăţiri semnificative pentru a ajunge să aibă impactul dorit de legiuitor. Faptul că numeroasele măsuri implementate în această direcţie nu au funcţionat (România deţinând un record negativ în ceea ce priveşte necolectarea TVA, conform celor menţionate chiar de autorităţile fiscale în Nota de fundamentare), este un puternic semnal de alarmă care arată că direcţia ar trebui schimbată şi accentul ar trebui pus pe măsuri solide şi sănătoase de impulsionare a comportamentului loial şi conformării voluntare, în locul măsurilor poliţieneşti de confiscare a banilor contribuabililor. Cu riscul de a deveni plictisitori, amintim aici ca potenţiale astfel de măsuri: legarea caselor de marcat la sistemul ANAF, implementarea auditului standardizat şi, de ce nu?, un sistem de taxare inversă generalizat.

Autor: Ioana Iorgulescu (foto), director executiv, Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România

Read More
Featured

Suntem in zona gri a Europei la digitalizare si noi reinventam roata cu Split TVA

Majoritatea statelor europene au transferat o parte semnificativă a procedurilor administrativ-fiscale în mediul online, realizând controalele fiscale electronic (E-audit) si extrăgând valoare adaugată din datele furnizate de contribuabili. Excepție fac România, Bulgaria și Malta. In acest timp, noi reinventăm roata venind cu propuneri discutabile, cum ar fi plata defalcată a TVA (split payment)

Harta Europei: În ce stadii se află alte state (informații furnizate de Deloitte)

  • Cele mai avansate state sunt Austria, Lituania, Slovenia, Ungaria, Portugalia și Polonia, care au implementat atât Standard Audit File for Tax (SAF-T), cât și E-reporting (raportarea electronică a unor documente, de exemplu facturi, balanță etc)
  • Alte 5 state: Luxemburg, Franța, Germania, Grecia, Olanda au implementat SAF-T
  • Croația, Italia, Cehia, Spania, Estonia utilizează E-reporting
  • Celelalte state europene – cu excepția României, Bulgariei și Maltei – aplică E-audit (controlul electronic)

SAF-T, un format electronic standard, a fost inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în principal ca să ajute autoritățile fiscale să desfășoare inspecții fiscale mai eficient, făcând posibilă identificarea mai ușoară a principalelor zone de neconformare în raportarea obligațiilor fiscale. SAF-T a fost preluat de fiecare stat în funcție de propria legislație fiscală, din acest motiv ritmul și modul de implementare sunt diferite.

HARTASAF-T

“Tendința de digitalizare a proceselor de business pe care autoritățile fiscale din întreaga lume au înțeles-o vine atât în avantajul companiilor, cât și al administrațiilor naționale pentru că automatizează procesele, scade costurile și aduce mai multă transparență și certitudine în relația cu autoritățile”, a spus Ramona Trușculescu, Senior Manager Deloitte România.

 

„Din experiența altor state, implementarea acestor sisteme nu este lipsită de efort din partea companiilor, însă ar fi un efort general, făcut o singură dată, cu avantaje pe termen lung. Au existat declarații oficiale în anii trecuți privind intenția autorităților române de a implementa SAF-T. Dacă vrem să facem pași spre reducerea evaziunii fiscale, ar trebui să preluăm rețetele care și-au dovedit eficiența în alte țări, în special în cele din jurul nostru, în loc să reinventăm roata venind cu propuneri discutabile, cum ar fi plata defalcată a TVA (split payment) sau un mecanism de înregistrare în scopuri de TVA vădit contrar legislației comunitare. Am experimentat astfel de metode în ultimii ani, iar rezultatele nu au apărut, evaziunea la TVA fiind la fel de mare”, a spus, la rândul său, Vlad Boeriu, Partener Deloitte România.

Beneficiile SAF-T pentru administrațiile fiscale și companii

  • Automatizarea identificării și pregătirii datelor esențiale pentru declarare și control
  • Sprijin pentru conformare și prevenție datorită identificării erorilor în raportare
  • Identificarea mai precisă a zonelor de risc fiscal și, implicit, țintirea controalelor către cazuri de evaziune fiscală și, mai puțin, către erori
  • Rambursarea mai rapidă a taxelor pentru companii și cu riscuri mai mici pentru stat
  • Îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor

“În România este posibilă doar depunerea electronică a unor documente. Legislația prevede si controalele electronice, dar în practică sunt folosite metode de control tradiționale cu verificarea documentelor pe hârtie. Verificările și raportările electronice ar ajuta fiscul să aibă o imagine mai detaliată a zonelor de neconformare și evaziune. Acest lucru s-ar converti într-un avantaj pentru mediul de business: o mai bună colectare a taxelor existente care ar scădea presiunea unei eventuale majorări a fiscalității despre care s-a discutat recent. Din păcate, vedem că programul de modernizare finanțat de Banca Mondială este blocat, cel puțin momentan”, a mai spus Vlad Boeriu.

El a adăugat că Bulgaria, chiar dacă nu stă mult mai bine decât România în privința raportărilor și verificărilor electronice, a încheiat cu succes un program cu Banca Mondială, reușind să crească rata de conformare în cazul TVA de la 77% la 92%, nivel comparabil cu al țărilor dezvoltate.

