Dacă discutăm în termeni de impact, Diaspora este o resursă prioritară pentru România din punct de vedere macroeconomic, investițional și antreprenorial.
Iată cum arată Diaspora, aşa cum o cunosc eu, exclusiv din perspectivă economică şi antreprenorială. Opt tipologii de români care formează Diaspora:
Românii care generează creştere economică
Românii din Diaspora reprezintă, în prezent, o forţă economică. Astfel, românii noştri, curajoşii României, care lucrează în străinătate, au trimis anul trecut acasă 4,94 de miliarde de dolari, în creştere cu 41%, de la 3,489 miliarde de dolari în 2016, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Economiştii au demonstrat că remitenţele constituie o sursă importanţă de transferuri străine către ţări ca România şi sunt considerate un mecanism financiar de dezvoltare. Evident, în funcţie de modalitatea de utilizare a remitenţelor, acestea pot fi folosite fie pentru consum ori fie pentru investiţii.
Românii din Diaspora cu spirit antreprenorial
Experienţa mea de un an de zile în cadrul Ministerului Economiei şi, mai recent, în mediul privat, inclusiv în cadrul proiectului RePatriot, mi-a confirmat o realitate despre care se vorbeşte tot mai mult: românii din Diaspora vor să devină antreprenori.
Din interacţiunile avute în anul 2016, când am lucrat în guvernul tehnocrat şi am cercetat ce îşi doresc românii din Diaspora pentru a reveni în ţară, în contextul pre-lansării programului Diaspora Start-Up, am observat că mai mult de jumătate dintre românii tineri de peste hotare vor să devină antreprenori acasă.
Această tendinţă este confirmată de un studiu realizat cu tineri stabiliţi în ţări precum Marea Britanie, Franţa, Germania, SUA, Danemarca, Olanda sau Belgia. Din totalul respondenţilor, 42% sunt angajaţi în mediul privat şi 27% sunt studenţi, restul fiind antreprenori, angajaţi la instituţii publice sau în căutare de oportunităţi. 79% dintre respondenţi se gândesc să lanseze un proiect antreprenorial pe cont propriu iar 30% dintre aceştia se uită spre domenii precum IT&C.
Pe locul 2 în topul domeniilor preferate, la o distanţă semnificativă, se află construcţiile, cu aproape 14%. Din interacţiunile mele cu potenţialii antreprenori, la capitolul constrângeri, majoritatea respondenţilor a semnalat birocraţia, dar şi accesul la finanţare.
Românii din Diaspora care sunt şi investitori
Potrivit unui studiu realizat de RePatriot, 56% dintre românii emigraţi vor să investească în România (iar cei din Marea Britanie vor să investească în România în pondere de 69%), considerând că cele mai atractive domenii sunt turismul (37%) şi agricultura (38%), însă principala lor barieră este corupţia din România. Un trend interesant şi explicabil în contextul Brexit se observă la românii din Marea Britanie, care, pe langă faptul că vor să se întoarcă în ţară în procent foarte mare, vor să şi investească în România, marea majoritate dorind să înceapă o afacere (56%).
Românii din Diaspora sunt familişti
Odată emigraţi, românii ţin legătura cu ţara, în special cu familia. Mai mult decât atât, ei transferă bani în ţară, 71% au transferat bani în ultimele 12 luni (procentul cel mai mare se înregistrează la emigranţii din Spania, 78%). „În cultura românească, familia este o valoare centrală. Părintii fac tot ce le stă în putinţă pentru a asigura copiilor un trăi mai bun. Acesta este şi motivul pentru care cei mai mulţi au ales calea emigrării, făcând astfel un compromis, rupându-se de familie pentru a îi face un bine acesteia. De aceea, în unele cazuri copiii şi soţul/soţia rămaşi în tară, dar şi depărtarea de familia lărgită îi face pe cei mai mulţi să nu se simtă împăcaţi cu noua viaţă, de emigrant. 72% simt lipsa celor dragi ca principal dezavantaj al emigrării.“ (Adina Nica, coordonator Studiu RePatriot – Open-I Research)
Românii din Diaspora – ambasadori sinceri ai României peste graniţe
Mândria şi bucuria sunt sentimentele care înfloresc în inimile românilor din Diaspora atunci când au ocazia să întâlnească o marcă românească în ţările de adopţie. O parte mai mică dintre ei (18%) sunt uimiţi, întâlnirea cu produse şi servicii româneşti nefiind una la care s-ar fi aşteptat. Doar 3% dintre românii din Diaspora rămân indiferenţi şi sceptici într-o astfel de situaţie. Mândria este şi motivul pentru care diaspora românească reprezintă adevăraţi ambasadori pentru România. Astfel, 61% dintre românii aflaţi peste graniţe ar recomanda prietenilor lor mărcile de produse româneşti fără sa stea pe gânduri. Şi 98% dintre aceştia deja şi-au îndemnat noile cunoştinţe din ţările de adopţie să vină să viziteze România, potrivit unui studiu MKOR Consulting.
Românii IT-işti din Diaspora
În prezent, sunt zeci de mii de români IT-işti peste hotare. Ei au plecat in ţară din cauza următoarelor lucruri: corupţia, lipsă transparenţei la angajare, lipsă promovării bazate pe performanţă, simplificarea procedurilor birocratice şi investiţiile în echipamente şi tehnologie că fiind mai importante decât veniturile. (Vezi studiu De ce pleacă românii din ţară) Totuşi, românii din IT de peste hotare vor să revină acasă: 77% dintre respondenţii unui studiu realizat în rândul românilor din IT sunt deschişi la ideea de a se întoarce în ţară, deşi 43% sunt foarte puţin sau deloc informaţi cu privire la evoluţia sectorului tehnologic din România.
Românii, catalizator pentru atragerea de investiţii străine directe
Rămân consecvent unei idei: Diaspora este un catalizator pentru aducerea de investitori străini în România. Concret, sunt mii de români care lucrează în corporaţiile de peste hotare. Aceştia pot fi „agenţi de convingere“ care pot atrage marii investitori străini să se orienteze şi să investească în ţara noastră. Unii români deja o fac: aduc investitori străini în ţară! Israel se remarcă printr-o Diasporă puternică în atragerea de investiţii străine directe. În mod similar, China iese în evidenţă, cu 80% din investiţiile străine directe atrase datorită implicării Diaspora.
Economiştii români din Diaspora
De un an şi jumătate mă implic în dezvoltarea proiectului „Platforma România 100“, unde am văzut mii de români din Diaspora dornici să participe la procesul de schimbare a României. Unii sunt antreprenori, alţii consultanţi în marile bănci de investiţii. O categorie aparte sunt economiştii şi cei care studiază sau lucrează în marile universităţi ale lumii.
Separat, un proiect care mi-a atras atenţia încă de acum doi ani este Conferinţa Ştiinţifică Anuală a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate. Ultima ediţie a avut loc luna trecută şi a găzduit cercetători economişti români care au încurajat diseminarea rezultatelor cercetării cu posibile aplicaţii în implementarea de proiecte de dezvoltare în România, să medieze cooperarea dintre universităţile locale şi economiştii români recunoscuţi internaţional, dar şi să îmbunătăţească calitatea dezbaterilor pe teme economice din România. Lista participanţilor la ediţia 2018 a cuprins, în principal, economişti romani afiliaţi unor universităţi sau instituţii de cercetare din afara ţării, precum şi colegi ai acestora care activează în România. Antreprenorii, viitorii întreprinzători, potenţialii investitori, economiştii, IT-istii şi oamenii care aduc investiţii în ţară. Şi ei formează Diaspora românească. Să daţi share, vă rog.