„S-au făcut câțiva pași în direcția automatizării, de exemplu Spațiul Privat Virtual, însă reprezintă prea puțin într-o economie tot mai digitalizată în care volumul de date crește exponențial de la an la an. Totodată, în contextul în care guvernul propune plata defalcată a TVA ne punem întrebarea dacă sistemele informatice ale ANAF sunt pregătite să efectueze un control documentar al cererilor de rambursare pentru a debloca banii contribuabililor în perioada legală”, a adăugat Ramona Trușculescu.

Read More
Antreprenoriat Economie Featured

Split TVA genereaza birocratie si creeaza probleme pentru cash-flow-ul companiilor, adica “sangele care iriga orice afacere”

Obligarea românilor corecți de la 1 octombrie 2017 să-și deschidă câte un cont separat pentru plata taxei pe valoare adaugată (TVA) va crea un mecanism birocratic care va îngreuna și mai mult activitatea antreprenorilor de familie, mici mijlocii și mari.

Prin mecanismul Split TVA/split payments, aplicat obligatoriu de la 1 octombrie printr-un proiect de Ordonanță al Guvernului, firmele vor fi obligate să-și deschidă cont separat de TVA, la Trezorerie sau la bănci, din care să nu poată retrage bani, ci doar să primească de la clienți.

În mod concret, contul defalcat de TVA (split payments) va forța sute de mii de români să facă două plăți pentru fiecare factură achitată prin bancă: prima plată în contul deja existent pentru valoarea fără TVA a bunurilor sau serviciilor cumpărate și cea de a doua plată în contul defalcat de TVA. Măsura introdusă de Guvern îi va încărca pe românii onești cu mai multă birocrație și va genera blocaje în economie. Am identificat 10 mijloace prin care mecanismul Split TVA lovește firmele corecte care reprezintă coloana vertebrală a economiei.

1. Afaceri de familie afectate

Sute de mii de oameni de afaceri corecți vor fi afectați, iar businessurile lor de familie, mici, mijlocii și mari vor deveni mai birocratice, ba chiar se vor închide pe termen mediu și lung.

 2. Lipsa de timp pentru implementare

Introducerea unei plăți fracționate a TVA, sub denumirea de split payment, este realizată fără  o consultare publică reală, totul fiind făcut în pripă, în mijlocul verii, fără niciun fel de predictibilitate astfel încât antreprenorii să aibă răgaz să își exprime poziția și să se adapteze unei obligativități care schimbă peste noapte viața afacerii.

Astfel, firmelor, care sunt, practic, obligate să aplice noi reguli, le va fi aproape imposibil să introducă sistemul split payment, ba chiar există riscul să fim sancționați de Bruxelles. Pentru a intră în vigoare, proiectul de lege trebuie să obțină avizul Comisiei Europene și o derogare de la Directiva 112 / TVA. În acest sens, Guvernul trebuie să prezinte Comisiei un studiu complex care să demonstreze că firmele care funcționează în România se fac vinovate de o fraudă semnificativă care afectează într-un procent uriaș încasările la buget. Acest studiu nu există și este imposibil de realizat profesionist în mai puțin de două luni.

3. Costuri mai mari pentru firme și pentru angajați

Mecanismul plăților defalcate de TVA va împovăra antreprenorii prin costuri suplimentare. Estimez o dublare a numărului de plăți, creșterea numărului de comisioane bancare, îngreunarea activității zilnice a angajaților din firme și blocarea activității firești din viața unei afaceri. Astfel, preconizez o creștere de cel puțin trei ori a anumitor cheltuieli pentru afacerile de familie mici și mijlocii, coloana vertebrală a unei economii, prin faptul că întreprinzătorii vor fi obligați să plătească comisioane suplimentare și prin faptul că se vor mări, de asemenea, nevoile de resurse umane în relația cu partenerii de afaceri, băncile și cu Trezoreria.

4. Scade încrederea între actorii economici

Într-o perioadă în care vorbim tot mai mult despre necesitatea creșterii încrederii oamenilor de afaceri în economie și, mai ales, despre încrederea între oameni, între operatori economici, guvernul intervine cu o măsură care, în opinia mea, generează efecte în lanț, scade încrederea între indivizi din cauza amenințării permanente a penalităților contractuale care vor apărea în condițiile în care furnizorii de bunuri și servicii pot să nu mai fie plătiți la timp.

1501827300big_foto3

5. Cresc costurile IT, cheltuieli care nu au fost bugetate de către întreprinzători

Contul de TVA, introdus în mod obligatoriu peste noapte, va genera costuri IT suplimentare pentru că antreprenorii să se adapteze și să-și reconfigureze sistemele informatice interne. În mod normal, astfel de schimbări se produc din timp și sunt bugetate la început de an întrucât antreprenorii vor predictibilitate fiscală pentru a se concentra pe dezvoltarea afacerii, și nu pe problemele birocratice.

6. Campionii naționali, companiile cu activitate complexă, vor fi sufocați de birocrație

România are nevoie de creșterea ecosistemului format din “campioni nationali”, adică firmele mari, active, cu creșteri constante ale cifrei de afaceri. Aceste firme au, în mod normal, multe contracte și au de achitat zilnic sute de facturi. Introducerea mecanismului Split Payments îi va obliga pe angajații acestor firme să achite TVA pentru sute de facturi într-o zi, ceea ce înseamnă o birocrație excesivă și timp pierdut.

7. Mai puțin timp pentru dezvoltare 

Contul defalcat de TVA îi va dezorienta pe antreprenori, care sunt obligați din octombrie să aloce mai mult timp cu birocrația, astfel încât dezvoltarea afacerii și inovarea în business să fie mai greu de produs. Cred că introducerea mecanismului de TVA split payment va retrograda România în clasamentul Doing Business 2018 al Băncii Mondiale, ierarhie care analizează 10 capitole privind începerea și desfăsurarea unei afaceri.

8. Probleme mari pentru cash-flow-ul companiilor, adică, “sangele care irigă orice afacere”

Măsura Split TVA va genera probleme de cash-flow pentru companiile corecte întrucât blocarea banilor din TVA într-un cont separat poate opri fluxurile de plată ale firmei, astfel încât clienții, furnizorii și mai ales salariații vor fi afectați în mod direct. Practic, doar controlul fiscal poate debloca o sumă “prinsa” în contul de TVA, ceea ce înseamnă întârzieri de luni de zile, perioadă în care antreprenorii nu vor dispune de banii care, teoretic, le aparțin.

9. Vor crește costurile statului, ceea ce înseamnă taxe mai mari pentru antreprenori

Contul separat pentru plata va crea un mecanism birocratic și de control care va crește costurile statului, ceea ce înseamnă taxe mai mari pentru antreprenori: mai mulți angajați la stat, mai ales la Fisc, care vor oferi servicii pentru situațiile de blocaj din cauza noului model de colectare a TVA.

10. Contravențiile vor “ingropa” activitatea întreprinzătorilor corecți și îi vor descuraja pe tineri să deschidă afaceri

Efectele amenzilor vor fi uriașe și vor face că unii antreprenori corecți să-și închidă afacerile. Ba chiar întreprinzătorii aflați la început de drum și viitorii antreprenori vor fi descurajați de contravențiile uriașe, care vor sancționa antreprenorii cu amendă egală cu 50% din sumă reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/ prestatorului, sau, după caz, cu amendă cuprinsă între 2000 lei și 4000 lei, ori se vor pedepsi cu o amendă egală cu 10% din sumă reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului.

Read More
Economie Featured

SPLIT TVA. CDR: Vor fi dificultati de cash-flow si blocaje operationale

Apar și primele semnale din partea mediului de business cu privire la mecanismul plăților defalcate de TVA, care, în opinia mea, va împovăra antreprenorii prin costuri suplimentare.
Astfel, Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) a sesizat Guvernului că propunerea legislativă de introducere a sistemului privind plata defalcată a TVA va genera dificultăți de cash-flow majore pentru contribuabilii onești și blocaje operaționale semnificative pentru toate părțile implicate – trezorerie, instituții de credit și ANAF – și a solicitat consultarea prealabilă a Comisiei Europene și efectuarea unui studiu de impact profund cu privire la costurile și beneficiile aferente tuturor părților implicate.

CDR a reluat săptămâna trecută dialogul lunar cu Guvernul pe temele prioritare pentru ca România să-și mențină competitivitatea în 2017. Potrivit grupului CDR, principala barieră în dezvoltarea afacerilor este deficitul de forță de muncă.

În domeniul fiscalității, CDR susține cota unică de 16%, un sistem fiscal stabil și predictibil, cumulat cu un rol activ al statului pentru funcția de prevenire și control și modernizarea infrastructurii pentru a crește gradul de conformare voluntară.
CDR a solicitat Guvernului explicații tehnice despre cum va proceda cu transferul plății contribuțiilor sociale de la angajator la angajat și a reiterat că susține reducerea costului muncii cu 4,25 procente, așa cu este prevăzut în programul de guvernare.

În opinia mea, ca urmare a mecanismului Split TVA vor fi probleme mari pentru cash-flow-ul companiilor, adică, “sangele care irigă orice afacere”. Măsura guvernului va genera probleme de cash-flow pentru companiile corecte întrucât blocarea banilor din TVA într-un cont separat poate opri fluxurile de plată ale firmei, astfel încât clienții, furnizorii și mai ales salariații vor fi afectați în mod direct. Practic, doar controlul fiscal poate debloca o sumă “prinsa” în contul de TVA, ceea ce înseamnă întârzieri de luni de zile, perioadă în care antreprenorii nu vor dispune de banii care, teoretic, le aparțin.

 

În mod concret, contul defalcat de TVA (split payment) va forța sute de mii de români să facă două plăți pentru fiecare factură achitată prin bancă: prima plată în contul deja existent pentru valoarea fără TVA a bunurilor sau serviciilor cumpărate și cea de a doua plată în contul defalcat de TVA.

CDR este formată din reprezentanți ai investitorilor români și străini în România și este condusă de un Consiliu Director format din președinții și vicepreședinții a șase asociații de business – Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț Americană în România, (AmCham), Camera de Comerț Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și Romanian Business Leaders (RBL) –, care coordonează prin rotație activitatea coaliției. În perioada iulie-decembrie 2017, CDR este coordonată de către Dragoș Petrescu, vicepreședinte al Romanian Business Leaders.

Read More
Economie Featured

Modelul de succes la Brasov, episodul IV: ce trebuie facut pentru a stimula invatamantul profesional

Peste o sută de tineri au absolvit Şcoala Profesională Germană „Kronstadt“ (SPGK), prima şcoală în sistem dual din România, în cea de a patra generaţie de absolvenţi, şi vor fi angajaţi în companiile în care s-au pregătit deja.

La sfârșitul acestui an școlar, 126 de elevi au absolvit cursurile SPGK, iar povestea de succes de la Brasov este confirmată de faptul ca toti tinerii au primit oferte de angajare (!!!) din partea companiilor partenere în proiect, acesta fiind al doilea an consecutiv în care angajarea efectivă va acoperi în totalitate numărul absolvenților.

Oferta de şcolarizare este întocmită pe baza cererii companiilor partenere şi cuprinde, în acest moment, următoarele meserii: operator pe maşini unelte cu comandă numerică (din 2012), electromecanic – maşini unelte şi instalaţii industriale (din 2012), confecţioner articole din piele şi înlocuitori (din 2013), sculer matriţer (din 2013), sudor (din 2014).

SPGK este prima şcoală profesională din România în sistem dual după model german, sistem care presupune o colaborare între autorităţile locale şi centrale, pe de o parte, şi companii private.

Organizaţia a fost înfiinţată în 2012, când zece companii membre ale Clubul Economic German din Braşov, împreună cu Primăria Municipiului Braşov şi Inspectoratul Şcolar Braşov, au fructificat baza legislativă (Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 3168 din 03.02.2012 privind Organizarea şi funcţionarea învăţământului profesional).

”Insule” de normalitate- Brașov, Oradea, Sebeș
În anul dedicat oficial învățământului dual, România pare că începe să conștientizeze efectele pe care le produce în economie lipsa acută a forței de muncă calificată și înalt-calificată.

Cele câteva ”insule” de normalitate- Brașov, Oradea, Sebeș,  centre unde, prin implicarea companiilor sau a autorităților locale, s-au pus bazele unor școli tehnice de succes – arată că România trebuie să generalizeze acest tip de educație, atât de eficient și de prețuit în Occident.

invatamant

Avem nevoie de un ”triunghi” activ pentru o bună funcționare a acestui sistem de educație: administrație locală- mediul de afaceri- sistemul public de educație. Plus decidentul politic, ce are în dotare instrumentele de a legifera.

În urma unei dezbateri recente au fost identificate 5 mari obstacole ce stau în fața chestiunii:

Mentalitatea – marea problemă în calea meseriei. Într-o Românie în care inflația de universități, academii sau facultăți a devalorizat atestatul universitar, imaginea dar și valoarea adusă de practicarea unei meserii oneste trebuie schimbată.
Curricula și calitatea cadrelor didactice. Programa școlară privită din perspectiva învătământului profesional și tehnic trebuie fundamental restructurată, adusă în acord cu realitatea nși cu viitorul iminent.

Și nu trebuie făcut rabat în ce privește nivelul de pregătire al dascălilor chemați să-i educe pe viitorii specialiști . Pe scurt, acest tip de învățământ trebuie croit după nevoile economiei, nu după nevoile profesorilor.

Consiliere și evaluare. Copii trebuie îndrumați în carieră, competențele și abilităților lor trebuie constant evaluate. Există un deficit masiv de specialiști în acest domeniu.

Ierarhizarea corectă a calificărilor și aducerea la zi a nomenclatorului de meserii. Sistemul educațional trebuie construit corect. Un exemplu de incorectitudine: un absolvent al unei școli profesionale încheie cu o calificare inferioară celei acordate la absolvirea unui liceu tehnic, chiar dacă primul are la activ un număr cel puțin dublu de ore de activitate practică. Nomenclatorul de meserii trebuie actualizat ca să permită formarea în specializări noi, inexistente însă în documentul de căpătâi al clasificărilor.

Colaborarea cu mediul de afaceri și cointeresarea pentru implicare. Formarea profesională trebuie să țină cont de nevoile economiei, iar agenții economici trebuie implicați în acest proces. Dar pentru asta ei trebuie cointeresați- sigur, e vorba și de mai multe facilități fiscale, eventual, dar și de puterea de decizie în acest sistem.

Din punctul meu de vedere, învățământul profesional este privit ca un eșec în educația tinerilor, fiind o alternativă aleasă pentru elevii cu rezultate slabe la învățătură, marea majoritate fiind încurajați să se orienteze către învățământ teoretic.

Propuneri de avut în vedere:

campanie națională pe TV, la radio si in online: promovarea învățământului profesional și dual ca o alternativă viabilă, cu o mai mare siguranță în găsirea unui loc de muncă după încheierea studiilor;
introducerea în programa de învățământ primar, a educației antreprenoriale astfel încât orientarea profesională a tinerilor să capete formă încă din timpul gimnaziului;
formarea corpului profesoral la așteptările companiilor și nivelul tehnologic actual, și folosirea specialiștilor care activează în companii pentru predarea anumitor materii de specialitate;
lansarea unui program guvernamental de dotare, pe meserii, a atelierelor din învățământul profesional;
introducerea posibilității ca organizațiile patronale, clusterele, grupurile de firme să inițieze cursuri de formare în sistem profesional‐dual și să organizeze componenta de pregătire practică pentru firmele pe care le reprezintă, inclusiv să contribuie la elaborarea programelor de învățământ profesional-dual;
certificare profesională a absolvenților trebuie făcută printr-un examen susținut în fața unei comisii alcătuită din cadre didactice și specialiști în domeniu, după un număr minim de ore de instruire practică, comparabil cu practica europeană;
– încurajarea companiilor să participe la programele de învățămant dual, prin oferirea de alte facilități fiscale. De ex.: deducerea din impozit a investițiilor în echipamente didactice sau oferirea de burse tinerilor pe care îi au în stagiu. O altă posibilitate ar putea fi prin redirecționarea unui procent din impozitul pe profit, instituțiilor de învățământ implicate în această activitate.

Ramân mai multe întrebări pentru “triunghiul administrație locală- mediul de afaceri- sistemul public de educație:

  • pentru autoritățile locale: Care este rolul Unităților Administrativ – Teritoriale (UAT-uri)? Ce ar trebui să finanțeze autoritățile locale? Sub ce formă?

 

  • pentru mediul de afaceri: Cum ar trebui angajatorii să susțină dezvoltarea învățământului profesional? În ce măsură? În contextul cărui cadru legislativ?

 

  • pentru guvern: Ce ar trebui să se finanțeze din bugetul național? Cum vor fi distribuite resursele? Stimulente pentru angajatori? Câte și sub ce formă
Read More
Economie Featured

[Public Affairs Memo] Bilant, luna iulie – Guvern. Informatii economice si politice utile mediului de business

[The Public Affairs Memo] este un demers de comunicare prin care voi analiza săptămânal și lunar cele mai importante acte normative, programe și proiecte politice care sunt, în opinia mea, utile mediului de business (antreprenori și investitori străini).

Un bilanț al primei luni de guvernare a noului Executiv, trecut prin Parlament în data de 29 iunie, arată cateva teme mari care influențează direct mediul de afaceri.

Opt subiecte principale ne-au atras atenția în strategia guvernamentală, informații care sunt utile mediului de business.

1. Revoluţia din fiscalitate: impozitul pe cifra de afaceri

Schimbările de politică fiscală anunţate în urmă cu o lună în noul Program de Guvernare au produs turbulenţe  în mediul de afaceri prin propunerea de înlocuire a impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri. România ar fi fost singura ţară membră a Uniunii Europeane cu acest tip de impozitare pentru toate categoriile de contribuabili.

Guvernul a dat înapoi după una din cele mai prompte și mai puternice reacții ale antreprenorilor, care au arătat că propunerea afectează grav stabilitatea şi încrederea în economia românească. În plus, scenariul ar fi îndepărtat România de paradigma economică europeană pe care deja s-a înscris.

2. Taxa de solidaritate

Noul guvern intenţionase iniţial să introducă o nouă taxă – cea de solidaritate, pentru cei cu venituri de peste zece salarii minime pe economie, aşa cum arata programul de guvernare.

Dupa ce a renuntat la impozitul universal pe cifra de afaceri, Executivul a anunțat că păstrează, totusi, taxa de solidaritate. În cele din urmă, primul ministru a anunțat scoaterea taxei de pe agendă și a explicat răzgândirea prin faptul că măsura ar fi avut un efect „puțin” și ar fi provocat un „deranj” mare.

3. CAS şi CASS datorate de angajator: salariile nete pot scădea

Contribuțiile sociale vor trece în totalitate la angajat începând cu 01 ianuarie 2018 – anunță Ministerul Finanțelor.

În ciuda controverselor și a ezitărilor autorităților – care au calculat măririle salariale în funcție de acest transfer al obligațiilor sociale – Finanțele anunță această modificare, chiar în condițiile în care, cu doar o zi înainte, ea fusese dezmințită vehement de premierul Tudose.

Nivelul contribuţiilor sociale obligatorii ar urma să se diminueze cu 4,25 puncte procentuale, respectiv de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018. Calculul acestor procente se face, însă, la un salariu brut mărit.

Astfel ca măsura anunţată de Finanţe, conform cărora contribuţiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina salariatului, ar putea genera situaţii în care angajaţii vor avea un salariu net mai mic decât în prezent cu circa 22% (Vedeți scenarii aici).

4. Contractele part-time vor fi taxate mai mult

Guvernul a decis să impoziteze sute de mii de contracte de muncă în regim part-time la fel cum sunt impozitate contractele de muncă cu normă întreagă şi cu salariul minim pe economie.

Taxarea este abuzivă, potrivit mediului de afaceri. Practic, de la 1 august 2017, există obligația angajatorilor de a achita CAS și CASS la nivelul salariului minim brut pentru salariații încadrați cu normă parțială.

Potrivit mediului de afaceri, „textul Ordonanţei afectează în esenţa sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie şi solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate, raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului”.

De asemenea, piaţa forţei de muncă, caracterizată prin flexibilitate, sunt des întâlnite situaţiile în care un angajator nu are nevoie de un salariat cu normă întreagă, timp de 8 ore/zi, ci doar pentru o normă cu timp parţial. Astfel, această nouă reglementare va duce la disponibilizarea persoanelor care sunt angajate doar cu timp parţial.

5. Cheltuielile statului cu investiţiile, la un minim record

Cele mai recente statistici guvernamentale relevă că investițiile publice au înregistrat cea mai mare cădere din ultimul deceniu.

Datele arată că în primul semestru din 2017, investițiile publice au scăzut aproape la jumătate comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Practic, sunt ministere care au un grad de execuție de doar 2% (bani cheltuiţi din întreaga sumă alocată).

Lucian Croitoru, consilierul pe politică monetară al guvernatorului BNR, scrie despre contextul nefavorabil în care s-a produs scăderea dramatică a investițiilor publice din prima jumătate a anului. El arată o înrăutățire a condițiilor economice și anunță că “e posibil ca timpul rămas pană la următoarea criză se se fi scurtat surprinzător de mult”.

6. Fiscalitatea reactivă și haotică: guvernul a schimbat reguli de impozitare în HoReCa cu două zile înainte de termenul-limită de depunere a declarațiilor fiscale

Firmele din sectorul turistic, restaurante și alimentație publică ce au avut în 2016 afaceri cuprinse între 100.001 și 500.000 de euro vor trece de la plata impozitului specific la impozit ”micro”, începând cu luna august, potrivit unui act normativ publicat recent în Monitorul Oficial.

Contribuabilii vizați de modificarea sistemului de impunere vor fi obligați să achite, până la 25 august 2017, forfetarul aferent perioadei ianuarie-iulie 2017, fără a mai exista obligația declarării și plății, până pe 25 iulie, a impozitului specific aferent primului semestru din an, adică primele șase luni din 2017.

7. Normele Legii RCA

Normele necesare pentru aplicarea efectivă a unora dintre prevederile noii Legi a asigurărilor de răspundere civilă auto (RCA) au fost adoptate miercurea trecută de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și au apărut recent în Monitorul Oficial. Concret, noile norme de aplicare tratează chestiuni precum forma contractului și poliței RCA, sistemul bonus-malus, decontarea directă sau lista documentelor necesare pentru obținerea despăgubirilor.

Ce reglementează, concret, normele intrate în vigoare.

8. Fondul Suveran de Investiţii

O nucă prea tare şi pentru noul Guvern este vestitul Fond Suveran de Investiţii, pe langă care mai există plănuit un alt fond, şi anume Fondul Naţional de Dezvoltare, care va prelua toate participaţiile statului deţinute acum prin AAAS, fostul AVAS.

Spre exemplu, proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control al  FSDI, avertizează economiștii.

O schimbare de strategie s-a produs recent, când premierul Mihai Tudose a punctat că proiectul privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va fi, de fapt, adoptat în Parlament în baza unei inţiative legislative, nu prin ordonanţă în Guvern.

Fostul premier Sorin Grindeanu declarase că i s-a ”sugerat” ca Fondul Suveran de Investiţii să treacă prin ordonanţă de urgenţă, el exprimându-şi convingerea că nici premierul Mihai Tudose nu va accepta acest lucru. Practic, este necesar ca acest fond, care urmează să includă companii precum Hidroelectrica, Tarom, Transgaz, Romgaz, să fie înfiinţat prin lege adoptată de Parlament.

Read More
Economie Featured

BEPS sau Cum se schimba fiscalitatea in lume

Reprezentanții grupurilor multinaționale consideră, în majoritatea lor covârșitoare, că modelul de taxare la nivel global se află într-un proces de reașezare pe alte principii, iar abordarea autorităților fiscale în cadrul controalelor devine mai strictă, arată rezultatele unui studiu realizat de Deloitte, la nivel global, care a fost publicat în august 2017.

 

Aflat la a patra ediție, studiul analizează și sintetizează răspunsurile a 460 de directori financiari, manageri de taxe și alți profesioniști în fiscalitate din 38 de țări privind impactul măsurilor din planul împotriva erodării bazei impozabile și a mutării artificiale a profiturilor în alt stat (Base Erosion and Profit Shifting – BEPS). România a devenit membru asociat al BEPS la începutul lunii iunie 2017.

„Observăm că, pe măsură ce BEPS este implementat în mai multe jurisdicții, companiile acordă o atenția continuă pregătirii interne în vederea ajustării la noile prevederi. România nu a fost inclusă în chestionarul global, însă Deloitte România a demarat un studiu local ale cărui rezultate sintetizate și anonimizate vor fi publicate în scurt timp. Demersul nostru intenționează să vadă impactul acestor măsuri la nivel local atât din perspectiva modificărilor legislative fiscale românești, cât și ca urmare a măsurilor întreprinse de societățile mamă care afectează filialele din România”, a spus Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice Deloitte România.

Principalele concluzii ale studiului <<Inițiativa BEPS a OECD și transformarea fiscalității”>>, la nivel global:

  • 91% dintre respondenți sunt de acord/foarte de acord că structurile fiscale implementate în prezent se află sub un control mai strict al autorităților fiscale comparativ cu anul trecut
  • 94% sunt de acord/foarte de acord că cerințele suplimentare de raportare în zona prețurilor de transfer vor crește substanțial sarcina administrativă de conformare, ca urmare a recomandărilor BEPS
  • 93% sunt de acord/foarte de acord că autoritățile vor pune accent, indiferent de orice schimbări legislative, pe analizele pentru controale fiscale, ca urmare a dezbaterii actuale despre BEPS
  • 86% sunt de acord/foarte de acord că organizația lor a evaluat impactul potențial al schimbărilor legate de BEPS
  • 89% sunt de acord/foarte de acord că inițiativa BEPS va avea ca rezultate schimbări legislative și ale tratatelor fiscale în multe state
  • 96% sunt de acord/foarte de acord că un control mai mare va fi aplicat de autoritățile fiscale privind operațiunile din jurisdicțiile cu taxare mai scăzută

“Deși este un subiect extrem de mult politizat peste tot în lume, reașezarea impozitării companiilor multinaționale la nivel global derivă mai degrabă din realitățile economiei care este din ce în ce mai globalizată și digitalizată. Ca de obicei, companiile sunt cu un pas înaintea statelor în adoptarea inovației, tehnologiei și a tendințelor consumatorilor. Prin urmare, statele au inițiat un plan concertat la nivel global care modifică taxarea pentru a ajunge din urmă evoluțiile din mediul de afaceri”, a mai spus Dan Bădin.

Impactul celor 15 acțiuni ale BEPS va fi resimțit de societățile din România pe două planuri principale. În primul rând, autoritățile fiscale vor pune și mai mult accent pe analiza substanței economice a tranzacțiilor în detrimentul formei acestora. În al doilea rând, va crește transparența fiscală. Din acest motiv, autoritățile fiscale române vor avea acces la informațiile financiare și fiscale ale tuturor entităților din cadrul unui grup pe care le raportează societățile mamă în jurisdicțiile de rezidență, inclusiv despre filialele / sediile lor permanente  din România.

„Autoritățile fiscale române vor avea informații mai multe și mai detaliate pe care le vor putea utiliza în cadrul verificărilor.  În același timp, contribuabilii români trebuie să analizeze structura de business pentru a se asigura că sunt conformi cu noile reguli. De asemenea, trebuie să urmărească mai strict modalitatea de impozitare a profiturilor companiilor, în functie de locul în care au loc activitățile economice. Profesioniștii în fiscalitate chestionați la nivel global au spus că ritmul alert de implementare a prevederilor BEPS i-a luat prin suprindere în ultimul an. Este de așteptat ca tendința globală să se răsfrângă asupra României”, a concluzionat Dan Bădin.

Read More
Antreprenoriat Featured

Internationalizarea businessurilor romanesti: analiza comparativa a regiunii. Lectii de invatat

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate merită analizat sistematic pentru a înțelege locul țării noastre în diplomația economică regională.

O comparație cu alte țări din regiune, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Polonia, ne arată că România mai are mult de lucru. Foarte mult. Astfel, fluxul investițiilor românești în străinătate se ridică la doar 241 milioane de dolari, o erodare puternică față de valoarea de 562 milioane de dolari din 2015, potrivit celor mai recente date publicității.

În ceea ce privește stocul investițiilor românești în străinătate, acesta a crescut la 910 milioane de dolari în 2016, potrivit datelor UNCTAD. Dacă România a atras într-un an 4.128 investiții străine de tip greenfield, numărul proiectelor similare ale companiilor românești lansate în 2016 este de doar 57, în comparație cu 273 investiții greenfield în 2015 și 538 în 2014.

Bulgaria: un nivel comparabil cu al nostru la proiecte greenfield peste hotare

Fluxul investițiilor bulgărești peste hotare este comparabil cu cel al României: doar 190 milioane de dolari, în timp ce pe stoc lucrurile stau net superior (un nivel dublu – 2,11 miliarde dolari). Investițiile greenfield ale bulgarilor în străinătate sunt aproape inexistente: doar 29 în 12 luni.

Datele statistice și comportamentul de business arată că firmele de la sud de Dunăre nu au un apetit ridicat pentru internaționalizare, ci mai degrabă preferă să se extindă în țările balcanice decât în țările dezvoltate din Uniunea Europeană. O explicație ține, ca în cazul României, de ADN-ul investițional, prin faptul că bulgarii preferă să se dezvolte local decât să riște în alte țări.

internationalizareromania1

Și în Bulgaria este invocat sprijinul redus al statului, ca explicație pentru ieșirea timidă pe piețele externe. Pe acest palier, un rol important îl are agenția guvernamentală The Bulgarian Small and Medium Enterprises Promotion Agency (BSMEPA), creată în 2004 în cadrul Ministerului Economiei și al Energiei. Responsabilitățile agenției de promovare sunt similare cu cele ale Departamentului de Comerț Exterior din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat din România și se concentrează mai mult asupra programelor de promovare a exporturilor și participarii la târgurile internaționale.

Cehia: peste 2.000 de proiecte greenfield internationalizate

În schimb, Cehia, o țară cu un PIB comparabil cu al României, dar cu o populație de două ori mai mică, se laudă cu un flux de investiții în străinătate de 984 milioane de dolari, un stoc de 18,6 miliarde de dolari și, o cifră surprinzătoare, 2050 de proiecte de investiții greenfield internaționalizate, de 70 ori mai multe decât cele românești.

Cehia are o prezență solidă prin care sprijină internaționalizarea firmelor pe piețele externe. Spre exemplu, agenția guvernamentală CzechTrade pentru promovarea comerțului din Republica Cehă are un Birou în București din 2006, și de atunci susține în permanență firmele din Republică Cehă și România.

Agenția CzechTrade (au biroul din București in centru, chiar la Universitate), de altfel, organizează evenimente targetate bazate pe conceptul B2B (business to business) pentru producătorii români, care își prezintă interesul în acest sens. Fie organizează „Sourcing Days“, ce au loc pe teritoriul Republicii Cehe, sau evenimente B2B Matchmaking la sediul companiilor din România. O alternativă reprezintă bazele de date specializate, care pun la dispoziție informații despre asociațiile corespunzătoare domeniilor solicitate.

Scorul Ungaria – Romania: 140-57

Dacă analizăm stocul de investiții străine efectuate de firmele românești în străinătate, concluzionăm că suntem departe față de valorile similare ale companiilor din Ungaria. Stocul de ISD al firmelor maghiare  se ridică la 25 miliarde de dolari, față de cele 910 milioane de dolari ale firmelor românești. Dacă ne uităm la numărul de investiții greenfield peste hotare, raportul este mai echilibrat: 140 (Ungaria) – 57 (România).

Lectia Poloniei: triunghiul bursa-banci-stat ajuta companiile sa se internationalizeze

Până la urmă, cifrele bune ale internaționalizării sunt date și de forța externă a companiilor mari, chiar și cele de stat.

Spre exemplu, în primele zece companii din regiune se găsesc patru firme poloneze, trei din Ungaria, două din Cehia și una din Slovacia. Compania Dacia, prima din România, se găsește de abia pe poziția a 17-a și are o cifră de afaceri de 4,23 miliarde euro, de cinci ori mai mică decât cea a primei companii clasate, gigantul polonez din petrochimie, compania de stat Orlen.

Una din trei companii prezente în clasamentul cel mai mari firme din regiune este poloneză. De aici și forța polonezilor pe alte piețe: investițiile polonezilor în străinătate s-au ridicat într-un singur an la 6,436 miliarde de dolari, de 26 ori mai mult decât portofoliul de investiții românești peste hotare.

Susținerea de către bănci este dublată de suportul statului în Polonia, prin politici și strategii care să creeze un mediu de afaceri predictibil. Este cunoscută în acest sens povestea de succes a PARP, Agenția poloneză de dezvoltare a antreprenoriatului.  Un proiect al PARP dedicat internaționalizării este Programul de Promovare pentru industria de IT&C care este bugetat până în iunie 2019.

Obiectivul programului este de a promova sectorul IT&C polonez în străinătate și include, în principal, promovarea proiectelor antreprenoriale prin standuri în târguri selectate și conferințe, precum și difuzarea informațiilor despre firmele locale din IT&C prin social media și publicații în străinătate.

De asemenea, dezvoltarea pieței de capital este unul din vectorii care facilitează internaționalizarea capitalului polonez. Ultimul deceniu a adus o triplare a numărului de investiții poloneze peste hotare, iar un studiu prezentat la Warsaw School of Economics arată că un sfert din companiile poloneze listate la Bursa de la Varșovia au fost implicate într-un proiect pe piețele externe, iar 72% plănuiesc o extindere internațională mai ales datorită mixului de experiență dintr-o piață în dezvoltare cu legăturile avute cu țările mai dezvoltate.

Radlo-Ciesielska-WYKRES-Where-are-Polish-companies-operating-740-550x433

Strategia pe care companiile poloneze listate la bursă o aleg pentru a-și construi o poziție pe piețele externe depinde în mare măsură de structura acționariatului. Companiile cu un acționar majoritar major utilizează de obicei strategii mai agresive decât cele cu un actionarat dispersat. Acest lucru poate explica și de ce unele companii private care nu sunt listate la Bursa din Varșovia folosesc strategii de expansiune relativ agresive, dar eficiente.

Cel mai bun exemplu este Maspex, grupul polonez din industria bunurilor de larg consum prezent și în România. Grupul polonez este extrem de agresiv și se află la a treia achiziție pe piață locală, fiind prezent pe piața din România din 1996 și are în portofoliu branduri precum Tedi, Tymbark (suc), La Festa, Ekland, Coffeeta (băuturi instant) și Salatini (snacksuri).

Follow-up: ce ar avea Romania de facut

Cifrele și comparația cu alte țări din Europa Centrală și de Est arată limitele României în calea devenirii unei forțe regionale, în contextul în care capitalul românesc trece granițele cu mare greutate.

O radiografie a investițiilor românești peste hotare a fost publicată recent și de către BNR, care arată că 134 de companii cu capital autohton au trecut granița în perioada 2005-2015, iar ponderea acestor investiții în PIB este de 0,18%, România fiind ultima economie din regiune la acest indicator.

„Pe fondul tendințelor protecționiste în extindere, care se pare că vor caracteriza pe viitor relațiile comerciale internaționale, autoritătile ar trebui să monitorizeze la fel de intens volumul ISD realizat de firmele românești în străinătate, precum este monitorizat volumul ISD sosit în economia României din străinătate și să promoveze o evoluție mai echilibrată între cele două tipuri de ISD”, avertizează studiul BNR.

Foarte probabil, viitorul va readuce rolul firmelor de pe stat pe un trend ușor ascendent, estimează analiștii BNR: “O asemenea evoluție nu va avea efecte negative asupra economiei românești, atâta timp cât guvernanța corporatistă a acestor întreprinderi se va menține adecvată (ceea ce este valabil și pentru sectorul privat).”

Specialiștii UNCTAD au identificat trei abordări diferite în ceea ce privește extinderea externă a companiilor mari de stat (în engleză: SO-MNE)

(i) guvernul, ca obstacol în calea internaționalizării (de exemplu, în Italia, unde au existat în repetate rânduri îngrijorări cu privire la efectele internaționalizării firmelor mari de stat asupra șomajului);
(ii) guvernul că susținător al internaționalizării (de exemplu, politica “Go Global” a Chinei);
(iii) guvernul ca indiferent la internaționalizarea SO-MNE, dar care oferă indrumări cu privire la impactul dezvoltării ISD exterioare (de exemplu, extinderea în Africa a companiei suedeze Vattenfall).

CONCLUZIE: Contextul în care ne aflăm arată că, în perspectiva următorilor ani, autoritățile, presa, finanțatorii și consultanții sunt chemați să asigure firmelor autohtone care efectuează investiții străine peste hotare cel puțin aceeași atenție acordată firmelor străine care realizează investiții directe la noi în țară.

Read More
1 20 21 22 23 24 58